Simptome ficat bolnav

Ficatul este un organ glandular, localizat sub coaste și reprezintă cea mai complexă uzină de procesare pentru tot ce intră în organism. Printre cele peste 500 de funcții ale ficatului se numără transformarea alimentelor din intestinul subțire în substanțe care ajută la absorbția grăsimilor și la combaterea bolilor, depozitează resurse de energie și filtrează și curăță sângele. Dacă ficatul nu funcționează corect, acest lucru poate avea efecte grave asupra sănătății. 

Crezi că s-ar putea să suferi de o afecțiune hepatobiliară? AFLĂ ACUM! COMPLETEAZĂ CHESTIONARUL și

TESTEAZĂ-TE GRATUIT

Ai nevoie de asistență în completarea chestionarului? Contactează Operatorii DOC-Affidea:

Un ficat sănătos curăță sângele de toxine, luptă cu infecțiile din organism și este important și pentru metabolism. Totodată, acesta are capacitatea de regenerare, ceea ce înseamnă că se poate recupera de unul singur atunci când e afectat. Atunci când ficatul nu își poate îndeplini funcțiile, viața individului este pusă în pericol.

Simptome generale ale bolilor de ficat pot varia în funcție de cauza principală, dar există câteva semne comune care indică o problemă hepatică, și anume:

  • piele îngălbenită și albul ochilor îngălbenit (icter);
  • urină închisă la culoare;
  • scaun deschis la culoare, cu sânge sau negru;
  • glezne, picioare sau abdomen umflate;
  • greaţă și vărsături;
  • scăderea poftei de mâncare;
  • oboseală persistentă;
  • mâncărimi ale pielii;
  • învinețire cu ușurință.

Aproximativ 30% dintre oameni suferă din cauza ficatului gras, adică a acumulării unei cantități mari de grăsime la nivelul ficatului. Medicii pun acest diagnostic pacienților la care grăsimea în exces de la nivelul ficatului se situează între 5 și 10% din volumul acestui organ. Acest fenomen se produce atunci când celulele ficatului, cunoscute și drept hepatocite, preiau cantități excesive de grăsime din corp, încărcând ficatul și dezechilibrând funcțiile hepatice.

Principalii factori de risc pentru ficatul gras sunt greutatea în exces, dislipidemiile, diabetul, excesul de grăsime la nivelul abdomenului, consumul de alcool și nivelul crescut al trigliceridelor din sânge.

Steatoza hepatică este de două tipuri, și anume: steatoză hepatică non-alcoolică și steatoză hepatica alcoolică.

Steatoza hepatică non-alcoolică se instalează, de regulă, pe fondul diabetului de tip 2, a dislipidemiei sau a anumitor infecții virale cronice, de exemplu hepatita B sau hepatita C sau infecția HIV. În anumite cazuri, steatoza hepatica non-alcoolică apare în timpul sarcinii sau din cauza anumitor afecțiuni metabolice, precum boala Wilson.

Steatoza hepatica alcoolică apare pe fondul consumului excesiv și regulat de alcool, ceea ce se traduce printr-o cantitate mai mare de 20 grame de alcool pur, pe zi, la femei, și 30 grame de alcool pur, pe zi, la bărbați.  

Mergi la medic dacă suferi de greață sau vărsături, dacă simți gust amar, dacă ai dureri în dreapta, sub coaste, sau dacă ai observat tulburări gastro-intestinale (diaree / constipație).

Dacă mesele copioase ori anumite alimente îți provoacă simptome puternice de disconfort sau chiar durere, acestea pot semnala anumite afecțiuni hepato-biliare.

Nu uita că orice problemă de sănătate este mult mai ușor de remediat, dacă este descoperită cât mai devreme, iar diagnoza și tratamentele potrivite sunt doar cele stabilite de medicul specialist, în urma investigațiilor adecvate.