Recomandari privind dieta pacientilor cu guta: alimente permise si alimente interzise

Pentru pacienții cu gută, stilul de viață este extrem de important. Acesta are drept scop evitarea alimentelor ce declanșează atacul de gută și cresc valorile acidului uric, reducerea greutății corporale, creșterea diurezei și alcalinizarea urinei.
 

Ce este guta

Guta este o formă de artrită inflamatorie, un termen care descrie un grup de afecțiuni care, de obicei, duc la dureri articulare și simptome asociate. Aceste afecțiuni sunt similare, dar apar din cauze diferite.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

 
Guta poate afecta o articulație, de obicei degetul mare de la picior, sau mai multe articulații în același timp. Această durere este cauzată de mici cristale care se formează din cauza acidului uric excesiv din sânge. Aceste cristale pătrund  în articulații, fluide și țesuturi din corpul tău.
 
Prin urmare, putem să spunem că guta este o boală a metabolismului purinelor. Produsul final de catabolism al purinelor endogene (proprii organismului) sau al celor din alimentație este acidul uric. Organismul uman este lipsit de o enzimă care să transforme acidul uric într-o substanță mai solubilă și mai ușor de eliminat din organism. Producția crescută de urat este responsabilă doar de 10% din cazurile de hiperuricemie. Marea majoritate a cazurilor de hiperuricemie (90%) sunt cauzate de scăderea excreției de acid uric la nivelul rinichiului.


Când apare hiperuricemia

Hiperuricemia este definită de prezența nivelurilor serice de acid uric de peste 404–416 µmol/L . Concentrațiile de peste 420 μM sunt considerate anormale, deoarece nivelul respectiv depășește solubilitatea uratului în apă; cu toate acestea, uratul este mai solubil în plasmă decât în ​​apă, iar concentrațiile > 600 μM pot fi tolerate fără depunerea de cristale. 
 
Hiperuricemia este un factor de risc principal pentru gută, dar este asociată și cu boli renale cronice, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și dislipidemie.
 
Hiperuricemia este adesea o consecință a subexcreției renale relative a acidului uric, deoarece mai mult de 70% din excreția să este efectuată de rinichi. Prezintă un factor de risc pentru incidență și o progresie mai rapidă a bolii cronice de rinichi, iar unele studii au arătat o reducere a progresiei bolii renale cronice cu tratamente de scădere a acidului uric.
 
În mod similar, tratamentul de scădere a acidului uric s-a dovedit promițător în reducerea tensiunii arteriale la pacienții cu hipertensiune arterială și îmbunătățeste rezistența la insulină.
 
Trebuie reținut încă de la început că alimentația săracă în purine reușește să scadă nivelul de acid uric seric cu aproximativ 1mg/dl. Astfel, dieta pentru guta, de multe ori nu este suficientă, fiind nevoie și de un tratament medicamentos pentru controlul nivelului seric al acidului uric și al bolii. 

Cum pot alimentele să declanșeze guta

 Așa cum am precizat mai sus, purinele sunt compuși chimici găsiți în mod natural în alimente și în corpul uman. Când provin din alimentele pe care le consumi, se numesc purine exogene, adică provin din afara corpului tău.
 
Purinele care provin din alimentele pe care le consumi sunt descompuse de sistemul digestiv. Acidul uric este creat ca produs secundar în timpul acestui proces. Corpul reabsoarbe apoi o mare parte din acidul uric, restul fiind excretat sau eliminat din organism prin urină și fecale. 
 
Când nivelurile de purine sunt prea mari, corpul nu mai poate să le proceseze pe deplin. Acidul uric se acumulează apoi în sânge. Această hiperuricemie poate avea loc de la sine din cauza alimentelor bogate în purine, dar poate fi, de asemenea, declanșată de consumul unor alimente, atunci când ai anumite afecțiuni de sănătate subiacente.
 
Atacul acut de gută se declanșează atunci când în sângele unei persoane acidul uric atinge un nivel ridicat, iar cristalele rezultate se acumulează în articulație.

Alimente care ar trebui evitate de pacienții cu gută

Organismul unei persoane produce acid uric în urma procesului normal de descompunere a purinelor. Deși purinele se găsesc în mod natural în corpul uman, există totuși anumite alimente (organe, hamsii, hering, sparanghel, ciuperci), care conțin o cantitate mare de purine, iar pacienții cu gută nu trebuie să le consume. 
 
Pacienții cu gută ar trebui să evite consumul de carne de animal tânăr (vițel, pui), carnea de vânat, organele (ficat, rinichi, creier) și preparatele din acestea. De asemenea, icrele, sardinele, midiile, creveții ar trebui și acestea evitate, din cauza conținutului crescut de purine.
 
Alte alimente cu un conținut moderat de purine sunt reprezentate de: carnea de oaie, carnea de gâscă, somon, păstrăv.
 
Purinele ce provin din surse vegetale, precum mazărea, varza, fasolea, ciupercile, spanacul au risc extrem de mic de a declanșa un atac acut decât cele din surse animale. Este adevărat că mult timp a persistat acest mit, dar cercetările recente arată acum că legumele bogate în purine nu cresc riscul sau acutizarea crizelor de guta, deci și ciupercile, spanacul și sparanghelul pot fi consumate fără probleme 1.

De ce este importantă scăderea ponderală dacă ai gută

Guta se asociază cu alte afecțiuni, printre care și obezitatea. În acest context se recomandă un consult la medicul nutriționist care să stabilească un regim alimentar care să permită și scăderea ponderală. 
 
Atenție! Înfometarea sau dietele severe care duc la pierderea rapidă a kilogramelor pot crește acidul uric seric și pot agrava manifestările gutei.

Consumul de apă și guta

 Hidratarea corectă este foarte importantă. Consumul de apă  (cel puțin 2,5 litri pe zi) este necesar pentru a elimina acidul uric din organism prin rinichi.

Evitarea consumului de alcool

Alcoolul interferează cu eliminarea acidului uric din organism. Dacă o persoană are simptome evidente ale bolii, ar trebui să evite consumul de alcool. S-a constatat că în urma consumului constant de bere s-au declanșat mult mai des crizele acute de gută. 
 
De asemenea, mesele copioase combinate cu consumul de alcool sunt responsabile de declanșarea unui nou episod de artrită acută la pacienții diagnosticați cu această afecțiune.

Zaharuri și fructe

Zahărul, inclusiv fructoza, pare să crească nivelul de acid uric din sânge. Fructoza este o formă naturală de zahăr care se găsește în unele alimente. Se adaugă la multe produse, precum siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză. Evitarea sau limitarea alimentelor bogate în fructoză poate ajuta la diminuarea simptomelor de gută. Unele fructe sunt în mod natural bogate în fructoză. Asocierea dintre fructe și gută este totuși neclară. 


Zahărul din băuturile carbogazoase

Sucurile și băuturile dulci sunt considerate alimente cu calorii goale. Nu conțin substanțe nutritive benefice, dar pot adăuga o mulțime de calorii la dieta ta. De asemenea, pot crește riscul apariției crizelor de gută.
 
O analiză din 2020 a explorat mai multe studii despre băuturile îndulcite cu zahăr, analizând relația dintre fructoza din acestea și dezvoltarea gutei. S-a descoperit că băuturile au fost asociate semnificativ cu un risc crescut de gută și hiperuricemie2.

Hrana procesată

Dieta occidentală modernă este adesea bogată în alimente procesate și carbohidrați rafinați. Acestea au fost legate de un risc mai mare de gută, precum și de alte afecțiuni de sănătate, inclusiv: diabet de tip 2, boli cardiovasculare, creșterea în greutate și obezitate.
 
Evitând alimentele și băuturile foarte procesate și rafinate cu carbohidrați, poți contribui la limitarea dezvoltării gutei și a simptomelor acesteia. Printre alimentele de evitat se numără: bomboanele, produsele de patiserie, inclusiv pâine albă, chipsurile și biscuiții, înghețata, dar și unele produse congelate.

Cafeaua și hiperuricemia

Cafeaua este, în general, considerată a fi o alegere sigură în regimul alimentar al pacienților cu gută. Cu toate acestea, există unele cercetări care sugerează că, pentru persoanele de sex feminin, consumul de cafea ar putea fi legat de niveluri ridicate de acid uric. Cercetătorii nu au descoperit că acest lucru ar fi valabil și în cazul bărbaților.

Alimente recomandate pacienților cu gută

Pacienților cu gută li se recomandă în alimentație cerealele integrale, lactatele cu conținut scăzut de grăsimi (brânză slabă, iaurt), fructele și legumele. Pacienților le este permis consumul de carne slabă: vită, pește, pasăre de trei ori pe săptămână. În zilele fără carne se vor consuma proteine din alte surse: brânzeturi slabe, iaurt, ouă.
 
Noi descoperiri în  domeniul nutriției funcționale evidențiază importanța tipului de purine prezente în alimente, în special conținutul de adenină și hipoxantină. Anterior, se presupunea că nu existau diferențe în efectele uricogenice ale purinelor individuale (adică, adenina, guanina, hipoxantina și xantina), dar acum se știe că printre purine, adenina și hipoxantina sunt considerate mult mai uricogenice decât guanina și xantină.
 
Peste 60% din totalul de purine dintre toate cerealele, fasolea, produsele leguminoase din soia, algele marine, produsele lactate, ciupercile și legumele sunt adenină și guanină, în timp ce mai mult de 50% din totalul purinelor din majoritatea cărnii de animale și pește sunt hipoxantine.
 
În plus, metodele de procesare, cum ar fi  fierberea și coacerea pot scădea conținutul de purine al alimentelor. În ceea ce privește tipul de purine prezente în alimente, acidul uric din sânge este produs prin conversia derivatului purinic hipoxantină în xantină și xantină în acid uric.
 
Alimentele pe bază de plante bogate în purine au o proporție mai mică de purine hipoxantine decât sursele de purine de origine animală din carne roșie, pește și unii creveți, iar efectul hipoxantinei asupra generării  de acid uric pare mai puternic.
 
În ciuda unor linii directoare învechite care continuă să promoveze evitarea legumelor bogate în purine, este important să subliniem că nu există date din studii transversale sau intervenționale pe termen lung care să arate că alimentele pe bază de plante cu conținut ridicat de purine reprezintă un factor clinic crescut semnificativ de hiperuricemie sau de dezvoltare a gutei. Diverse studii au confirmat că legumele bogate în purine, spre deosebire de alimentele bogate în purine de origine animală, nu au arătat nicio asociere aparentă cu hiperuricemia sau dezvoltarea gutei, ci mai degrabă o asociere negativă cu riscul de dezvoltare a gutei.
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Uric Acid and Plant-Based Nutrition”, Nutrients. 2019 Aug; 11(8): 1736., Boštjan Jakše, Barbara Jakše, Maja Pajek, Jernej Pajek
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6722549/
2 Studiul „Consumption of sugar sweetened beverages and dietary fructose in relation to risk of gout and hyperuricemia: a systematic review and meta-analysis”, Crit Rev Food Sci Nutr. 2020;60(1):1-10., Ebrahimpour-Koujan S, Saneei P, Larijani B, Esmaillzadeh A
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10408398.2018.1503155?journalCode=bfsn20
Arthritis Foundation - Shopping List for Gout
https://www.arthritis.org/diseases/more-about/shopping-list-for-gout

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 3