Copiii, mancarea si ficatul gras

Poate aparea ficatul gras si la copii? Raspunsul este afirmativ, din nefericire. In general, steatoza apare atunci când există o acumulare excesivă de grăsime în ficat. În timp, depozitele de grăsime pot irita ficatul și pot provoca cicatrici, ceea ce duce la probleme de sănătate mai grave, chiar și în rândul copiilor.

Daca esti parinte sau bunic este important sa stii mai multe despre  ficatul gras la copii, inclusiv semnele, cauzele, factorii de risc și tratamentele acestei boli. De asemenea, explorează si pericolele și riscurile pentru sănătate ale ficatului gras în rândul micilor pacienți, dacă afecțiunea nu este tratată la timp.

Tipuri de ficat gras

Există două tipuri de ficat gras care pot duce la complicații în pacienților diagnosticați cu această boală:

Boala hepatică grasă sau ficatul gras non-alcoolic

Acest tip de ficat gras apare atunci când un copil are exces de grăsime în ficat, dar există puține sau nu are deloc inflamații sau leziuni ale ficatului. De obicei, nu provoacă leziuni hepatice sau complicații suplimentare.

Steatoza hepatică alcoolică 

Acest tip apare atunci când depozitele de grăsime din ficat provoacă inflamație și leziuni hepatice.

Cauze ficat gras la copii

Medicii nu înțeleg pe deplin de ce unii copii dezvoltă boala ficatului gras. Unii specialiști sugerează că ar fi implicați anumiți factori genetici.

Declanșatorii de mediu care permit rezistența la insulină și acumularea de grăsime în ficat pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea acestei afecțiuni în rândul micilor pacienți. Majoritatea copiilor cu ficat gras sunt diagnosticați cu această boală în anii adolescenței. Cu toate acestea, afecțiunea devine din ce în ce mai frecventă la copiii mici, arată statisticile.

Boala hepatică grasă non-alcoolică la copii  este cea mai frecventă boală hepatică cronică la copii, prevalența acesteia crescând în paralel cu ratele crescute ale supraponderalității și obezității.

Un grup internațional de hepatologi a propus o altă terminologie pentru a evita termenul non-alcoolic, care uneori este dificil de evaluat la adulți și este nepotrivit la copii: boala ficatului gras asociat disfuncției metabolice (MAFLD), în loc de NAFLD (non-alcoolic fatty liver disease). Un termen mai adecvat propus în special pentru copiii mici este boala ficatului gras la copii.

Factori de risc pentru copii

Studiile au descoperit că copiii de până la trei ani cu o circumferință mai mare a taliei aveau niveluri mai mari de alanin aminotransferaza (ALT), care este un marker pentru afectarea ficatului, până la vârsta de opt ani 1. Acei copii cu creșteri mai mari ale circumferinței taliei au avut, de asemenea, niveluri mai ridicate de ALT la mijlocul copilăriei. Acest lucru evidențiază importanța acționării timpurii în copilărie pentru a preveni creșterea în exces în greutate și inflamația ulterioară a ficatului. Boala ficatului gras este, de asemenea, legată de hipertensiune arterială, diabet și pre-diabet, rezistență la insulină și colesterol ridicat. Istoricul familial poate fi, de asemenea, un factor în riscul unui copil de a dezvolta boală hepatică grasă non-alcoolică.

Specialiștii spun că boala ficatului gras la copii este cauzată de acumularea de prea multă grăsime (trigliceride) în ficat, în principal din cauza obiceiurilor alimentare necorespunzătoare și a lipsei de activitate fizică. Boala ficatului gras pare să se dezvolte mai mult la băieți decât la fete și se poate dezvolta la copii de la 10 ani, dar și cei mici pot fi diagnosticați cu aceasta.

Semne și simptome ale bolii hepatice grase non-alcoolice

Ficatul gras non-alcoolic nu prezintă adesea simptome. Pentru mulți copii, singurele simptome pot fi oboseală, constipație, greață, pierderea poftei de mâncare sau disconfort în partea de sus a abdomenului. 

De aceea boala ar putea fi depistată în urma rezultatelor anormale ale testelor de sânge în timpul unui control de rutină. În timpul unei examinări, un medic poate identifica obezitatea, ficatul mărit, semne de rezistență la insulină sau decolorarea întunecată pe partea din spate a axilelor sau a gâtului, care pot indica o boală hepatică grasă.

Criteriul de diagnostic este ≥5% din hepatocitele cu steatoză macroveziculară fără semne de boli hepatice virale, autoimune, metabolice moștenite sau induse de medicamente la o persoană fără aport excesiv de alcool. Au fost definite noi criterii de diagnostic: steatoza hepatică detectată prin imagistică, biomarkeri din sânge sau histologie hepatică la persoanele supraponderale/obeze sau la cele cu diabet zaharat de tip 2 sau la persoane slabe/normale cu riscuri metabolice suplimentare, cum ar fi trigliceridele mari sau colesterolul cu densitate mare scăzută, intoleranță la glucoză, circumferință crescută a taliei și creșterea tensiunii arteriale.

Boala hepatică grasă non-alcoolică rezultă dintr-o combinație de impact genetic și influențe epigenetice din perioada prenatală și postnatală cu un puternic impact psihosocial.

Boala este periculoasă, dacă nu este tratată

Medicii recomandă screening-ul precoce pentru a detecta ficatul gras înainte de a evolua spre ciroză. Ciroza este o boală ireversibilă în stadiu avansat, în care țesutul cicatricial înlocuiește țesutul hepatic, iar organul este deteriorat permanent. Un copil poate avea nevoie de un transplant de ficat dacă ciroza duce la insuficiență hepatică. Ciroza asociată cu steatoza hepatică poate duce, de asemenea, la cancer la ficat.

Schimbarea stilului de viață este cel mai bun tratament

Nu există niciun medicament specific pentru tratarea ficatului gras. O dietă sănătoasă și activitatea fizică regulată sunt singurele modalități eficiente de a inversa efectele bolii hepatice grase. 

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Dieta joacă un rol important în patogenia ficatului gras non-alcoolic. În ultimii ani studiile au sugerat că o alimentație bogată în fructoză duce la o concentrație serică crescută de acid uric și că ambele sunt în creștere la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, boala cardiovasculară și ficat gras non-alcoolic.

10% dintre copii au ficat gras non-alcoolic, iar în cazul copiilor obezi, procentul crește foarte mult. Studiile au arătat că progresia naturală a ficatului gras non-alcoolic implică progresia afectării hepatice la steatohepatita non-alcoolică cu fibroză și apoi în unele cazuri către ciroza și carcinom hepatocelular.

Asociația Americană de Cardiologie recomandă ca în cazul copiilor consumul zilnic de zaharuri (glucoză, galactoză, fructoză, sucroză) să fie sub 25 g.  Acidul uric este unul din produșii finali ai metabolismului hepatic al fructozei, așa că mai multă fructoză consumată înseamnă o concentrație mai mare de acid uric. Asta duce la  stres oxidativ celular, rezistență la insulină și proces inflamator hepatic.

Efectul protector al dietei mediteraneene în ficatul gras la copii

S-a demonstrat că dieta mediteraneană este ideală pentru toate vârstele. Caracterizată prin consum mare zilnic de legume și fructe, cereale și cantități mici de pește, carne, ouă, ulei de măsline, aceasta aduce un aport de 55-60% carbohidrați, 30% grăsimi, 10-15 % proteine. 

Consumul de acizi grași mononesaturati depășește proporția de acizi grași saturați, așa cum și cea de carbohidrați complecși o depășește pe cea de zahăr ca atare. Dieta mediteraneană are rol de prevenție a bolilor neurodegenerative, bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat de tip 2, obezității și ficatului gras non-alcoolic.

Există un scor Mediterranean Diet Quality Index (KIDMED) pentru copii care evaluează pe o scală de la 0-10 calitatea aportului de mâncare.  Puncte pozitive primesc legumele, fructele și peștele.

Punctele negative sunt aduse de consumul de dulciuri, mâncare de tip fast-food, “săritul” peste micul dejun.

Acumularea de acizi grași în hepatocite și rezistența la insulină sunt puncte esențiale în patogenia ficatului gras non-alcoolic, facandu-l vulnerabil la acțiunea altor factori, cum ar fi stresul oxidativ și inflamația.

În concluzie, dieta bogată în zaharuri duce la creșterea nivelului de acid uric și la riscul dezvoltării ficatului gras non-alcoolic. Dieta mediteraneană scade riscul lipogenezei și al stresului oxidativ hepatic.

În condițiile în care ficatul gras non -lcoolic poate afecta speranța de viață și calitatea vieții copiilor, trebuie să existe o conștientizare în rândul părinților a factorilor de risc care contribuie la dezvoltarea și progresia bolii. 

Importanța exercițiilor fizice în gestionarea ficatului gras

Dacă un copil este supraponderal, boala ficatului gras este tratată cu o scădere treptată în greutate de aproximativ un kilogram pe săptămână. Pierderea a doar 10% din greutatea corporală poate ajuta copilul să depășească boala hepatică. Acest lucru ar trebui să se întâmple prin exerciții fizice combinate cu schimbări sănătoase în dieta copilului.  

Când vine vorba de exercițiile fizice, în mod ideal ar trebui să te asiguri că micuțul tău face exerciții fizice între trei și 5 ori pe săptămână timp de cel puțin 30 de minute.

Dacă bănuiți că micuțul vostru are probleme cu ficatul sau analizele de rutină au valori anormale, vă recomand să mergeți la medic. Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:   
1 Studiul „Associations of Early to Mid-Childhood Adiposity with Elevated Mid-Childhood Alanine Aminotransferase Levels in the Project Viva Cohort”, The Journal of Pediatrics, 2018, autori:Jennifer A. Woo Baidal, MD, Erin E. Elbel, Joel E. Lavine, Matthew W. Gillman, Emily Oken, MD și Elsie M. Taveras
https://www.jpeds.com/article/S0022-3476(18)30147-1/fulltext
Children’s Liver Disease Foundation - Non-Alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD)
https://childliverdisease.org/liver-information/childhood-liver-conditions/non-alcoholic-fatty-liver-disease/
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Nonalcoholic Fatty Liver Disease & NASH in Children
https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash-children
American Liver Foundation - Pediatric Fatty Liver Disease
https://liverfoundation.org/pediatric-fatty-liver-disease/
 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0