Sub 6 ore de somn pe noapte, risc crescut de tulburări cognitive [studiu]
Sub 6 ore de somn pe noapte, risc crescut de tulburări cognitive [studiu]
Sub 6 ore de somn pe noapte, risc crescut de tulburări cognitive [studiu]
Adulții de vârstă mijlocie care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte ar putea avea un risc crescut de afectare cognitivă, potrivit unui studiu¹ realizat de cercetătorii de la Penn State College of Medicine.
Știm deja că e bine să dormim 7-8 ore pe noapte ca să îi oferim organismului timpul necesar pentru a se reface și ca să putem funcționa corespunzător în fiecare zi. Unele cercetări au arătat că sunt persoane care nu au nevoie de 8 ore de somn, ci numai de 6. Însă, mai puțin de 6 ore de somn pe noapte pot duce la probleme de sănătate grave.
Pentru unele persoane, funcționează punerea în aplicare a unor metode care contribuie la un somn bun, cum ar fi evitarea cofeinei și alcoolului seara, evitarea ecranelor cu o oră înainte de culcare sau administrarea unor suplimente din ingrediente naturale (valeriană, passiflora etc.). Alte persoane, însă, au nevoie să ceară sfatul medicului pentru a reuși să-și regleze somnul.
Riscul de demență crește dacă dormi mai puțin de 6 ore pe noapte
Insomnia se caracterizează prin dificultatea de a adormi repede sau prin trezirea în timpul nopții și imposibilitatea de a mai adormi la loc timp de o oră sau mai mult ori prin trezitul prea devreme și imposibilitatea de a mai adormi până la ora normală de trezire. Când aceste simptome apar cel puțin trei nopți pe săptămână și timp de cel puțin trei luni, se poate vorbi despre o tulburare cronică.
Cercetătorii au descoperit că adulții care au raportat insomnii și care au dormit mai puțin de 6 ore de somn măsurat în laborator aveau un risc de două ori mai mare de a se confrunta cu tulburări cognitive decât persoanele cu aceleași raportări în ceea ce privește insomnia, dar care au dormit 6 sau mai multe ore.
Potrivit lui Julio Fernandez-Mendoza, profesor asociat de psihiatrie și sănătate comportamentală și specialist în somn la Centrul de cercetare și tratament al somnului din Penn State, aproximativ 25% din populația generală adultă raportează simptome de insomnie, iar 10% suferă de insomnie cronică. El consideră că este esențial ca medicii curanți să poată distinge care dintre aceste persoane sunt expuse riscului de a dezvolta alte probleme de sănătate.
Autorii studiului afirmă că această cercetare subliniază nevoia de a măsura obiectiv somnul adulților care se plâng de insomnie. În cercetările anterioare, echipa a constatat că adulții cu insomnie care au dormit mai puțin de 6 ore pe noapte erau expuși riscului diverselor afecțiuni cardio-metabolice, inclusiv hipertensiune, diabet, boli de inimă sau accident vascular cerebral și probleme de sănătate mentală, cum ar fi depresia.
Aceste noi rezultate demonstrează că acești adulți de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc crescut de afectare cognitivă, care poate fi un indicator timpuriu al demenței viitoare.
Cercetătorii au examinat datele din Penn State Adult Cohort, un eșantion selectat aleatoriu din populație, de 1.741 de adulți cărora li s-a măsurat somnul în timpul unei nopți.
Înainte de a-și măsura somnul într-o cameră în care sunetul, lumina și temperatura erau controlate, participanții au prezentat un istoric clinic, trecând printr-un examen fizic și un chestionar, pentru a identifica tulburările de somn auto-raportate, problemele de sănătate fizică, problemele de sănătate mentală și consumul de substanțe. De asemenea, au fost evaluați pentru afectarea cognitivă înainte de a dormi în laborator, trecând inclusiv prin teste care au evaluat atenția, memoria, limbajul și alte elemente.
Echipa de cercetare a descoperit că adulții care au raportat simptome de insomnie sau insomnie cronică și au dormit mai puțin de 6 ore în laborator au fost de două ori mai predispuși să aibă insuficiență cognitivă în comparație cu cei care dormeau bine.
De asemenea, au descoperit că această asociere a fost deosebit de puternică pentru adulții cu boli cardio-metabolice coexistente și cu tulburări cognitive, care pot fi un indicator al tulburărilor cognitive vasculare - o afecțiune în care sănătatea cardiovasculară slabă are ca rezultat afectarea funcției creierului.
Adulții care au raportat insomnie, dar care au dormit 6 sau mai multe ore în laborator, nu erau expuși riscului de afectare cognitivă în comparație cu persoanele care dormeau bine.
Echipa de cercetare a luat în calcul diferențele potențiale ale factorilor socio-demografici - inclusiv vârsta, sexul, rasa, etnia, anii de educație - și prezența problemelor de sănătate fizică și mentală, inclusiv apneea în somn, precum și consumul de substanțe, cum ar fi fumatul și consumul de alcool.
Savanții atrag atenția asupra faptului că acest studiu al somnului în laborator este limitat, având în vedere că a fost vorba doar de o noapte. De asemenea, au avertizat că aceste date nu dovedesc cauzalitatea.
Totuși, rezultatele arată că insomnia, tulburările cognitive și afecțiunile cardio-metabolice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și bolile de inimă, tind să apară adesea la adulții care dorm mai puțin de 6 ore, dar nu la cei care au un somn mai lung de 6 ore.
Acest studiu este important, concluzionează autorii, deoarece este primul mare studiu prospectiv din SUA care asociază insomnia cu riscul cognitiv. Progresele științifice recente indică faptul că creierul depinde de somn. Înțelegerea legăturii dintre lipsa somnului și declinul cognitiv precoce ar putea duce la îmbunătățirea tratamentelor pentru insomnie. Cu alte cuvinte, rezultatele cercetărilor de acest gen pot ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să înțeleagă care dintre pacienții care raportează insomnie prezintă un risc crescut de a dezvolta demență.
Cum ne afectează lipsa somnului?
Lipsa somnului are efecte negative asupra întregului organism. Probabil ai observat că dacă nu dormi destul într-o noapte te simți obosit și iritabil în ziua următoare, dar nu îți afectează sănătatea. Însă, după mai multe nopți nedormite, efectele mentale devin mai grave.
Vei resimți ca un fel de „ceață mentală”, care face dificilă concentrarea și luarea deciziilor. Vei avea senzația de oboseală severă în timpul zilei sau poți chiar să adormi în locuri în care nu ar trebui. Astfel, îți crește riscul de accidentare pe stradă, la serviciu și la domiciliu.
Dacă situația continuă și nu dormi bine pe o perioadă mai mare de timp, lipsa somnului îți poate influența negativ starea generală de sănătate și te poate predispune la afecțiuni grave, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială și bolile de inimă.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Oxford Academic - Evidence for the Etiopathogenesis of Insomnia and its Psychiatric Risk
https://academic.oup.com/sleep/article/37/8/1273/2416780
1. Studiul „Evidence for the Etiopathogenesis of Insomnia and its Psychiatric Risk”, apărut în Sleep, Volume 37, Issue 8, 1 August 2014, Pages 1273–1275, https://doi.org/10.5665/sleep.3906, autori: Julio Fernandez-Mendoza
NHS - Why lack of sleep is bad for your health
https://www.nhs.uk/live-well/sleep-and-tiredness/why-lack-of-sleep-is-bad-for-your-health/
Te-ar mai putea interesa și...
