Diagnosticul anginei pectorale: ce investigatii si teste sunt folosite

Pentru ca medicul să pună diagnosticul de angină pectorală (termenul medical pentru durerea în piept), s-ar putea să fie nevoie să faci anumite analize.

Cum se manifestă angina pectorală

Printre simptomele acestei probleme se numără:

presiune, durere sau arsură în mijlocul pieptului
presiune, durere sau arsură în gât, maxilar și umeri (de obicei toate acestea apar în umărul stâng) și chiar în josul brațului
un sentiment de anxietate sau neliniște

Când arterele sunt sever îngustate, angina pectorală poate apărea și în repaus. Aceasta se numește angină instabilă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

În angina pectorală durerea nu este ascuțită, ci se resimte ca un sentiment de presiune sau de strângere. Uneori este doar o senzație inconfortabilă, nu chiar o durere. Angina nu este afectată de poziția corpului sau de respirația profundă, în timp ce alte cauze ale durerii în piept, cum ar fi pleurezia sau pericardita, sunt adesea afectate de poziția pacientului și dacă acesta respiră profund sau nu.

Crizele de angină durează de obicei câteva minute. Dacă în spatele anginei se află un efort foarte mare, de regulă, aceasta dispare în câteva minute pe măsură ce pacientul se odihnește. Când o astfel de durere durează mai mult de 10 minute, ar putea anunța un atac de cord. Dacă ai acest tip de durere și durează mai mult de 10 minute, sună la Salvare.

Tipuri de angină pectorală

Angina poate fi subdivizată în:

Angina pectorală stabilă - aceasta este tipul de durere care apare la efort fizic și care trece după ce pacientul se odihnește sau ia medicamente;
Angina instabilă - această durere apare în repaus și este asociată cu sindromul coronarian acut;
Angina variantă (angină Prinzmetal) - este o formă rară de angină care poate apărea în repaus din cauza spasmelor arterelor coronare.

Angina pectorală stabilă este asociată cu o durere în piept previzibilă, care este precipitată de activități precum efort fizic, stres emoțional, temperaturi scăzute sau mese copioase.

În majoritatea cazurilor de angină stabilă, plăcile aterosclerotice rămân intacte, dar prezintă un risc mic de ruptură a plăcii. În schimb, angina instabilă este cauzată de ruperea plăcilor din arterele coronare sau de formarea de cheaguri de sânge care reduc fluxul coronarian prin arterele îngustate din miocard. Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la un infarct miocardic și este considerată o afecțiune gravă care necesită tratament medical imediat.

Varianta de angină este cauzată de spasme bruște în arterele coronare care duc la îngustarea temporară, reducând fluxul de sânge către miocard și provocând dureri toracice severe¹.

Cum se pune diagnosticul de angină pectorală

Vizita la medic

Este important să mergi la medicul tău după un episod caracterizat de dureri în piept. În timpul examenului clinic, medicul îți poate pune mai multe întrebări despre:

simptomele pe care le-ai avut
ce anume făceai când au debutat simptomele
stilul tău de viață, de exemplu, cum este dieta ta și dacă fumezi sau dacă bei alcool
istoricul medical al familiei tale, de exemplu, problemele cardiovasculare care sunt întâlnite la mai multe persoane din familie.

Tot în timpul vizitei la cabinetul medicului, acesta va evalua probabilitatea unei probleme cardiace și va efectua și alte teste sau măsurători:

îți va măsura tensiunea arterială
îți va calcula indicele de masa corporală (IMC), ceea ce implică măsurarea greutății tale corporale și a înălțimii (îți poți calcula gratuit indicele de masă corporală aici, pe doc.ro)
îți va măsură circumferința taliei
îți va face teste de sânge pentru a verifica nivelul colesterolului (lipidelor) din sânge.

Dacă medicul consideră că ai putea avea angină pectorală sau altă problemă cardiacă, te poate interna în spital pentru anumite teste mai amănunțite.

În funcție de fiecare pacient în parte, medicul poate recomanda anumite teste, pentru a verifica dacă acesta are angină pectorală și va evalua riscul unor probleme mai grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Pacienții cu o tensiune arterială > 140/90 mmHg, ritm cardiac > 80 bătăi pe minut și ritm respirator > 18 respirații pe minut necesită investigații suplimentare pentru ca medicul să poate determina cauza exactă a durerii în piept și a riscului de evenimente cardiovasculare grave.

Ce investigații și teste sunt folosite pentru diagnosticul de angină pectorală

Pacientului i se vor face investigații precum:

Electrocardiograma (EKG sau ECG)

Este un test care verifică ritmul inimii și activitatea electrică a acestui organ.

Rezerva fracționată de flux (FFR)

Rezerva fracționată de flux (FFR) rămâne standardul de referință pentru detectarea potențialului ischemic al stenozelor epicardice. Rezerva fracționată de flux reprezintă raportul dintre fluxul miocardic maxim hiperemic în prezența unei leziuni și debitul miocardic maxim normal. Acest raport de două fluxuri poate fi derivat din raportul dintre distale (Pd) și presiunea aortică (Pa) în cazul hiperemiei maxime.

Angiografie coronariană (numită și coronarografie)

Tomografia computerizată este din ce în ce mai utilizată pentru a oferi perspective anatomice asupra arborelui coronarian. Aceasta permite vizualizarea structurilor mai mici, precum arterele coronare și conținutul plăcilor aterosclerotice, cu mai puține artefacte. Întreaga inimă este scanată în mai puțin de o bătaie a inimii. Deși imagistica cardiacă bazată pe CT este în mare parte orientată spre anatomie, dovezile emergente indică potențialul său de a oferi o evaluare funcțională a miocardului¹.

Angiografie coronariană este o scanare efectuată după ce s-a injectat o substanță de contrast, pentru că aceasta ajută la evidențierea inimii și a vaselor de sânge. Cateterizarea cardiacă este un alt termen folosit pentru coronarografie. În cadrul acestei proceduri, un fir special este introdus până la arterele coronare, apoi o substanță de contrast este injectată în artera pacientului. Imaginile obținute cu ajutorul razelor X sunt apoi înregistrate, pentru ca medicul să poată localiza îngustarea acelor vase, blocajele și alte anomalii de la nivelul anumitor artere.

Un test de efort cardiac

Un test de efort cardiac (numit și test de efort EKG sau electrocardiograma de efort) - este vorba de o electrocardiogramă efectuată în timp ce pacientul merge pe o bandă de alergare sau în timp ce acesta folosește o bicicletă ergonomică

Teste de sânge

Aceste teste pot identifica anumite enzime, cum ar fi troponina T, care pătrunde în sânge după ce inima pacientului a suferit un episod sever de angină sau un infarct miocardic.

În angina stabilă, nivelurile enzimei specifice cardiace, troponina, nu sunt măsurate în mod obișnuit; cu toate acestea, nivelurile crescute reflectă afectarea inimii.

De asemenea, analizele de sânge pot identifica valorile mari ale colesterolului total, ale colesterolului LDL „rău” și ale trigliceridelor, mai ales că ele înseamnă că pacientul are un risc mai mare de cardiopatie ischemică (boală arterială coronariană) și, prin urmare, un risc mai mare de angină.

Ce investigații mai pot fi folosite în diagnosticarea anginei

Investigațiile folosite mai pot include și:

O radiografie toracică

De regulă, ea arată normal în angina pectorală, dar radiografia poate să arate cardiomegalie (inima mărită) în cazul pacienților cu un infarct miocardic anterior, cu cardiopatie ischemică, efuziune pericardică (atunci când se acumulează lichid în exces în pericard) sau cu edem pulmonar acut.

ECG de test este cea mai folosită metodă pentru evaluarea pacienților care se prezintă la medic cu dureri în piept. Acest test poate fi efectuat ca atare sau împreună cu ecografia cardiacă ori cu scintigrafia miocardică de perfuzie.

Scorul de calciu coronarian

Evaluarea scorului de calciu a arterelor coronare este efectuată în cadrul protocoalelor de rutina CT, iar astfel poate fi folosită metoda de explorare numită EBCT (electron-beam CT). Această metodă de explorare permite evaluarea neinvazivă a plăcilor de aterom calcificate de pe arterele coronare ale pacientului.

O leziune care depășește pragul de 130 de unități Hounsfield care se extinde până la cel puțin 3 pixeli este considerată calciu coronarian. Prin înmulțirea zonei de calcificare cu densitatea maximă a leziunii de calciu (de la 1 la 4) se calculează scorul de calciu al arterei coronare (CAC) sau „scorul Agatston”; valorile sale cresc exponențial pe măsură ce calcificările cresc.

Conform ghidurilor Societății Europene de Cardiologie din 2013 privind managementul bolii coronariene stabile, depistarea calciului coronarian prin CT nu este recomandată pentru identificarea persoanelor cu stenoză de arteră coronariană.

RMN cardiac

Acest test poate descoperi cantitatea de sânge care circulă către mușchiul inimii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
British Heart Foundation - Angina – Causes, symptoms and treatments. British Heart Foundation. https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/angina
European Society of Cardiology - Angina pectoris: non-invasive methods in the diagnosis and follow-up
https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-15/Angina-pectoris-non-invasive-methods-in-the-diagnosis-and-follow-up
National Institute for Health and Care Excellence - Stable angina: management Clinical guideline
https://www.nice.org.uk/guidance/cg126
National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/angina/diagnosis/
University of Rochester Medical Center - https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?ContentTypeID=85&ContentID=P00194
Radiological Society of North America - https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=anginapectoris