Torticolis: cauze, simptome și tratament

1. Ce este torticolis?
a. Cum apare torticolis?
b. Care sunt factorii de risc pentru torticolis?
c. Care sunt simptomele torticolisului?

2. Tipuri de torticolis
a. Torticolis banal
b. Torticolis spasmodic
c. Torticolis muscular congenital (TMC)
d. Torticolis dobândit
e. Torticolis ocular

3. Torticolis la copii și bebeluși
a. Cauze și simptome
b. Tratament

4. Cum se tratează torticolisul?
a. Tratament medicamentos
b.Exerciții fizice
c.Odihnă/repaus
d.Terapia combinată


Ce este torticolis?

Torticolis este denumirea medicală pentru gâtul înțepenit, afecțiune caracterizată de durere și dificultate la mișcarea gâtului la momentul răsucirii capului. Dureri care pot fi asociate cu cea de gât sunt durerea de cap, de umăr sau de braț. Persoana care suferă de torticolis își întoarce tot corpul atunci când vrea sa își întoarcă numai capul, deoarece durerea de gât nu îi permite să efectueze răsucirea.


Cum apare torticolis?

Torticolisul apare fie dimineața, la trezirea din somn, fie pe parcursul zilei, în timpul unei activități foarte solicitante, precum un antrenament fizic intens sau mutarea mobilei. De regulă, afecțiunea dispare de la sine dupa câteva zile, însă acțiunile întreprinse pe parcursul zilei pot agrava sau, dimpotrivă, ameliora simptomele neplăcute.

Din punct de vedere medical, cauzele torticolisului nu sunt cunoscute, deși se presupune că este vorba despre încordare musculară excesivă sau răsucirea țesuturilor moi. Muschiul levator scapule este cel care conectează coloana cervicală de umeri. Nervii care controlează acest mușchi sunt amplasați la nivelul discurilor vertebrale C 3 si C4.  Din cauza unor activități solicitante, acești nervi pot declanșa “înțepenirea” mușchiului levator scapule ducând, astfel, la instalarea torticolisului.

Adesea, el poate apărea pe fond congenital, cum este torticolisul muscular congenital, care apare la nou născuți, caz în care se presupune că un factor important îl joacă poziția fătului în uter. În ceea ce privește torticolisul cervical, cauzele pot fi de natură virală, în urma unei lovituri puternice sau a unei mișcări bruște, care poate duce la lezarea ligamentelor cervicale.   

Care sunt factorii de risc pentru torticolis?

Printre factorii de risc cei mai comuni ai torticolisului se numără:
-    Dormitul într-o postură incomodă sau nefirească pentru cap și gât
-    Căderile sau loviturile care forțează răsucirea capului într-o parte
-    Răsucirea repetată a capului într-o parte în timpul unor activități precum înotul
-    Postura incomodă sau nefirească a gâtului și capului pentru o perioadă îndelungată (de exemplu, statul în fața calculatorului cu ceafa încordată)
-    Anxietate sau stres prelungit, care determină tensionarea cefei

Există și factori de risc mai gravi pentru care apare torticolisul, dar aceste situații sunt foarte rare:
-    Hernia de disc cervicală
-    Boala degenerativă a discului intervertebral
-    Osteoartrita cervicală

Dacă durerea musculară și incapacitatea de a întoarce capul sunt însoțite de dureri puternice de cap și febră, apelează de urgență la ajutor medical întrucât e posibil să fie vorba despre o meningită, iar medicul este singurul în măsură să stabilească un diagnostic și să îți prescrie un tratament adecvat.

Care sunt simptomele torticolisului?

Cel mai pregnant simptom al torticolisului este durerea insistentă la nivelul cefei. Asociată cu această durere se pot remarca sensibilitatea și/sau durerea mușchilor umerilor și, uneori, durere în gât. Mișcarea gâtului și a capului în orice poziție, dar mai ales răsucirea acestora, poate fi foarte dificilă din cauza durerii. Alte simptome des întâlnite ale torticolisului pot include:
-    Dureri de cap
-    Senzație de arsură localizată în zona dureroasă
-    Senzație de crampe în zona dureroasă
-    Spasme musculare la nivelul gâtului, umerilor și spatelui, uneori
-    Dureri de spate
-    Incapacitatea de a mișca umerii

Tipuri de torticolis

Torticolisul poate fi de mai multe tipuri și poate afecta atât adulții, cât și sugarii. De regulă, tipul de torticolis este dat de simptome și de momentul apariției acestuia. Așadar, torticolisul poate fi: banal, spasmodic, muscular congenital, dobândit sau ocular. 

Torticolis banal

Torticolisul banal este cel mai frecvent și nu are persistență îndelungată. Poate apărea pe fondul somnului într-o poziție greșită a capului sau în urma unei mișcări bruște a gâtului. Pentru torticolisul banal nu este necesar un tratament, acesta trece de la sine, dar e nevoie ca poziția de somn să fie ajustată, pentru a nu se repeta episodul. 

Torticolis spasmodic

Forma spasmodică a torticolisului este foarte dureroasă și se caracterizează prin contractarea involuntară a mușchilor gâtului, ceea ce duce la răsucirea sau înclinarea capului. Adesea, torticolisul spasmodic este însoțit și de dureri la nivelul umerilor, precum și de dureri frecvente de cap. Torticolisul spasmodic este o afecțiune rară, care apare, de obicei, la persoanele vârstnice, în special la femei. În ceea ce privește tratamentul, nu există un remediu definitiv pentru această afecțiune, deși, uneori, ea poate trece de la sine. Opțiuni de ameliorare a simptomelor includ injectarea de toxină botulinică în zona musculară afectată sau intervenția chirurgicală. Cea din urmă se pretează numai în anumite cazuri. 

Torticolis muscular congenital (TMC)

Torticolisul muscular congenital apare la sugari, fie la naștere, fie imediat după aceasta. În cele mai multe cazuri, diagnosticul se pune după ce bebelușul începe să aibă control asupra gâtului și capului, deci în primele 8 săptămâni de viață. Cauzele precise ale acestei forme de torticolis nu sunt cunoscute de experți, dar există o serie de factori de risc, printre care poziția fătului în uter, care duce la deformarea rotativă a coloanei vertebrale cervicale, ceea ce duce la înclinarea capului. O altă cauză care ar putea fi în spatele torticolisului congenital este rănirea mușchiului gâtului fătului înainte sau în timpul nașterii, precum și anumite malformații osoase. Netratat, torticolisul muscular congenital poate declanșa fibroza musculaturii de la nivelul zonei cervicale, asimetrie craniofacială și scolioză, toate acestea agravându-se odată cu înaintarea în vârstă. 

Torticolis dobândit

Torticolisul dobândit apare tot la bebeluși, după naștere, fie în primele 6 luni de viață, fie mai târziu, în primii ani de viață. Torticolisul dobândit se deosebește de cel muscular congenital prin faptul că nu se caracterizează prin asimetrie craniofacială, nu este sever și nu se dezvoltă din uter. Acesta poate apărea și ca urmare a unei boli cronice severe. 

Torticolis ocular

Torticolisul de cauză oftalmologică apare, în cele mai multe cazuri, din cauza unei poziții greșite a capului. Acesta afectează în special copii și este mai dificil de diagnosticat, deoarece poziția incorectă nu este mereu una foarte vizibilă sau permanentă.  De asemenea, torticolisul ocular apare pe fondul unei afecțiuni oftalmologice preexistente, cum ar fi strabismul. Un tratament oftalmologic adecvat va rezolva și problema torticolisului asociat. Netratat, acesta poate duce la asimetrie facială permanentă. 

Torticolis la copii și bebeluși

După cum spuneam, copiii și bebelușii pot fi afectați, în special, de torticolis muscular congenital, torticolis dobândit sau de torticolis ocular. 

Cauze și simptome

Cauzele torticolisului la cei mici sunt fie de natură congenitală, și anume anumite malformații sau afecțiuni preexistente încă dinainte de naștere, fie dobândite, ca urmare a posturii incorecte sau a unor probleme de natură osoasă, musculară sau oftalmologică.

Printre simptomele cele mai frecvent întâlnite se numără:
-    Tendința de a înclina capul într-o parte
-    La sugari se poate observa aplatizarea capului într-o parte, în zona din spatele pavilionului urechii
-    Mișcare limitată a gâtului și/sau a capului
-    Asimetrie facială (mai mult sau mai puțin vizibilă)
-    Inflamație la nivelul cefei sau în zona gâtului
-    Tulburări sau afecțiuni musculo-scheletice
-    Stare de oboseală, iritabilitate, vărsături frecvente

Tratament

În funcție de natura torticolisului, medicul poate prescrie fie tratament medicamentos, fie kineziterapie sau fizioterapie. În cazuri severe, se poate interveni pe cale chirurgicală. Medicul îți poate solicita și o serie de analize amănunțite și teste imagistice pentru a stabili un diagnostic corect. 

Cum se tratează torticolisul?

Tratamentul pentru orice formă de torticolis are ca scop decontractarea mușchilor gâtului și poate include terapie medicamentoasă, fizioterapie, terapie combinată sau repaus.  

Tratament medicamentos

Tratamentul cu medicamente ajută la ameliorarea durerilor produse de spasmele musculare. Așadar, se poate apela la medicamente antiinflamatoare, analgezice și relaxante musculare. În cazuri mai grave, unde durerile sunt foarte intense, se pot folosi tranchilizante mai puternice, cum ar fi cele din clasa benzodiazepinelor. De asemenea, toxina botulinică este un remediu de succes pentru atenuarea durerii spasmodice și relaxarea mușchilor afectați. Tratamentul cu toxină botulinică este unul de cursă lungă, fiind nevoie de ședințe repetate de injectare. 

Exerciții fizice

Prin exerciții fizice speciale și/sau fizioterapie se urmărește corectarea posturii capului și a gâtului și este o soluție excelentă mai ales pentru copii și sugari. Acest tip de terapie este adesea însoțit de kinetoterapie, kineziterapie și masaj, ca tratamente complementare. Stretching-ul și exercițiile de întindere și relaxare a mușchilor fac parte, de asemenea, din opțiunea de tratament prin mișcare. 

Odihnă/repaus

Odihna poate fi de real ajutor mai ales în cazurile ușoare de torticolis, precum torticolisul banal. Așadar, prin repaus la pat, torticolisul poate dispărea în decursul a câtorva zile. Se impune, de asemenea, evitarea mișcării bruște a gâtului și capului, și se pot utiliza adjuvante ușoare, precum compresele cu apă călduță sau rece, masajul localizat și gelurile antiinflamatoare. 

Terapia combinată

Terapia combinată presupune o abordare holistică a tratamentului pentru torticolis, și îmbină mai multe forme de terapie și procedure complementare. Scopul terapiei combinate este de a scădea nivelul de inflamație din corp, a crește rezistența musculară și mobilitatea întregului corp. Așadar, un exemplu de terapie combinată poate presupune exerciții de fizioterapie, electroterapie, kinetoterapie/masaj, exerciții de tonifiere și stretching. 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Spine Health - Stiff Neck Causes, Symptoms, and Treatment
https://www.spine-health.com/conditions/neck-pain/stiff-neck-causes-symptoms-and-treatment
Cleveland Clinic - Do You Have a Stiff Neck? Try These Simple Remedies
https://health.clevelandclinic.org/do-you-have-a-stiff-neck-try-these-simple-remedies/
Medical News Today - What to know about a stiff neck
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324070


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0