Insuficiența placentară - simptome, cauze și complicații

Insuficiența placentară (numită și disfuncție placentară sau insuficiență vasculară uteroplacentală) este o complicație gravă. Apare atunci când placenta nu se dezvoltă corect. 

În aceste condiții, placenta nu este în măsură să furnizeze bebelușului suficient oxigen și nutrienți din sângele mamei. Fără acest sprijin vital, copilul nu se poate dezvolta, confruntându-se cu restricții de creștere intrauterină. În plus, afecțiunea poate duce la oligoamnios, termen medical care desemnează o cantitate insuficientă de lichid amniotic în raport cu stadiul de evoluție al sarcinii.  Din această cauză, bebelușul poate avea greutate mică la naștere, se poate naște prematur sau cu defecte la naștere. De asemenea, insuficiența placentară poate duce la complicații pentru mamă. Diagnosticarea precoce a acestei probleme este crucială atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru cea a bebelușului.

Funcțiile vitale ale placentei

Placenta este un organ biologic extrem de complex. Este localizată în partea superioară sau laterală a ulterului, fiind atașată de pereții acestuia. Are ca funcție vitală furnizarea de oxigen și de substanțe nutritive fătului. Cordonul ombilical crește de la placentă până la ombilicul copilului. Sângele mamei și sângele bebelușului sunt filtrate prin placentă, însă nu se amestecă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Placenta are ca funcții: 

  • trecerea oxigenului și nutrienților necesari creșterii fătului (proteine, grăsimi, zaharuri, apă, vitamine, minerale), substanțe care ajung în organism prin alimentația mamei;
  • acționează ca un filtru protector împotriva multor bacterii;
  • producția de hormoni,  cum ar fi progesteronul.

O placenta sănătoasă continuă să crească pe tot parcursul sarcinii. Se estimează că placenta cântărește 1 - 2 kilograme la naștere. 

Cauzele insuficienței placentare

Există mai mulți factori care duc la instalarea insuficienței placentare. 

Printre cele mai frecvente cauze se numără: 

  • Diabetul;
  • Hipertensiune arterială; 
  • Tulburările de coagulare a sângelui;
  • Anemia;
  • Anumite medicamente (în special medicamentele care subțiază sângele);
  • Fumatul;
  • Abuzul de droguri (în special cocaină, heroină și metamfetamină).

Insuficiența placentară se poate instala și dacă placenta nu se atașează corespunzător de peretele uterin sau dacă placenta se desparte de peretele uterin (dezlipire de placentă).

Care sunt simptomele insuficienței placentare

Nu există simptome materne asociate cu insuficiență placentară. Cu toate acestea, anumite indicii pot duce la diagnosticarea precoce. Mama poate observa că dimensiunea uterului este mai mică decât la sarcina anterioară, dacă se află la a doua sarcină. De asemenea, fătul se poate mișca mai puțin decât se preconiza. Dacă fătul nu se dezvoltă corect, abdomenul mamei va fi mic, iar mișcările acestuia nu se vor simți prea mult. Sângerarea vaginală sau contracțiile premature pot apărea în caz de dezlipire de placentă. Aceasta reprezintă o urgență medicală, pentru că poate pune viața în pericol atât a mamei, cât și a fătului.

Complicațiile insuficienței placentare

Insuficiența placentară nu este considerată, de regulă, periculoasă pentru viața mamei. Cu toate acestea, riscul este mai mare dacă mama are hipertensiune arterială sau diabet.

În timpul sarcinii, mama este mai probabil să se confrunte cu:

  • preeclampsie (tensiune arterială crescută);
  • dezlipire de placentă (placenta se îndepărtează de peretele uterin);
  • contracții și naștere prematură.

Printre simptomele preeclampsiei se numără: creșterea în greutate în exces, umflarea picioarelor și a mâinilor (edem), dureri de cap și tensiune arterială ridicată. Cu cât mai devreme în sarcină apare insuficiența placentară, cu atât complicațiile pot fi grave pentru făt.

Printre riscurile cu care se poate confrunta fătul se numără: 

  • un risc mai mare de lipsă de oxigen la naștere (poate provoca paralizie cerebrală și alte complicații);
  • temperatura corpului scăzută (hipotermie);
  • glicemie scăzută (hipoglicemie);
  • prea puțin calciu în sânge (hipocalcemie);
  • exces de globule roșii (policitemie);
  • întârziere în creșterea fetală; 
  • suferință fetală;
  • naștere prin cezariană;
  • deces.

Diagnostic insuficiență placentară

Printre investigațiile prin care se poate detecta insuficiența placentară se numără:

  • Ecografiile în sarcină, prin care se măsoară și dimensiunea placentei;
  • Ecografii pentru a monitoriza dimensiunea fătului;
  • Determinarea alfa-fetoproteinei în sânge (alfa-fetoproteina este o substanță secretată de ficatul fătului);
  • Testul fetal non-stres (NST sau cardiotocograma) - implică purtarea a două centuri pe abdomenul mamei pentru a măsura ritmul cardiac ale copilului și contracțiile.

Insuficiența placentară nu poate fi vindecată, dar poate fi gestionată. Este extrem de important ca viitoarea mamă să primească un diagnostic precoce și o îngrijire prenatală adecvată. Astfel se pot îmbunătăți  șansele ca fătul să se dezvolte normal și scade riscul de complicații la naștere. Potrivit specialiștilor, cele mai bune perspective sunt dacă afecțiunea  este diagnosticată între 12 și 20 de săptămâni de sarcină.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Healthline - Placental Insufficiency
Medline Plus - Placental insufficiency
Science Direct - Placental Insufficiency

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0