Simptomele colitei ulcerative - de la crampe abdominale pana la anemie

Colita ulcerativă este o boală inflamatorie a intestinului, care afectează în principal colonul și rectul. Aceasta apare în urma unei reacții anormale a sistemului imunitar, care declanșează un proces inflamator la nivelul intestinului gros. Să vedem ce simptome dă colita ulcerativă și cum se stabilește diagnosticul.

Colita ulcerativă este o boală cronică, episodică, cu perioade recidivante simptomatice, care deseori alternează cu intervale fără boală. Această problemă de sănătate poate afecta serios calitatea vieții pacientului, adesea declanșând tulburări precum depresia sau anxietatea. De asemenea, complicațiile colitei ulcerative severe pot pune în pericol viața pacientului, de aceea este atât de important ca boala să fie ținută sub control prin tratament.

Boala are o evoluție nefavorabilă pe viață, fiind o amenințare cât se poate de reală care poate duce la invaliditate și complicații severe. Colita ulcerativă este o afecțiune dificilă și poate necesita îngrijire, poate chiar supraveghere medicală pe termen lung, într-un spital sau într-o clinică.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Simptome colita ulcerativă

Colita ulcerativă se poate manifesta diferit de la un pacient la altul, în funcție de severitatea bolii, precum și de porțiunea din colon afectată de procesul inflamator și de ulcere.

Simptome generale în colita ulcerativă

Cele mai comune simptome provocate de colita ulcerativă sunt următoarele:

Durere/ disconfort abdominal
Diaree persistentă și recurentă (unele persoane pot avea 10‑20 de scaune pe zi, iar nevoia de a merge la toaletă poate trezi persoana din somn)
Prezența sângelui/ mucusului în scaun (colita ulcerativă se însoțește frecvent de scaune sangvinolente și cu mucus; se poate asocia cu dureri la nivelul rectului și nevoia imperioasă de a merge la toaletă)
Febră
Scădere în greutate
Oboseală
Pierderea apetitului
Incontinență fecală
Manifestări extraintestinale
Anemie (scăderea numărului de globule roșii în sânge - anumite persoane dezvoltă anemie din cauza pierderii de fier prin sindromul inflamator intestinal sau sângerări).

Pot apărea, de asemenea, simptome generale și complicații în afara tractului digestiv: dureri articulare, probleme la nivelul ochilor, iritații cutanate, boli hepatice. Aceste manifestări sunt, însă, mai frecvente în boala Crohn decât în colita ulcerativă.
Este important să discuți cu medicul tău imediat ce constați prezența unor astfel de simptome.

Simptome în funcție de severitatea bolii în colita ulcerativă

Simptomele pot oferi informații cu privire la severitatea bolii:

Simptome colita ulcerativă blândă: 4 scaune moi pe zi, prezența sângelui în scaun și durere abdominală de intensitate moderată.
Simptome colita ulcerativă moderată: 4‑6 scaune moi pe zi, prezența sângelui în scaun, durere abdominală moderată și anemie.
Simptome colita ulcerativă severă: mai mult de 6 scaune moi pe zi, febră, anemie, tahicardie.
Simptome colita ulcerativă severă/ fulminantă: mai mult de 10 scaune moi pe zi, sânge în scaun, slăbiciune în zona abdominală, complicații care pot pune viața pacientului în pericol.

Simptome în funcție de tipul de colită ulcerativă

Simptomele pot trăda și zona colonului afectată de colita ulcerativă:

Proctita ulcerativă - acest tip de colită afectează zona rectală, adică partea finală a colonului. Proctita ulcerativă se manifestă prin simptome precum: sângerări rectale, dureri rectale și nevoia persistentă de a merge la toaletă urgent.
Colita distală - afectează rectul și colonul sigmoid, care este amplasat imediat deasupra zonei rectale. Simptomele acestei colite sunt următoarele: diaree, prezența sângelui în scaun, durere în partea stângă a abdomenului și nevoia constantă de a merge la toaletă pentru defecare.
Colita extensivă - acest tip de colită afectează întreg colonul și se manifestă prin simptome precum: diaree, scaune cu sânge, dureri abdominale severe, pierderea apetitului și scădere în greutate.

Simptome ale colitei ulcerative care nu se manifesta la nivel intestinal

În unele cazuri, colita ulcerativă cauzează inflamație și la nivelul altor zone din organism, declanșând alte simptome. Pot apărea, de pildă, probleme de vedere, inflamație oculară, iritații cutanate și dureri articulare ca o consecință a inflamației care debutează la nivel intestinal.

Deshidratarea severă, hemoragiile, precum și osteoporoza sunt, de asemenea, riscuri la care pacientul care suferă de colita ulcerativă este expus.

Dacă observi modificări semnificative ale tranzitului intestinal, mergi la medic. De asemenea, durerile abdominale, sângerările rectale, diareea persistentă și febra ar trebui să te trimită de urgență la medic. Colita ulcerativă nu este o boală fatală, însă, așa cum am precizat, este o afecțiune serioasă, care poate pune viața pacientului în pericol dacă apar complicații.

Diagnosticarea cât mai din timp a colitei ulcerative este foarte importantă

Diagnosticarea timpurie a colitei ulcerative previne complicațiile acestei boli și reduce riscurile. Medicul trebuie să facă un istoric clinic complet al pacientului, pentru a exclude alte posibile cauze ale acestor simptome. De asemenea, este important de știut istoricul călătoriilor pacientului, ce medicamente ia acesta, istoricul fumatului și istoricul medical al familiei, precum și dacă pacientul are alte probleme de sănătate.

În plus, trebuie efectuată o examinare fizică completă. Pacienții trebuie evaluați cu atenție pentru a evidenția anemia, malnutriția și suferința. Examenul abdominal poate dezvălui o masă, distensie, durere, sensibilitate sau sunete intestinale modificate.

Entitățile care se pot afla în diagnosticul clinic diferențial al colitei ulcerative includ diareea infecțioasă, efectul de medicație (de exemplu, leziuni induse de medicamente, în special leziuni cauzate de agenții antiinflamatori nesteroidieni sau AINS), colita de diversiune și colita ischemică. Alte condiții care trebuie luate în considerare la evaluarea unui pacient cu colită ulcerativă suspectată includ următoarele:

Boala Behçet; colita cu Clostridium Difficile
Diverticulita; sindromul colonului iritabil
Colita colangiană și limfocitară
Boala Crohn
Colita cu citomegalovirus.

Colita ulcerativă este o boală relativ ușor de diagnosticat, deoarece afectează în mod normal numai colonul și rectul și cauzează modificări obiective ale scaunului, de genul scaunelor cu sânge sau mucus.

Colonul și rectul pot fi investigate prin sigmoidoscopie sau colonoscopie, examinări prin care se vizualizează interiorul intestinului gros cu ajutorul unei camere de filmat. În general, colonoscopia este de preferat, deoarece permite examinarea întregului colon.

Sigmoidoscopia poate fi utilă în dignosticul colitei ulcerative. Ambele procedee pot fi folosite pentru a recolta o probă de biopsie a țesutului intestinal. Diagnosticul de colită ulcerativă se face prin eliminarea altor cauze de diaree și prin interpretarea rezultatelor acestor analize.

Alte examinări utile în diagnosticarea colitei ulcerative sunt:

radiografie abdominală (abdomen pe gol) care permite vizualizarea organelor abdominale;
examinare radiologică a colonului prin clismă baritată;
tomografie computerizată (CT);
rezonanță magnetică nucleară (RMN);
sediment urinar (este investigat pentru determinarea anemiei, inflamației sau malnutriției);
în funcție de simptome se pot doza proteina C reactivă sau viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) pentru investigarea sindromului inflamator;
culturi și analiza microscopică a scaunului - acestea sunt efectuate pentru a demonstra urmele de sânge, leucocite, paraziți, prezența hematiilor. Acest test este utilizat pentru a face diagnosticul diferențial între colita ulcerativă și sindromul de intestin iritabil, o boală mai puțin gravă, dar cu simptome asemănătoare. Prezența leucocitelor în scaun indică inflamație și infecție, dar nu este neapărat un semn de colită ulcerativă. Totuși, prezența lor exclude sindromul de intestin iritabil. Analiza scaunului se face în cazul episoadelor acute de colită ulcerativă atunci când se suspectează altă cauză pentru apariția simptomelor. Se colectează o mostră de scaun, care se poate obține în timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei;
biopsia intestinală - fragmentele de țesut sunt recoltate în timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei, pentru confirmarea colitei ulcerative. Biopsia poate fi efectuată, de asemenea, pentru a investiga prezența unei tumori la acest nivel. Fragmente bioptice multiple sunt recoltate pentru a investiga transformările maligne la persoanele cu colită ulcerativă de 8‑10 ani. Biopsiile intestinale sunt nedureroase și se recoltează doar o mică porțiune de țesut.

Colita ulcerativă nu se vindecă

Colita ulcerativă este o boală cronică și, în prezent, nu există o vindecare completă cunoscută pentru aceasta. Cu toate acestea, există tratamente disponibile pentru a gestiona simptomele, a induce remisiunea și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Obiectivul principal al tratamentului este controlarea inflamației și menținerea unei remisiuni prelungite.

Tratamentul colitei ulcerative poate include diverse medicamente (antiinflamatoare, imunosupresoare, corticosteroizi și alte tipuri de medicamente pentru a reduce inflamația și a controla simptomele), terapie biologică (anumite medicamente biologice care acționează asupra sistemului imunitar pot fi utilizate pentru a controla inflamația în cazurile mai severe), intervenție chirurgicală (în cazurile severe sau în situațiile în care alte tratamente nu au avut succes, poate fi luată în considerare intervenția chirurgicală, cum ar fi colectomia) și schimbări în stilul de viață și dietă (unii pacienți pot beneficia de ajustări în alimentație și stilul de viață, precum reducerea stresului, evitarea anumitor alimente care pot agrava simptomele și menținerea unei diete echilibrate).

Este important de remarcat că răspunsul la tratament variază de la o persoană la alta, iar planul de tratament poate necesita ajustări în funcție de evoluția bolii. De asemenea, monitorizarea regulată și colaborarea strânsă cu o echipă medicală sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a colitei ulcerative. Pentru orice decizie cu privire la tratament sau modificări în planul de îngrijire, este crucial ca pacientul să discute cu medicul curant, care îi poate oferi informații și recomandări personalizate în funcție de situația sa medicală specifică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Ulcerative Colitis
https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/inflammatory-bowel-disease-ibd/ulcerative-colitis
NIDDK - Ulcerative Colitis
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/ulcerative-colitis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...