Tahicardia posturala ortostatica: simptome, cauze, tratament

Dacă te ridici brusc de pe scaun sau sari din pat și resimți palpitații este posibil să te confrunți cu un sindrom de tahicardie ortostatică, cunoscut și sub numele de sindromul tahicardiei posturale ortostatice (POTS). Află din acest articol din ce cauze apare tahicardia posturală ortostatică, cum o recunoști și ce tratament necesită.

Oamenii care au tahicardie posturală ortostatică înregistrează o creștere accentuată a numărului de bătăi ale inimii pe minut (pulsul) atunci când stau în picioare, iar acest sindrom poate provoca o varietate de simptome. POTS mai este cunoscut și sub numele de Sindromul Grinch, bazat pe fiziopatologia de bază, întrucât în această celebră carte pentru copii de Dr. Seuss, personajul principal avea o inimă care era „cu două dimensiuni mai mică” și care îi bătea mult mai repede.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce este sindromul tahicardiei posturale ortostatice sau POTS?

Abrevierea POTS vine de la „postural orthostatic tachycardia syndrome”. Iată ce înseamnă această afecțiune care se instalează de regulă atunci când o persoană se ridică sau stă în picioare. Deși nu reprezintă neapărat o problemă gravă sau patologică, sindromul reunește un grup de simptome care sunt observate împreună, cum ar fi:

Postura se referă la ridicarea bruscă sau îndreptarea după o aplecare.
Ortostatic sugerează, de asemenea, că poziția corpului este implicată și se referă la amețeală și la o scădere subită a valorilor tensiunii arteriale.
Tahicardia se manifestă prin bătăi rapide ale inimii, un puls mai mare de 100 de bătăi pe minut.

Astfel, tahicardia posturală ortostatică este caracterizată de o creștere a pulsului, de o scădere în ce privește tensiunea arterială, dar și de amețeală atunci când ești ridicat (stai în picioare). Acest sindrom are loc din cauza mecansimelor de corecție rapid instalate când inima nu primește suficient sânge, așa că numărul de bătăi ale inimii crește, pentru a încerca să îmbunătățească circulația sângelui pentru a nu priva creierul și mai ales inima de afluxul sangvin.

Din ce cauze apare tahicardia posturală ortostatică?

Oamenii de știință nu au descoperit care anume este cauza acestui sindrom. Cu toate acestea, unii cercetători cred că tahicardia posturală ortostatică are o probabilitate mai mare să apară imediat după următoarele evenimente:

o sarcină
un traumatism sever
o intervenție chirurgicală majoră;
predispoziția la anemii, chiar dacă sunt depistate și corectate sistematic;
orice factor care provoacă modificări în funcționarea inimii sau a vaselor de sânge;
nervii deteriorați sau funcția nervoasă afectată în mâini sau picioare;
perioadele prelungite în care persoana se confruntă cu stresul care declanșează reacția „luptă sau fugi” sporită și niveluri crescute de cortizol.

Deși cercetătorii încă mai caută cauza exactă sau cauzele care duc la apariția acestui sindrom, aceștia au identificat mai multe afecțiuni și condiții care apar în mod frecvent la oamenii cu tahicardie posturală ortostatică:

bolile autoimune
diabetul sau prediabetul
repausul la pat prelungit;
mononucleoza și infecțiile cu virusul Epstein Barr;
boala Lyme sau alte boli generate de infecțiile cu spirochete care se transmit prin căpușe;
sindromul Ehlers Danlos;
deficitele de vitamine și minerale, inclusiv anemia.

Un feocromocitom poate imita sindromul (sau invers) din cauza paroxismelor simptomelor hiperadrenergice, inclusiv palpitația, deși pacienții cu feocromocitom pot prezenta aceste simptome și în decubit dorsal, față de pacienții cu POTS. În plus, la acești pacienți, tensiunea de regulă este crescută.

Simptome în tahicardia posturală ortostatică

Deși acest sindrom este caracterizat de bătăi rapide ale inimii curând după ce persoana se ridică și stă în picioare, acești pacienți pot să se confrunte cu o gamă variată de simptome, cum ar fi:

creșterea pulsului în primele 10 minute de stat în picioare;
scăderea bruscă a tensiunii arteriale;
dureri și slăbiciune la nivelul mebrelor;
amețeală, senzația de pierdere a echilibrului;
oboseală și capacitate scăzută de concentrare;
palpitații;
tremurături ale membrelor și capului;
intoleranță la efort și exerciții fizice;
dificultăți de respirație și dispnee - gâfâit;
durere în piept;
durere sau senzație de rece în extremități;
greață;
balonare;
constipație;
diaree.

Combinația de simptome ale tahicardiei posturale ortostatice variază de la o persoana la alta. O persoană cu acest sindrom poate avea simptome variabile, de la unele ușoare, până la unele debilitante.

Sindromul poate afecta pacienții de toate genurile și grupele de vârstă. Cu toate acestea, femeile cu vârste cuprinse între 15 și 50 de ani sunt cel mai frecvent diagnosticate. Unele femei experimentează o creștere a simptomelor POTS chiar înainte de menstruație.

Tahicardia posturală ortostatică poate da complicații?

Tahicardia posturală ortostatică poate duce la complicații, mai ales dacă nu este tratată corespunzător. Complicațiile asociate cu POTS pot include scăderea calității vieții (simptomele POTS pot fi debilitante, afectând semnificativ calitatea vieții pacientului, prin scăderea capacității de a desfășura activități zilnice și de a participa la activități sociale), leșin (în cazurile grave, POTS poate provoca leșin sau căderi bruște atunci când tensiunea arterială scade prea repede în timpul unei schimbări de poziție) și dezvoltarea de anxietate sau depresie (simptomele cronice și incapacitatea de a desfășura activități normale pot duce la dezvoltarea unor tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia).

Diagnostic tahicardie posturală ortostatică

Pentru diagnostic, în primă fază se efectuează un EKG pentru a vedea dacă există un ritm cardiac normal în repaus și apoi se recomandă monitorizarea ritmului cardiac cu ajutorul instrumentelor portabile de tip Holter timp de 24 sau 48 de ore și monitorizarea tensiunii arteriale. Analiza datelor poate genera diagnosticul de POTS.

Tratament pentru tahicardie posturală ortostatică

Din păcate, nu există un tratament standard pentru tahicardia posturală ortostatică. Găsirea tratamentului corect poate dura un timp, iar medicul va încerca mai multe terapii. Medicii, de regulă, se axează pe tratarea oricăror probleme care implică inima sau vasele de sânge și pe creșterea tensiunii arteriale scăzute. Aceștia pot recomanda o combinație de modificări în stilul de viață al pacientului și anumite medicamente pentru a trata tahicardia posturală ortostatică.

Schimbări în stilul de viață

Cele mai frecvente modificări în stilul de viață pentru tahicardia posturală ortostatică includ următoarele măsuri:

folosirea ciorapilor medicinali compresivi;
creșterea hidratării și consumului de lichide;
creșterea aporului de sare;
exercițiile tolerate în poziție așezată, cum ar fi cele pe o bicicletă orizontală;
ridicarea unei părți a patului sau odihnă cu picioarele ridicate la un nivel superior poziției inimii.

Majoritatea experților recomandă evitarea consumului de alcool la pacienții cu tahicardie ortostatică posturală. Consumul de alcool previne constricția vaselor de sânge care blochează întoarcerea sângelui în partea superioară a corpului și cap. Acest lucru ar putea duce la scăderea tensiunii arteriale, amețeli și posibil leșin.

Studiile au arătat că pacienții cu sindrom POTS au un consum maxim de oxigen mai scăzut în timpul exercițiilor fizice, în comparație cu indivizii sănătoși, ceea ce este un marker puternic al decondiționării fizice. Foarte important, studiile au arătat, de asemenea, că antrenamentul cu exerciții de anduranță este o terapie eficientă în POTS.

Deficitul de vitamina B12 la adolescenți poate cauza disfuncție a baroreceptorilor sistemului nervos simpatic, ducând la sindromul tahicardiei ortostatice posturale. Cardiologii recomandă și măsurarea ambilor metaboliți ai vitaminei D la pacienții cu POTS și completarea atât a calcitriolului, cât și a 25 (OH) vitamina D.

Tratament medicamentos

Se mai pot prescrie și unele medicamente pentru a trata sindromul tahicardiei posturale ortostatice. Tratamentul medicamentos poate include o combinație care conține următoarele:

beta-blocante;
fludrocortizon;
midodrină;
inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei;
inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei;
benzodiazepine.

Se poate preveni tahicardia posturală ortostatică?

Iată câteva măsuri de scădere a riscului pentru tahicardia posturală ortostatică:

Bea apă suficientă

Asigură-te că bei suficientă apă în timpul zilei pentru a menține o hidratare adecvată. Deshidratarea poate agrava tahicardia ortostatică. Dacă lucrezi în căldură mare sau faci mult efort fizic, cantitatea de apă necesară pentru tine este mai mare decât cea pentru o persoană care are o muncă fără mult efort fizic.

Consumă sare cu moderație

Consumul moderat de sare poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și poate reduce riscul de tahicardie ortostatică. Nu exagera, însă, deoarece prea multă sare poate avea efecte negative asupra sănătății.

Fii cât mai activ

Activitatea fizică moderată și exercițiile de întărire a musculaturii pot ajuta la menținerea unei funcții cardiace bune și a tensiunii arteriale în limite normale.

Ridică-te lent din pat sau de pe scaun

Atunci când treci de la poziția culcată sau așezată la cea în picioare, fă acest lucru treptat. Ridică-te într-un ritm mai lent pentru a permite corpului să se adapteze la schimbările de poziție.

Evită căldura excesivă

Căldura poate contribui la dilatarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii arteriale, ceea ce poate duce la tahicardie ortostatică. În zilele cu caniculă, încearcă să rămâi la umbră și să te hidratezi regulat.

Mergi la medic

Dacă ai frecvent simptome de tahicardie ortostatică sau ai factori de risc, cum ar fi un istoric familial de probleme cardiace, este important să ceri sfatul medicului. Se pot efectua unele teste și se pot recomanda tratamente sau modificări ale stilului de viață pentru a preîntâmpina sau gestiona această afecțiune.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Postural tachycardia syndrome (PoTS)
https://www.nhs.uk/conditions/postural-tachycardia-syndrome/
Springer Link - Poor health-related quality of life in postural orthostatic tachycardia syndrome in comparison with a sex-and age-matched normative population
https://link.springer.com/article/10.1007/s10286-023-00955-9
Studiul „Poor health-related quality of life in postural orthostatic tachycardia syndrome in comparison with a sex-and age-matched normative population”, apărut în Clin Auton Res 33, 469–477 (2023). https://doi.org/10.1007/s10286-023-00955-9, autori: Seeley, MC., Gallagher, C., Ong, E. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și...