Stomatita: cauze, simptome și tratament

Stomatita este o inflamație la nivelul cavității bucale. Zona inflamată poate fi atât pe interiorul obrajilor sau la nivelul gingiilor, cât și pe interiorul buzelor sau la nivelul limbii.

Principalele două forme ale acestei afecțiuni sunt stomatita herpetică și stomatita aftoasă.

Ce provoacă stomatita?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O infecție cu virusul herpes simplex 1 (HSV-1) provoacă stomatita herpetică.  Această formă este mai frecventă la copiii mici cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani. Persoanele expuse la HSV-1 pot dezvolta herpesuri mai târziu în viață ca urmare a virusului. HSV-1 este legat de HSV-2, virusul care provoacă herpes genital, dar nu este același virus.

Stomatita aftoasă poate fi reprezentată de o ulcerație sau de un „ciorchine” de ulcerații în obraji, gingii, în interiorul buzelor sau pe limbă. Este mai frecventă la tineri, apărând cel mai adesea între 10 și 19 ani. Stomatita aftoasă nu este cauzată de un virus și nu este contagioasă. În schimb, este cauzată de probleme cu igiena orală sau deteriorarea membranelor mucoase. Unele cauze includ:

  • uscarea țesuturilor, provocată de respirația pe gură, din cauza pasajelor nazale înfundate
  • leziuni mici provocate de proceduri dentare, de mușcarea accidentală a obrazului sau alte leziuni
  • suprafețe ascuțite ale dinților, aparate dentare, proteze
  • boala celiacă
  • sensibilități alimentare la căpșuni, citrice, cafea, ciocolată, ouă, brânză sau nuci
  • răspuns alergic la anumite bacterii din cavitatea bucală
  • boli inflamatorii intestinale
  • boli autoimune care atacă celulele din gură
  • virusul HIV
  • sistemul imunitar slăbit
  • deficiență de vitamina B12, acid folic, fier sau zinc
  • anumite medicamente
  • stres
  • infecția cu Candida albicans

Care sunt simptomele stomatitei?

Stomatita herpetică este de obicei indicată de mai multe vezicule care apar pe gingii, în cerul gurii, pe obraji, pe limbă sau pe marginea buzelor. Aceste vezicule pot îngreuna sau pot face dureros procesul de alimentare cu hrană și cu lichide. Deshidratarea este un risc în cazul în care băutul apei devine dificil. De asemenea, pot apărea salivarea excesivă, durere și gingii umflate. Herpesurile pot provoca și iritabilitate. În cazul în care copilul este irascibil și nu mănâncă sau nu bea apă, acesta poate fi un semn că este pe cale să dezvolte un herpes.

Febra este un alt simptom al infecției cu HSV-1 și poate ajunge până la 40° C. Febra apare cu câteva zile înainte de apariția veziculelor. După ce apar veziculele, în locul lor se formează ulcerații dureroase, care pot dezvolta infecții secundare. Cu totul, neplăcerea durează între șapte și 10 zile.

Stomatita aftoasă este reprezentată de ulcerații rotunde sau ovale, cu o margine roșie, inflamată. Centrul este de obicei alb sau galben. Majoritatea ulcerațiilor sunt mici și se vindecă în decurs de una până la două săptămâni, fără cicatrici. Leziunile mai mari, neregulate pot face daune mai extinse și durează șase sau mai multe săptămâni pentru a se vindeca. Acestea pot lăsa cicatrici în gură.

Adulții mai în vârstă pot dezvolta o leziune herpetiformă. Virusul HSV-1 nu cauzează această problemă. Leziunile herpetiforme sunt minuscule, dar apar în grupuri de 10 până la 100 și se vindecă în două săptămâni.

Care sunt opțiunile de tratament pentru stomatită?

Tratamentul va depinde de tipul de stomatită cu care te confrunți.

 

Tratamentul pentru stomatita herpetică

Medicamentul antiviral aciclovir poate trata stomatita herpetică, administrarea lui scurtând durata infecției, la fel și unguentele cu aciclovir. Deshidratarea este un risc pentru copiii mici, așa că e important să bea suficientă apă. Este recomandată o dietă lichidă cu alimente și băuturi care să nu fie acide, iar acetaminofenul poate fi utilizat pentru a reduce durerea și febra.

Pentru dureri severe, se poate utiliza lidocaină topică. Aceasta amorțește cavitatea bucală, deci poate provoca probleme cu înghițirea, așa că trebuie utilizată cu grijă.

O infecție cu HSV-1 poate deveni o infecție a ochilor numită keratoconjunctivită herpetică. Aceasta este o complicație serioasă care ar putea duce la orbire. Mergi cât mai repede la un consult medical dacă suferi de dureri și secreții oculare și de vedere încețoșată.  

Tratamentul stomatitei aftoase

Stomatita aftoasă nu este de obicei severă și nu are nevoie de tratament. Dacă durerea este semnificativă sau plăgile sunt mai mari, se pot aplica creme topice cu benzocaină sau un alt agent de amorțire. În cazul focarelor de stomatită aftoasă, medicamentele care pot fi prescrise includ cimetidină, colchicină sau steroizi orali. Acestea sunt rareori utilizate și numai pentru plăgi complexe și recurente. 

Leziunile care durează mult timp până se vindecă sau leziunile însoțite de o febră care nu dispare au nevoie de îngrijiri medicale. Durerile care se întorc în mod repetat pot indica o infecție secundară, așa că e indicat să ceri sfatul medicului dacă te confrunți regulat cu stomatita aftoasă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Care sunt perspectivele în ceea ce privește stomatita?

Dacă suferi de afecțiuni bucale, identificarea tipului de durere este importantă pentru a ști cum să tratezi și să previi răspândirea acestora. Dacă ai un herpes, evită să folosești la comun cu alte persoane tacâmurile, cănile și alte obiecte personale. De asemenea, e indicat să nu săruți pe nimeni cât timp ai herpes. Nu există tratament care să vindece permanent stomatita herpetică, dar medicamentele sau remediile topice reduc simptomele. Spray-urile antivirale cu dexpantenol, extract din scoarță de stejar și rădăcină de lemn dulce au efect antiinflamator, calmant și cicatrizant.

Se poate preveni stomatita?

Odată infectat cu virusul HSV-1, îl vei avea în corp pentru tot restul vieții. Acest virus afectează aproximativ 90% dintre adulții din întreaga lume. Abținerea de la a săruta diverse persoane sau de la folosi la comun tacâmuri, căni etc. poate ajuta la prevenirea răspândirii infecției.

Pentru stomatita aftoasă, pot fi utile anumite suplimente nutritive precum vitaminele B (folat, B6, B12). Alimentele bogate în aceste vitamine pot ajuta și ele. Printre alimentele bogate în vitamine din complexul B se numără broccoliul, ardeiul gras, spanacul, sfecla, ficatul de vițel, lintea, sparanghelul.

O igienă orală corectă este, de asemenea, importantă. În plus, ar trebui să eviți alimentele acide sau picante dacă acele alimente ți-au declanșat stomatita în trecut. Un alt mod de a evita stomatita aftoasă este să nu vorbești în timp ce mănânci, deoarece acest lucru crește riscul de a-ți mușca obrazul. Dacă stresul este un factor declanșator, apelează la exerciții de respirație, aromaterapie sau meditație pentru a-l gestiona.
 

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
DermNet NZ – Stomatitis 
https://dermnetnz.org/topics/stomatitis/

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0