Dureri musculare la copil? Ar putea fi miozita, o complicație a gripei

Miozita este termenul medical care descrie inflamația musculară. Deși miozita poate provoca dureri musculare și sensibilitate musculară, slăbiciunea este de obicei simptomul dominant. În unele cazuri, miozita dispare în câteva zile sau în câteva săptămâni. În alte cazuri, se poate transforma într-o afecțiune cronică. Formele cronice de miozită pot duce la atrofie musculară și handicap sever.

Tipuri de miozită

Miopatii inflamatorii idiopatice

În acest grup rar de boli musculare, cauza inflamației musculare nu este cunoscută (idiopatică). Miopiile inflamatorii idiopatice se împart în: dermatomiozită, polimiozită și miozita cu corpi de incluziune. În Statele Unite ale Americii, miopatiile inflamatorii idiopatice afectează aproximativ 1 din 100.000 de oameni. Polimiozita și dermatomiozita sunt cele mai frecvente la femei, în timp ce miozita cu corpi de incluziune afectează mai des bărbații. Până în prezent, majoritatea studiilor arată că polimiozita și dermatomiozita sunt boli autoimune, afecțiuni în care sistemul imunitar atacă propriile celule ale organismului. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Miozita infecțioasă

Miozita apare în urma unei infecții sistemice (a întregului corp), în special a unei infecții virale. Este frecvent întâlnită mai ales în rândul copiilor care au suferit de gripă. Miozita poate fi cauzată și de bacteria Trichinosis. Această infecție bacteriană debutează la cei care consumă carne gătită insuficient. 

Miozita acută benignă

În miozita acută benignă, un copil acuză brusc dureri severe de picioare și nu poate merge normal. Aceste simptome dispar de obicei în câteva zile. Miozita acută benignă apare de obicei la copiii care se recuperează după gripă sau după o altă infecție respiratorie cauzată de un virus. Specialiștii nu sunt siguri dacă simptomele musculare ale copilului sunt cauzate de virusul însuși sau de reacția imună a organismului la virus.

Miozita osificantă

În miozita osificantă se dezvoltă excrescențe mici, moi, roșii la nivelul ţesutului celular subcutanat şi ţesutului muscular. Cu timpul, aceste leziuni se osifică. Acest lucru se întâmplă de obicei după o vătămare musculară, în special după o vânătaie profundă.

Miozita indusă de medicamente

În miozita indusă de medicamente, inflamația musculară apare ca efect secundar al unui medicament sau al unei combinații de medicamente. Deși acest lucru este rar, cele mai frecvente medicamente care pot provoca miozită sunt medicamentele care scad colesterolul numite statine, cât și medicamentele utilizate pentru tratarea HIV/SIDA.

Simptome miozită

Simptomele miozitei pot include slăbiciune musculară, durere musculară și sensibilitate musculară. Alte simptome variază în funcție de cauza specifică a miozitei:

Miopatii inflamatorii idiopatice. Aceste afecțiuni provoacă de obicei slăbiciune musculară nedureroasă, pe o perioadă lungă de timp (săptămâni, luni sau ani). Deși până la 40% dintre persoanele cu această afecțiunei au dureri musculare, slăbiciunea este de obicei mai gravă decât durerea.

În polimiozită, slăbiciunea afectează de obicei mușchii gâtului, umerilor și șoldurilor, provocând dificultăți la ridicarea obiectelor. Unii pacienți au dificultăți la înghițire.

În dermatomiozită, slăbiciunea musculară este însoțită și de probleme la nivelul pielii: decolorarea pleoapelor, o erupție roșie pe față și gât sau piele cu aspect solzos, de obicei pe articulații.

În miozita cu corpi de incluziune, slăbiciunea musculară debutează la nivelul picioarelor superioare și mai târziu afectează brațele superioare și mușchii mâinii. Până la jumătate dintre acești pacienți au probleme cu înghițirea alimentelor.

Când miozita infecțioasă debutează în urma infecției cu virusul gripal B, mai rar cu virusul gripal de tip A, apar simptome precum dureri la nivelul gambelor, însoțite de imposibilitatea de a merge. În acest tip de miozită, copilul merge pe vârfuri. Această complicație rară a gripei este frecventă la băieții care au între 3 și 14 ani. În cele mai multe cazuri, copilul are istoric de febră recentă, secreții nazale purulente, dureri în gât și alte simptome respiratorii superioare.

Când miozita infecțioasă este cauzată de bacteria Trichinosis, în stadiul incipient, apar diareea și vărsăturile, după care se manifestă febra și durerile musculare. 

Pacienții care se confruntă cu miozită osificantă resimt dureri musculare, care debutează, de obicei la câteva săptămâni după o vătămare musculară, în special o vânătaie.

Printre simptomele cu care se confruntă cei cu miozită indusă de medicamente se numără durerile și slăbiciunea musculară, care debutează la scurt timp după administrarea unui medicament nou sau o combinație de medicamente. 

Diagnostic miozită

Investigațiile utilizate pentru diagnosticarea miozitei includ:

  • Testele de sânge pentru a evidenția creşterea enzimelor musculare (CK, AST, LDH) şi pozitivitatea markerilor de inflamaţie (CRP, VSH). Și autoanticorpii specifici joacă un rol major în diagnosticul miozitei. 
  • O  electromiogramă, cunoscută și sub denumirea de EMG, prin care se măsoară activitatea electrică a mușchilor. 
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), metodă minim-invazivă care poate pune diagnosticul de miozită sau poate monitoriza evoluția miozitei.
  • O radiografie standard sau o scanare osoasă dacă medicul suspectează o miozită osificantă.
  • O ecografie, o tomografie computerizată sau un RMN dacă se suspectează că pacientul are polimiozită.
  • O biopsie musculară. Cu acest test, medicul prelevează țesut muscular. Biopsia musculară este cea mai bună modalitate prin care se poate pune diagnosticul de miozită.

Prognosticul variază în funcție de tipul de miozită

Miopatii inflamatorii idiopatice. Cu un tratament adecvat, majoritatea persoanelor cu polimiozită sau dermatomiozită își recapătă în scurt timp forța musculară. De obicei, miozita cu corpi de incluziune se îmbunătățește odată cu administrarea tratamentului. Cu toate acestea, boala progresează de obicei lent și nu afectează durata de viață a unei persoane, decât dacă complicațiile duc la o boală gravă, cum ar fi pneumonia. În unele cazuri, pacienții au nevoie de un baston pentru a merge sau de un scaun cu rotile.

Miozita infecțioasă. Tratamentul este de obicei eficient, deși recuperarea poate fi lentă la unele persoane. Pentru polimiozită, prognosticul este favorabil dacă infecția este tratată prompt. Dacă nu, infecția poate să ajungă în fluxul sangvin și să se răspândească în tot corpul.

Miozita acută benignă. De obicei, copiii merg normal din nou în câteva zile.

Miozita indusă de medicamente. În cele mai multe cazuri, simptomele dispar atunci când medicamentul nu mai este administrat.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Harvard Health Publishing - Myositis
https://www.health.harvard.edu/a_to_z/myositis-a-to-z
Canadian Family Physician - Viral myositis in children
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5429052/

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0