Noile cercetări efectuate pe porci arată că aportul de zahăr modifică circuitele creierului prin care acesta procesează recompensarea într-un mod similar cu medicamentele care dau dependență.

De câte ori învățăm ceva nou sau experimentăm ceva plăcut, sistemul de recompensare al creierului devine activ. Cu ajutorul substanțelor chimice naturale ale creierului, mai multe zone ale creierului comunică între ele pentru a ne ajuta să învățăm și să repetăm comportamente care ne îmbunătățesc cunoștințele și starea de bine.

Bazându-se puternic pe un neurotransmițător numit dopamină, sistemul de recompense ajută la explicarea mai multor experiențe umane esențiale, cum ar fi îndrăgostirea, plăcerea sexuală și petrecerea timpului alături de prieteni. Cu toate acestea, anumite substanțe, cum ar fi anumite medicamente sau drogurile, deturnează sistemul de recompensare a creierului, activându-l „artificial”. A spune creierului să repete constant comportamentul care caută plăcere este mecanismul din spatele dependenței.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Despre zahăr se știe că nu este sănătos pentru dantură, contribuie la creșterea valorilor colesterolului și ale glicemiei, crește riscul de boli cardiovasculare și depresie și stimulează creșterea în greutate. Dar este zahărul o substanță care modifică chimia creierului? Și dacă da, se poate explcia astfel pofta necontrolată de dulce?

Expresia „dependență de alimente” a apărut în anii ’50 ai secolului trecut pentru a descrie consumul compulsiv al anumitor alimente, cum ar fi laptele, ouăle sau cartofii. De atunci, studiile care explorează acest concept au avut rezultate mixte, unii experți susținând dependența de alimente, alții considerând că nu e vorba de o dependență reală, ca în cazul drogurilor.

Un studiu¹ recent încearcă să facă lumină asupra acestei chestiuni, cercetătorii implicați examinând efectul aportului de zahăr asupra circuitelor de recompensare din creierul porcilor.

Oamenii de știință au analizat efectele aportului de zahăr pe șapte porci-femele din rasa Göttingen, folosind tehnici complexe de imagistică (tomografia cu emisie de pozitroni - PET) pentru a examina sistemele de recompensare din creierul animalelor.
Echipa a oferit acces porcilor la o soluție cu zaharoză timp de o oră de-a lungul a 12 zile consecutive și apoi a reluat scanările la 24 de ore de la ultima doză de zahăr. Într-un subgrup de cinci porci, echipa a aplicat o sesiune suplimentară de scanare PET după prima expunere la zahăr.

După doar 12 zile de consum de zahăr, s-au putut observa schimbări majore în ceea ce privește dopamina și sistemul opioid, spun cercetătorii. Sistemul opioid, acea parte a chimiei creierului care este asociată cu bunăstarea și plăcerea, a fost deja activată după prima zi în care porcii au consumat zahărul. Rezultatele, concluzionează cercetătorii, indică faptul că alimentele bogate în zaharoză influențează circuitul de recompensare a creierului în moduri similare cu cele observate atunci când se consumă substanțe care dau dependență.

Oamenii de știință spun că rezultatele au contrazis așteptările inițiale: deși nu exista nicio îndoială că zahărul în exces nu este sănătos și are mai multe efecte fiziologice, cercetătorii nu erau convinși de efectele pe care le are asupra creierului și comportamentului. 

Dacă acest aliment poate schimba sistemul de recompensare al creierului după numai 12 zile, așa cum s-a văzut în cazul porcilor, se poate presupune că stimulii naturali, cum ar fi învățarea sau interacțiunea socială, sunt împinși în fundal și înlocuiți de stimuli artificiali precum zahărul. Practic, creierul e în căutare de entuziasm și bucurie, și dacă un element îi oferă aceste lucruri mai repede decât altele, tinde să aleagă acel element, chiar dacă nu e sănătos.

Studiile anterioare, spun cercetătorii, au folosit șobolani, însă mecanismele lor homeostatice - care ajută la reglarea creșterii în greutate și a metabolismului - diferă semnificativ de cele ale oamenilor, din acest motiv au fost aleși acum porcii. Aceștia sunt o alternativă mai bună, deoarece creierul lor este mai complex decât al rozătoarelor și suficient de mare pentru a se observa structurile cerebrale profunde folosind scanere cerebrale umane.

Ideal ar fi, concluzionează echipa de cercetători, ca studiile să poată fi efectuate chiar pe ființe umane, însă acestea sunt greu de controlat, iar nivelurile de dopamină pot fi modulate de o serie de factori diferiți. Ca oameni, suntem influențați de ceea ce mâncăm, de jocurile de pe telefoanele noastre, de începerea unei noi relații romantice așa că, în eventualitatea unui studiu, ar exista o prea mare variație a datelor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical News Today - Sugar alters brain chemistry after only 12 days
https://www.medicalnewstoday.com/articles/327512
1 Studiul „Sucrose intake lowers μ-opioid and dopamine D2/3 receptor availability in porcine brain”, apărut în Scientific Reports 9, 16918 (2019). https://doi.org/10.1038/s41598-019-53430-9, autori Michael Winterdahl et al.