Locuitul într-o casă lângă pădure, benefic pentru devoltarea cognitivă a copiilor
Locuitul într-o casă lângă pădure, benefic pentru devoltarea cognitivă a copiilor
Locuitul într-o casă lângă pădure, benefic pentru devoltarea cognitivă a copiilor
Copiii și adolescenții care cresc într-o casă lângă pădure par să aibă o dezvoltare cognitivă mai bună și un risc mai mic de probleme emoționale și comportamentale, arată un studiu realizat la University College din Londra.
Mai multe cercetări au arătat că timpul petrecut în natură și joaca în aer liber sunt benefice pentru starea fizică și psihică a copiilor. Și adulții beneficiază de pe urma drumețiilor la pădure și a timpului petrecut la iarbă verde, aceste activități contribuind la combaterea stresului și la îmbunătățirea stării de spirit.
În ceea ce se crede că este unul dintre cele mai mari studii¹ de acest gen, cercetătorii de la University College din Londra au folosit date longitudinale referitoare la 3.568 de copii și adolescenți, cu vârste cuprinse între nouă și 15 ani, din 31 de școli din Londra pentru a analiza legăturile dintre diferitele tipuri de medii urbane naturale și dezvoltarea cognitivă a elevilor, sănătatea mentală și bunăstarea generală a acestora. S-au ales copiii cu vârste între nouă și 15 ani deoarece această perioadă a vieții este foarte importantă în dezvoltarea gândirii, raționamentului și înțelegerii lumii.
Accesul la spațiul verde, benefic pentru sănătatea mentală a copiilor
Mediile au fost împărțite în spațiu verde (păduri, pajiști și parcuri) și spațiu albastru (râuri, lacuri și mare), cu spațiul verde separat mai mult în pajiști și păduri. Cercetătorii au folosit date obținute prin satelit pentru a ajuta la calcularea ratei zilnice de expunere a fiecărui adolescent la fiecare dintre aceste medii aflate la 50 m, 100 m, 250 m și 500 m de casa și de școala lor.
După ajustarea pentru alte variabile, rezultatele au arătat că expunerea zilnică mai mare la pădure (dar nu la pășuni), cum ar fi plimbarea sau locuitul într-o casă lângă pădure, a fost asociată cu scoruri mai mari pentru dezvoltarea cognitivă și cu un risc cu 16% mai mic de probleme emoționale și comportamentale doi ani mai târziu.
Un efect similar, dar mai mic, a fost observat pentru spațiul verde în general, cu scoruri mai mari pentru dezvoltarea cognitivă, dar acest lucru nu a fost observat pentru spațiul albastru. Cercetătorii observă totuși că accesul la spațiul albastru în cohorta studiată a fost în general scăzut.
Exemple de alte variabile explicative luate în considerare au inclus vârsta tânărului, originea etnică, genul, ocupația parentală și tipul de școală, de exemplu, de stat sau independentă. Nivelul poluării aerului ar fi putut influența dezvoltarea cognitivă a adolescenților, dar cercetătorii nu au considerat că aceste observații sunt fiabile sau concludente și acestea necesită investigații suplimentare.
Se estimează deja că unul din 10 dintre copiii și adolescenții din Londra cu vârste cuprinse între cinci și 16 ani suferă de o tulburare mentală, iar costurile medicale anuale pentru fiecare persoană sunt foarte mari. Ca și în cazul adulților, există și în cazul copiilor dovezi că mediul natural joacă un rol important în dezvoltarea cognitivă și sănătatea mentală, însă se știau mai puține lucruri despre motivul pentru care se întâmplă așa.
Rezultatele acestui studiu sugerează că deciziile de planificare urbană pentru optimizarea beneficiilor ecosistemului legate de dezvoltarea cognitivă și sănătatea mentală ar trebui să ia în considerare cu atenție tipul de mediu natural inclus. Mediile naturale aflate mai departe de reședința și școala unui adolescent pot juca și ele un rol important, nu doar mediul lor imediat.
Locuitul într-o casă lângă pădure sau drumețiile ajută la consolidarea imunității
Potrivit investigatorilor, studii anterioare au relevat asocieri pozitive între expunerea la natură în mediul urban, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mentală a oamenilor, iar descoperirile din acest studiu contribuie la înțelegerea tipurilor de mediu natural ca un factor important de protecție pentru dezvoltarea cognitivă și sănătatea mentală a unui copil sau adolescent. De asemenea, studiul sugerează că nu fiecare tip de mediu poate contribui în mod egal la aceste beneficii pentru sănătate.
Locuitul într-o casă lângă pădure sau pur și simplu drumețiile la pădure, de exemplu, care includ decorul, sunetele din natură și mirosurile aferente, reprezintă o terapie de relaxare care a fost asociată cu beneficii fiziologice, și anume consolidarea funcției imunitare, reducerea stresului și a anxietății și altele. Cu toate acestea, motivele precise pentru care experimentăm aceste beneficii psihologice asociate cu pădurea rămân necunoscute.
Alte cercetări au sugerat că beneficiile mediului natural pentru sănătatea mentală a copiilor sunt comparabile ca amploare cu istoricul familial, vârsta parentală și chiar mai semnificative decât factori precum gradul de urbanizare din jur, dar mai mici decât statutul socio-economic al părinților. Căile senzoriale și non-senzoriale au fost sugerate ca potențial importante pentru furnizarea de beneficii cognitive și de sănătate mentală primite din expunerea la natură.
Oamenii de știință consideră că este esențial să descopere de ce mediile naturale sunt atât de importante pentru sănătatea noastră mentală de-a lungul vieții: oare beneficiul derivă din exercițiul fizic pe care îl facem în aceste medii, din interacțiunile sociale pe care le avem adesea în ele, din expunerea la fauna și flora de care ajungem să ne bucurăm în aceste medii sau dintr-o combinație a tuturor acestor factori?
O explicație posibilă pentru descoperirile din studiul de față, mai spun autorii, poate fi că expunerea audio-vizuală la vegetație, insecte și animale din pădure oferă beneficii psihologice, dar sunt necesare cercetări mai aprofundate pentru înțelegerea legăturilor dintre natură și sănătate.
Pentru a ajunge la constatările legate de beneficiile locuitului într-o casă lângă pădure și al drumețiilor, cercetătorii au analizat un set de date longitudinale de la 3.568 de adolescenți între anii 2014 și 2018, a căror reședință era în zona metropolitană a Londrei. Savanții au evaluat sănătatea mentală și bunăstarea generală a adolescenților dintr-un chestionar pentru punctele forte și dificultăți auto-raportat, acoperind domenii precum problemele emoționale, comportamentul, hiperactivitatea și din chestionarul KIDSCREEN-10.
Studiul a avut și limitări, avertizează autorii, cum ar fi faptul că o proporție considerabilă a participanților (52,21%) se aflau în grupul ai căror părinți aveau o ocupație managerială/profesională, astfel încât adolescenții din grupuri socio-economice mai puțin favorabile pot fi subreprezentați, iar elevii care au nevoi speciale pot fi influențați diferit față de colegii lor.
În orice caz, chiar dacă este în continuare nevoie de cercetări, e bine de reținut că este benefic pentru copii și adolescenți să ia contact des cu natura, fie că merg în drumeții la pădure cu familia, fie că drumul lor spre școală trece prin spații verzi.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature Sutainability - Benefit of woodland and other natural environments for adolescents’ cognition and mental health
https://www.nature.com/articles/s41893-021-00751-1
1. Studiul „Benefit of woodland and other natural environments for adolescents’ cognition and mental health”, apărut în Nature Sustainability 4, 851–858 (2021). https://doi.org/10.1038/s41893-021-00751-1, autori: Maes, M.J.A., Pirani, M., Booth, E.R. et al.
NCBI - Effect of forest bathing trips on human immune function
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2793341/
Te-ar mai putea interesa și...
