Ai putea avea hipertensiune? 4 semne de avertizare
Ai putea avea hipertensiune? 4 semne de avertizare
Ai putea avea hipertensiune? 4 semne de avertizare
Știai că poți avea hipertensiune fără să fii conștient de acest aspect? De foarte multe ori, hipertensiunea nu are simptome vizibile, însă, cu puțină atenție, îți poți da seama dacă ai putea avea probleme. Iată care pot fi acele simptome de tensiune mare și ce să faci pentru a preveni hipertensiunea.
Deși este posibil ca hipertensiunea, deși prezentă, să nu dea niciun semn, anumite stări te pot face atent la această problemă. În general, majoritatea persoanelor care au hipertensiune - descrisă ca tensiune arterială cronică crescută (> 130 mm Hg sau presiune diastolică > 80 mm Hg) -, nu prezintă niciun simptom al afecțiunii. De obicei, hipertensiunea este diagnosticată în cabinetul medicului de familie cu o măsurare simplă a tensiunii arteriale.
Simptome de tensiune mare
E bine de precizat că singura metodă precisă de a ști dacă ai sau nu hipertensiune arterială este prin măsurarea tensiunii cu tensiometrul. Semne clare nu există, iar simptomele care apar, dacă apar, pot indica fluctuații temporare. În general, simptomele hipertensiunii pot apărea în orice moment, nu durează mult și pot reapărea.
1. Dureri de cap recurente
Durerile de cap sunt destul de frecvente la persoanele cu sau fără hipertensiune, deci nu putem spune că acesta este un simptom clar. Unele persoane diagnosticate cu hipertensiune observă agravarea durerilor de cap atunci când medicamentele sunt omise sau când tensiunea arterială crește mai mult decât de obicei. Durerile de cap asociate cu hipertensiunea arterială pot fi ușoare, moderate sau severe.
2. Amețeli
Persoanele cu hipertensiune arterială pot observa că se confruntă de multe ori cu amețeli, dar, în același timp, și hipotensiunea poate da aceste stări, sau cu totul alte probleme de sănătate.
3. Respirație scurtată
Hipertensiunea poate provoca dificultăți de respirație ca urmare a efectului asupra funcției inimii și plămânilor. Problemele de respirație pot deveni mai vizibile în timpul exercițiilor fizice sau al altor tipuri de efort, însă o respirație scurtată poate fi provocată și de alte situații.
4. Sângerări nazale
S-ar putea să fii mai susceptibil la sângerări nazale dacă ai hipertensiune arterială, deși, în general, acestea nu sunt un semn clasic al hipertensiunii.
Este important de înțeles că aceste simptome nu sunt specifice doar hipertensiunii arteriale și pot fi prezente și în alte afecțiuni. Uneori, cum spuneam, hipertensiunea arterială poate fi complet asimptomatică și poate fi detectată doar prin măsurarea cu tensiometrul. De aceea, dacă știi că ai un risc crescut de hipertensiune, e bine să mergi regulat la medicul de familie pentru măsurători sau să ai acasă un tensiometru.
Simptome de hipertensiune arterială (valori foarte mari)
Unele simptome de tensiune arterială mare apar mai clar atunci când valorile sunt extrem de mari. Cu toate acestea, este important de știut că și tensiunea arterială foarte mare poate să nu producă deloc simptome în cazul anumitor oameni.
Vorbim de hipertensiune severă când cea sistolică este > 180 mm Hg sau când cea diastolică este > 120 mm Hg. Pacienții cu aceste valori pot dezvolta rapid simptome, cum ar fi:
1. Vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere
Vederea încețoșată și alte tulburări ale vederii sunt semne de avertizare că ai putea fi expus riscului unei probleme grave de sănătate, cum ar fi un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
2. Dureri de cap
Durerile de cap asociate cu tensiunea arterială foarte mare tind să se instaleze rapid.
3. Înroșirea feței
Înroșirea feței apare atunci când vasele de sânge de pe față se dilată - însă poate avea legătură cu hipertensiunea sau nu.
4. Greață, vărsături sau pierderea poftei de mâncare
Greața asociată cu hipertensiune arterială severă se poate dezvolta brusc și poate fi corelată cu amețeala.
Un tip de hipertensiune arterială care nu provoacă simptome grave se numește urgența hipertensivă. Aceasta este definită ca o tensiune arterială sistolică > 180 mm Hg și o tensiune arterială diastolică > 120 mm Hg, considerată suficient de mare pentru a expune persoana unui risc mare de evenimente bruște, care pun viața în pericol. În situații de urgență hipertensivă pot să nu existe insuficiență de organ sau alte afecțiuni critice care să se instaleze imediat, dar aceste afecțiuni se pot dezvolta rapid dacă tensiunea arterială nu este controlată cât mai repede.
Cine este la risc de hipertensiune?
Ai un risc mai mare de tensiune arterială dacă:
- Ai o vârstă înaintată. Sistemele de reglare a tensiunii arteriale ale organismului se deteriorează în timp, ceea ce poate duce la creșterea valorilor.
- Unele rude de sânge sunt hipertensive. Dacă ai membri ai familiei care suferă de hipertensiune arterială, precum mama, tata, unul dintre bunici, un frate, este posibil să ai un risc crescut de a fi și tu hipertensiv.
- Ai un stil de viață sedentar. Lipsa activității fizice regulate și un stil de viață sedentar pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale.
- Nu mănânci sănătos. O dietă bogată în sodiu (sare), grăsimi saturate și zahăr poate crește riscul de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de alcool sau de cafeină poate, de asemenea, să influențeze nivelul tensiunii arteriale.
- Ești supraponderal sau suferi de obezitate. Excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular și poate duce la hipertensiune arterială.
- Fumezi. Fumatul sau fumatul pasiv (expunerea la fumul de țigară) poate crește riscul de hipertensiune arterială.
- Ai anumite boli. Unele afecțiuni, precum diabetul zaharat, boala renală cronică, apneea în somn și problemele cu glanda tiroidă pot crește riscul de hipertensiune arterială.
Din păcate, este posibil ca o persoană să dezvolte, totuși, hipertensiune arterială fără a avea nici măcar unul dintre acești factori de risc. De aceea, recomandarea noastră este să nu sari peste controlul medical anual de la medicul de familie (analize de sânge, luarea tensiunii arteriale etc.), tocmai pentru a depista din timp potențialele probleme de sănătate.
Complicații ale tensiunii arteriale
Hipertensiunea netratată duce la complicații grave - leziuni de organe, accident vascular cerebral, infarct miocardic -, de aceea, e nevoie să fie diagnosticată și tratată adecvat, deoarece tratamentul scade foarte mult riscul de complicații. Mai puțin frecvent, poate apărea o afecțiune numită urgență hipertensivă, care poate fi numită și criză hipertensivă sau hipertensiune malignă.
Urgența hipertensivă
O altă urgență hipertensivă, spre deosebire de cea despre care am discutat mai sus, se caracterizează prin complicații grave, care pun viața în pericol. O astfel de urgență hipertensivă înseamnă că tensiunea arterială este > 180 mm Hg sau presiunea diastolică este > 120 mm Hg și că se produc leziuni de organ. Semnele și simptomele pot include dificultăți de respirație, anxietate, dureri în piept, ritm cardiac neregulat, confuzie sau leșin.
Ruptura de anevrism
Un anevrism, care este o umflătură în peretele unei artere, se poate forma din mai multe cauze. Anevrismele pot apărea în aortă, creier și rinichi. Hipertensiunea contribuie la formarea anevrismului, iar creșterea bruscă a tensiunii arteriale poate să sporească riscul unei rupturi a anevrismului - un eveniment grav care poate fi fatal.
Boala vasculară
Hipertensiunea crește riscul de boli vasculare, caracterizate prin ateroscleroză (întărirea și rigidizarea vaselor de sânge) și îngustarea arterelor. Boala vasculară poate implica vasele de sânge din picioare, inimă, creier, rinichi și ochi, provocând o serie de simptome invalidante sau care pun viața în pericol.
Boala de inimă
Hipertensiunea arterială contribuie la dezvoltarea și agravarea bolilor coronariene, a aritmiilor cardiace și a insuficienței cardiace.
Insuficiența renală
Hipertensiunea poate afecta rinichii, deoarece vasele de sânge ale acestora nu mai funcționează la fel de eficient și este posibilă deteriorarea permanentă.
Boala respiratorie
Boala respiratorie se poate dezvolta ca o consecință a bolilor de inimă, manifestându-se ca dificultăți de respirație la efort.
Cum previi hipertensiunea?
Iată cum îți poți scădea riscul de hipertensiune:
- Limitează cantitatea de sare pe care o consumi și crește cantitatea de potasiu din alimentație. De asemenea, este important să consumi alimente cu un conținut scăzut de grăsimi, adică mai multe legume, fructe și cereale integrale. Ia în calcul și suplimentele cu acizi grași Omega-3.
- Exercițiile fizice te pot ajuta să te menții la o greutate sănătoasă și să îți reduci tensiunea arterială. Exercițiul aerob, cum ar fi mersul rapid sau mersul pe bicicletă, face ca inima să bată mai tare și să folosești mai mult oxigen decât de obicei.
- A fi supraponderal sau obez îți crește riscul de hipertensiune arterială. Menținerea unei greutăți sănătoase te poate ajuta să controlezi tensiunea arterială crescută și să îți reduci riscul pentru alte probleme de sănătate.
- Un aport prea mare de alcool poate crește tensiunea arterială. De asemenea, adaugă calorii suplimentare, care pot provoca creșterea în greutate. Bărbații nu ar trebui să bea mai mult de două băuturi pe zi, iar femeile nu mai mult de una.
- Evită țigările, deoarece fumatul crește tensiunea arterială și riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
- Învață să gestionezi stresul, deoarece acest aspect poate îmbunătăți sănătatea fizică și psihică și poate reduce tensiunea arterială. Tehnicile de gestionare a stresului includ ascultarea muzicii, efectuarea unor exerciții de respirație sau plimbările în natură. Important e să găsești ceva care să ți se potrivească ție și să simți că te ajută.
În concluzie, e posibil să nu ai simptome de tensiune mare și cu toate acestea să fii hipertensiv, așa că dacă știi că ai factori de risc e bine să mergi la medicul de familie pentru un control, deoarece tensiunea arterială necontrolată poate avea complicații grave cu potențial fatal.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - High Blood Pressure Symptoms and Causes
https://www.cdc.gov/bloodpressure/about.htm
American Heart Association - What are the Symptoms of High Blood Pressure?
https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/why-high-blood-pressure-is-a-silent-killer/what-are-the-symptoms-of-high-blood-pressure
NEJM - Trial of Intensive Blood-Pressure Control in Older Patients with Hypertension
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2111437
Studiul „Trial of Intensive Blood-Pressure Control in Older Patients with Hypertension”, apărut în N Engl J Med 2021; 385:1268-1279, DOI: 10.1056/NEJMoa2111437, autori: Weili Zhang et al.
Te-ar mai putea interesa și...
