Copiii, mancarea si ficatul gras

Dieta joaca un rol important in patogenia ficatului gras nonalcoolic. In ultimii ani studiile au sugerat ca o alimentatie bogata in fructoza duce la o concentratie serica crescuta de acid uric si ca ambele sunt in crestere la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, boala cardivasculara si ficat gras nonalcoholic.

10% din copii au ficat gras nonalcoolic, iar in cazul copiilor obezi, procentul creste foarte mult. Studiile au aratat ca progresia naturala a ficatului gras nonalcoolic implica progresia afectarii hepatice la steatohepatita nonalcoolica cu fibroza si apoi in unele cazuri catre ciroza si carcinom hepatocelular.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Asociatia Americana de Cardiologie recomanda ca pentru copii consumul zilnic de zaharuri (glucoza, galactoza, fructoza, sucroza) sa fie sub 25 g.  Acidul uric este unul din produsii finali ai metabolismului hepatic al fructozei, asa ca mai multa fructoza consumata inseamna o concentratie mai mare de acid uric. Asta duce la  stres oxidativ celular, rezistenta la insulina si proces inflamator hepatic.

Efectul protector al dietei mediteraneene

S-a demonstrat ca dieta mediteraneana este ideala pentru toate varstele. Caracterizata prin consum mare zilnic de legume si fructe, cereale si cantitati mici de peste, carne, oua, ulei de masline, aceasta aduce un aport de 55-60% carbohidrati, 30% grasimi, 10-15 % proteine. Consumul de acizi grasi mononesaturati depaseste proportia de acizi grasi saturati, asa cum si cea de carbohidrati complecsi o depaseste pe cea de zahar ca atare. Dieta mediteraneana are rol de preventie a bolilor neurodegenerative, bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat de tip 2, obezitatii si ficatului gras nonalcoolic.

Exista un scor Mediteranean Diet Quality Index (KIDMED) pentru copii care evalueaza pe o scala de la 0-10 calitatea aportului de mancare.  Puncte pozitive primesc legumele, fructele si pestele. Punctele negative sunt aduse de consumul de dulciuri, mancare de tip fast food, “saritul” peste micul dejun.

Acumularea de acizi grasi in hepatocite si rezistenta la insulina sunt puncte esentiale in patogenia fiactului gras nonalcoolic, facandu-l vulnerabil la actiunea altor factori, cum ar fi stresul oxidativ si inflamatia.

In concluzie, dieta bogata in zaharuri duce la cresterea nivelului de acid uric si la riscul dezvoltarii ficatului gras nonalcoholic. Dieta mediteraneana scade riscul lipogenezei si al stesului oxidativ hepatic.

In conditiile in care ficatul gras nonalcoholic poate afecta speranta de viata si calitatea vietii copiilor, trebuie sa existe o constientizare in randul parintilor a factorilor de risc care contribuie la dezvoltarea si progresia bolii.   

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0