Rolul bacteriilor vaginale in imunizarea nou-nascutilor
Rolul bacteriilor vaginale in imunizarea nou-nascutilor
Rolul bacteriilor vaginale in imunizarea nou-nascutilor
În disputa dintre nașterea naturală versus nașterea prin cezariană, unul dintre punctele atinse este imunizarea nou-născuților, realizată prin intermediul florei bacteriene vaginale.
În cazul copiilor născuți prin cezariană, aceștia nu trec prin acest mediu cu bacterii benefice, iar anumite studii au arătat că ulterior vor fi mai sensibili din punct de vedere imunitar.
Imediat după naștere, corpul nou-născutului intră în contact cu germeni din aer și de pe suprafețele pe care le atinge. În cazul copiilor născuți pe cale naturală, înainte de a lua contact cu aerul, pielea acestora se colonizează cu bacterii provenite din flora vaginală a mamei, flora cu un rol extrem de important în imunizare.
De multe ori, aceste bacterii intră și în cavitatea nazală și cavitatea bucală a copiilor și sunt înghițite, ajungând astfel și în sistemul digestiv, unde pun bazele florei digestive.
Datele au arătat până în prezent că mulți dintre copiii născuți prin cezariană au un risc mai crescut de a dezvolta alergii, astm, diabet și obezitate, în special în primii ani de viață. Fiindcă numărul de astfel de nașteri crește de la an la an, ajungând astăzi la 1 din 3 în Statele Unite ale Americii, cercetătorii încearcă să găsească soluții pentru a ajuta artificial imunizarea copiilor.
Un mic studiu realizat în Puerto Rico, pe 18 copii, susține posibilitatea de a coloniza pielea nou-născuților manual, cu secreții vaginale prelevate de la mama lor. Dintre cei 18 copii monitorizați, 7 copii s-au născut pe cale naturală, iar 11 prin cezariană.
Dintre aceștia, 4 au fost tamponați cu fluide din vaginul mamei, în primele 2 minute după naștere. În următoarea lună, toți copiii au fost monitorizați pentru a putea realiza comparații între flora microbiană dezvoltată de fiecare. În cazul copiilor născuți prin cezariană fără a se fi intervenit cu secreții, bacteriile transportate erau provenite din mediul exterior, în care au intrat imediat după naștere. În cazul celorlalți copii, tamponați imediat după naștere cu secreție bogată în flora naturală vaginală, situația lor era similară cu a celor născuți pe cale naturală.
Ca și în cazul femeilor, unde flora vaginală bogată în lactobacili are rolul de a proteja vaginul de bacteriile provenite din exterior, așa și în cazul copiilor, reprezintă o primă barieră de apărare. Deși studiul este unul preliminar, deschide calea studiului în detaliu a importanței imunizării copiilor încă din momentul nașterii, la fel cum este privită alăptarea, ca fiind esențială pentru structurarea unui echilibru imunitar prețios pentru întreaga viață.
Microbiomul matern în timpul sarcinii
Sarcina afectează toate sistemele organismului, inclusiv microbiomul matern. Modificările gestaționale ale microbiomului vaginal și intestinal au o relevanță deosebită, deoarece aceste situsuri corporale sunt responsabile de transmiterea microbiană verticală către nou-născut în timpul nașterii vaginale.
Compoziția microbiotei vaginale se modifică pe parcursul sarcinii. Într-un studiu transversal efectuat pe 24 de gravide sănătoase la 18-40 de săptămâni de gestație, au constatat că, în comparație cu femeile care nu sunt gravide, femeile gravide aveau o diversitate bacteriană vaginală mai mică, cu dominanță de lactobacili, Clostridiales, Bacteroidales și Actinomycetales. În plus, anumite specii specifice de Lactobacillus (L. iners, L. crispatus, L. jensenii și L. johnsonii) au avut o prevalență mai mare în timpul vârstelor gestaționale mai târzii. Un studiu longitudinal care a utilizat tehnici bazate pe secvențe a analizat probe vaginale colectate în serie de la 22 de participante non-gravide și 32 de participante însărcinate. Acest studiu a confirmat o abundență relativă în creștere a speciilor de Lactobacillus (L. vaginalis, L. crispatus, L. jensenii și L. gasseri) în funcție de vârsta gestațională și a constatat că microbiota vaginală a devenit mai puțin diversă.
Implicațiile modificărilor microbiotei intestinale și vaginale materne pentru sănătatea mamei și a urmașilor săi sunt neclare, dar este probabil ca modificările gestaționale ale microbiotei vaginale și fecale să facă parte dintr-un răspuns adaptativ pentru a proteja și promova sănătatea fătului și pentru a oferi nou-născutului un inocul microbian specific la naștere, înainte de expunerea la alți microbi din mediu. Este demn de remarcat faptul că compoziția comunităților microbiene din intestinul matern și vaginul matern nu sunt independente una de cealaltă. Un studiu anterior efectuat pe femei la 35-37 de săptămâni de gestație a arătat că multe bacterii, inclusiv speciile Lactobacillus și Bifidobacterium, sunt partajate între rect și vagin.
În vagin, prezența din ce în ce mai mare a lactobacililor pe parcursul gestației ajută la menținerea unui pH scăzut, limitând astfel diversitatea bacteriană și împiedicând bacteriile să urce în uter, unde pot infecta lichidul amniotic, placenta și fătul. În plus față de efectul antiinfecțios al produselor metabolice ale lactobacililor, cum ar fi peroxidul de hidrogen și bacteriocinele, unele specii (L. jensenii și L. crispatus) au proteine asociate la suprafață care pot împiedica agenții patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhea, să infecteze mama. S-a constatat, de asemenea, că aceste specii reduc incidența vaginozei bacteriene. Dovezile din modelele murine sugerează că lactobacilii vaginali materni colonizează și joacă un rol digestiv în intestinul urmașilor, dar sunt încă necesare cercetări pe această temă la om.
Răspunsurile anticorpilor s-au dublat după nașterea vaginală
Bebelușilor li s-au administrat vaccinuri pneumococice și meningococice la 8 și 12 săptămâni, iar saliva a fost colectată la vizitele de urmărire de la 12 și 18 luni pentru măsurarea anticorpilor. La cei 101 bebeluși testați pentru anticorpi pneumococici, cercetătorii au descoperit că nivelurile de anticorpi erau de două ori mai mari în cazul bebelușilor născuți pe cale naturală, comparativ cu cei născuți prin cezariană. Nivelurile ridicate a două bacterii intestinale în special - Bifidobacterium și E coli - au fost asociate cu răspunsuri ridicate de anticorpi la vaccinul pneumococic, arătând că microbiomul a mediat legătura dintre modul de naștere și răspunsurile la vaccinul pneumococic.
La 66 de bebeluși testați pentru anticorpi antimeningococici, anticorpii au fost de 1,7 ori mai mari la bebelușii născuți pe cale vaginală decât la cei născuți prin cezariană, iar nivelurile ridicate de anticorpi au fost asociate în special cu niveluri ridicate de E coli în microbiomul bebelușilor.
Rezultatele au fost influențate, de asemenea, de alăptare, care, chiar și în cazul copiilor născuți pe cale vaginală, a fost legată de niveluri de anticorpi antipneumococici de 3,5 ori mai mari în comparație cu cele ale copiilor hrăniți cu lapte praf. În schimb, nivelurile de anticorpi împotriva meningococului nu au fost afectate de statutul de alăptare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
The infant microbiome development: mom matters - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4464665/
Te-ar mai putea interesa și...
