Vorbitul în somn: cauze, efecte, tratament
Vorbitul în somn, o tulburare care face oamenii să strige, să vorbească sau să producă un limbaj incoerent în timpul somnului, poate fi o manifestare inofensivă, dar poate fi asociată și cu boli grave, precum Parkinson.
Vorbitul în somn sau somnilocvia este una dintre cele mai frecvente tulburări¹ de somn, mai răspândită în rândul copiilor și al adolescenților de ambele genuri decât al adulților. Poate apărea și în timpul somnului cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și în timpul somnului non-REM.
Nu există multe studii care să explice de ce are loc vorbitul în somn, poate și pentru că are puține efecte negative asupra sănătății, altele decât tulburarea somnului altor persoane care se pot afla în aceeași cameră cu persoana care vorbește în somn.
Din ce cauze apare vorbitul în somn?
Nu se știe sigur de ce unele persoane vorbesc în somn mai ales că, în general, acele persoane nu au anumite boli care ar putea să aibă un rol. Deși vorbitul în somn este în general un eveniment inofensiv și aleatoriu, uneori poate avea asocieri cu afecțiuni grave, cum ar fi boala Parkinson. Un studiu² a constatat că persoanele cu Parkinson ar fi de șapte ori mai predispuse să experimenteze o tulburare de comportament al somnului REM, mai precis RBD.
Această tulburare a somnului implică trăirea intensă a unor vise, uneori coșmaruri, cu sunete vocale și mișcări bruște, adesea violente ale brațelor și picioarelor în timpul somnului REM. Cercetările arată, de asemenea, că frecvența vorbitului în somn în rândul persoanelor cu tulburări de stres post-traumatic (PTSD) sau alte afecțiuni psihiatrice sunt de două ori mai mari decât în rândul celor fără astfel de tulburări.
Ce efecte secundare are vorbitul în somn?
De obicei, vorbitul în somn este inofensiv, dar poate perturba somnul altor persoane aflate în aceeași cameră. Acest lucru poate duce la situații precum creșterea somnolenței în timpul zilei din cauza lipsei de somn odihnitor. Mai mult decât atât, o persoană nu știe ce spune în timp ce vorbește în somn și, uneori, poate spune lucruri personale care ar putea să-i afecteze negativ relațiile.
Episoadele recurente de vorbit în somn la adulți, apărute pe lângă alte tipuri de parasomnii, cum ar fi somnambulismul, bruxismul (scrâșnitul din dinți) sau coșmaruri frecvente, ar putea indica o tulburare de somn subiacentă, cum ar fi apneea obstructivă de somn.
Când e cazul să mergi la medic?
Episoadele de vorbit în somn sunt de obicei scurte. Cu toate acestea, poate fi nevoie de un consult medical dacă un adult care nu are un istoric personal de vorbit în somn începe să aibă această problemă sau dacă vorbitul în somn este însoțit de mișcări violente inconștiente. De asemenea, e indicat să se ceară sfatul medicului dacă vorbitul în somn recurent strică timpul de odihnă al partenerului de viață sau al altor persoane care dorm în aceeași cameră.
Ce poți face pentru a nu mai vorbi în somn?
Strategiile de gestionare a parasomniilor, cum ar fi vorbitul în somn, variază în funcție de tipul de mișcare sau de comportament pe care îl experimentează o persoană, de frecvența și gravitatea episoadelor și de prezența unei tulburări de somn subiacente sau a altor tulburări neurologice ori de alt tip.
Dacă vorbitul în somn are loc rar, nu necesită de obicei tratament. Pentru anumite tulburări, cum ar fi RBD, este disponibilă terapia medicamentoasă. În toate cazurile, consilierea psihologică cu privire la declanșatorii obișnuiți, cum ar fi privarea de somn și consumul de alcool, poate fi de folos. De asemenea, este important să se stabilească un mediu de somn în care persoana să se simtă în siguranță.
Un tip de terapie care ar putea ajuta în caz de vorbit în somn este terapia cognitiv-comportamentală (TCC), un tip de terapie care se concentrează pe schimbarea comportamentelor și a modelelor de gândire, îmbunătățirea reglării emoționale și întărirea mecanismelor de rezistență psihică.
TCC vizează vorbitul în somn ajutând oamenii să își folosească abilități de relaxare, conducându-i prin instrucțiuni pe care le pot folosi apoi pentru a-și reduce anxietatea. Unele cercetări arată o ușurare a tulburărilor de parasomnie pentru 6 din 6 persoane care au fost supuse terapiei cognitiv-comportamentale sau hipnozei. Cu toate acestea, este important de reținut că a fost vorba de un studiu restrâns, cu foarte puțini participanți, iar studiul nu a analizat în mod specific vorbitul în somn, ci tulburările de somn în general.
O revizuire³ a mai multor studii sugerează rezultate similare, dar oamenii de știință consideră că trebuie efectuate mult mai multe studii privind eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale pentru tratamentul parasomniilor înainte ca lumea științifică să aibă dovezi definitive care să susțină aceste descoperiri timpurii.
Așadar, deși unele persoane pot constata îmbunătățiri în urma ședințelor de terapie cognitiv-comportamentală, nu există o soluție definitivă pentru a opri vorbitul în somn. Gestionarea stresului și somnul suficient și odihnitor în fiecare noapte pot ajuta la reducerea episoadelor de vorbit în somn.
Păstrarea unui jurnal de somn cu ajutorul partenerului de viață sau al altor persoane care dorm în aceeași cameră poate ajuta, de asemenea, oamenii să observe anumite tipare în obiceiurile lor de dinainte de culcare care ar putea contribui la tendința de a vorbi în somn. Astfel de obiceiuri ar putea include exercițiile fizice efectuate prea aproape de ora de culcare, un consum prea mare de cofeină sau administrarea unor medicamente seara.
În principiu, pentru a obține un somn bun, se recomandă ca înainte de culcare să nu se bea și să nu se mănânce nimic cu cofeină (cafea, ciocolată etc.) și să nu se consume cantități mari de mâncare. Eventual, se poate bea un ceai de plante cu efect calmant, cum ar fi ceaiul de mușețel, de tei sau de lavandă sau se poate lua, cu acordul medicului, un supliment pe bază de plante care contribuie la un somn odihnitor (valeriană, roiniță, passiflora etc.).
De asemenea, pentru persoanele cu tulburări de somn ar putea fi util ca exercițiile fizice să fie efectuate mai degrabă în cursul dimineții sau după-amiaza, nu seara înainte de culcare. Seara se vor prefera activitățile relaxante: lectura dintr-o carte, o baie caldă, o discuție liniștită cu o persoană dragă.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Sleep talking: A viable access to mental processes during sleep
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30594004/
1. Studiul „Sleep talking: A viable access to mental processes during sleep”, apărut în Sleep Med Rev. 2019 Apr;44:12-22. doi: 10.1016/j.smrv.2018.12.001, autori: Valentina Alfonsi et al.
Oxford Academic - What Does the Sleeping Brain Say? Syntax and Semantics of Sleep Talking in Healthy Subjects and in Parasomnia Patients
https://academic.oup.com/sleep/article/40/11/zsx159/4345704
2. Studiul „What Does the Sleeping Brain Say? Syntax and Semantics of Sleep Talking in Healthy Subjects and in Parasomnia Patients”, apărut în Sleep, Volume 40, Issue 11, November 2017, zsx159, https://doi.org/10.1093/sleep/zsx159, autori: Isabelle Arnulf et al.
Hindawi - Behavioural and Cognitive-Behavioural Treatments of Parasomnias
https://www.hindawi.com/journals/bn/2015/786928/
3. Studiul „Behavioural and Cognitive-Behavioural Treatments of Parasomnias”, apărut în Behavioural Neurology, vol. 2015, Article ID 786928, 8 pages, 2015. https://doi.org/10.1155/2015/786928, autori: Andrea Galbiati et al.
Te-ar mai putea interesa și...
