Tulburarile de limbaj la adulti pot semnaliza afectiuni grave
Tulburarile de limbaj la adulti pot semnaliza afectiuni grave
Tulburarile de limbaj la adulti pot semnaliza afectiuni grave
Tulburările de limbaj includ orice simptom care cauzează dificultăți în comunicarea verbală precum vorbirea neclară, înceată, răgușită, bâlbâită sau rapidă. Alte simptome pot fi încordarea mușchilor faciali, salivarea, pronunțarea dificilă a cuvintelor și contracții musculare.
Dacă observi un debut brusc al unor tulburări de vorbire apelează urgent la medic, deoarece acestea pot ascunde afecțiuni grave. Este adevărat că multe probleme de vorbire apar în adolescență. Cu toate acestea, adulții pot suferi de deficiențe de vorbire, necesitând asistență din partea unui logoped profesionist.
Mai jos, trecem în revistă cele mai frecvente probleme de vorbire întâlnite la adulți.
Tulburările de limbaj la adulți
Tulburări de articulație
Tulburările de articulație reprezintă incapacitatea de a forma anumite cuvinte sau sunete. O persoană cu o tulburare de articulare ar putea elimina, schimba, distorsiona sau adăuga cuvinte sau sunete.
Tulburări de fluență
Tulburările de fluență afectează viteza, fluxul și ritmul vorbirii. Printre tulburările de fluență se numără bâlbâiala. Potrivit Asociației americane de vorbire, limbă și auz, bâlbâiala începe adesea în copilărie și poate dura pe tot parcursul vieții cuiva. Intervenția timpurie este vitală pentru a corecta această problemă.
Deși cercetătorii nu au identificat o cauză exactă a bâlbâielii, ei cred că poate exista o componentă genetică - cei care se bâlbâie tind să aibă membri ai familiei care se bâlbâie.
Problemele de bâlbâială pot fi, de asemenea, agravate de factori externi. Tachinarea de la alții și jena contribuie la anxietate, care, la rândul său, încordează mușchii vorbirii.
Tratamentul implică lucrul cu un logoped. Acești profesioniști lucrează atât cu adulții, cât și cu copiii pentru a trata tulburările de vorbire, limbaj și deglutiție.
Cei care se bâlbâie lucrează pentru a-și controla ritmul de vorbire și pentru a-și monitoriza respirația. Pe măsură ce practică aceste tehnici, vorbirea se va îmbunătăți în timp.
Tulburări de rezonanță
Tulburările de rezonanță apar atunci când un blocaj obstrucționează fluxul de aer în cavitățile nazale sau bucale. Ele pot apărea și dacă glanda velofaringiană nu se închide corect. Ambele tulburări pot modifica vibrațiile responsabile pentru calitatea vocii.
Tulburările de rezonanță sunt o problemă de vorbire asociată cel mai adesea cu palatul despicat, tulburări neurologice și amigdale umflate.
Tulburări receptive
Tulburările receptive apar atunci când o persoană are dificultăți în a primi și a procesa vorbirea altora. Simptomele tulburărilor receptive includ impresia că persoana în cauză este neinteresată și nepoliticosă, dificultăți în a urma instrucțiunile sau faptul că are un vocabular limitat.
Tulburările de recepție sunt adesea asociate cu autism, pierderea auzului, alte tulburări de limbaj sau leziuni de la nivelul capului.
Tulburări de expresie
Tulburările expresive apar atunci când limbajul devine dificil de transmis sau de exprimat. În cazul unei tulburări de expresie, pacienții au probleme în a forma propoziții corecte, cum ar fi, de exemplu, utilizarea corectă a gramaticii.
Tulburările de expresie sunt adesea asociate cu sindromul Down și pierderea auzului, dar pot fi cauzate și de o leziune traumatică de la nivelul capului sau de o altă afecțiune medicală.
Tulburări cognitive
Tulburările cognitive sunt cauzate de o leziune a părții creierului care controlează capacitatea de a gândi. Tulburările de comunicare cognitivă cauzează probleme de memorie, de rezolvare a problemelor și dificultăți de vorbire sau de auz.
Tulburările de comunicare cognitivă pot fi cauzate de un defect biologic, cum ar fi dezvoltarea anormală a creierului, unele afecțiuni neurologice, leziuni cerebrale sau accident vascular cerebral.
Cauzele tulburărilor de limbaj
Tulburările de vorbire pot apărea brusc sau se pot dezvolta treptat. Fiecare dintre ele are o cauză distinctă, care le individualizează.
Apraxia verbală
Dacă ai apraxie, limba și buzele nu se pot mișca în mod corect pentru a produce sunete. În cazuri extreme, apraxia poate face ca o persoană să nu poată vorbi deloc. Apraxia implică, de asemenea, rostirea unor cuvinte inventate sau rostirea greșită a cuvintelor, de exemplu„pui” pentru „bucătărie”.
Apraxia este de obicei cauzată de accident vascular cerebral, demență, tumori cerebrale sau leziuni cerebrale traumatice.
Așa cum un atlet trebuie să antreneze anumiți mușchi pentru a răspunde corect, un logoped va lucra cu pacientul pentru a reantrena mușchii implicați în vorbire. Aceasta înseamnă practica repetată a mișcărilor gurii.
Disfonia spasmodică
Disfonia spasmodică are la bază o anormalitate cerebrală. Deși oamenii de știință nu sunt siguri, ei pun această afecțiune pe seama nucleilor bazali (parte a creierului care controlează mișcările corpului).
Afazia
Afazia este o tulburare de limbaj care este cauzată de afectarea părții stângi (partea „verbală”) a creierului și este observată cel mai frecvent după un accident vascular cerebral. O persoană cu afazie poate prezenta oricare dintre următoarele simptome, în funcție de amploarea și localizarea leziunii: dificultăți de vorbire sau de a „stăpâni cuvintele”, dificultăți de a găsi cuvintele potrivite, probleme în a înțelege ceea ce spun alții, probleme cu citirea, scrierea sau matematica și dificultate crescută în procesarea cuvintelor lungi și a cuvintelor utilizate rar.
Afazia are drept cauză leziunile cerebrale apărute în urma unui atac vascular cerebral sau a unui cheag pe creier. Alte cauze includ:
● traumele la cap
● tumorile cerebrale
● afecțiunile cognitive degenerative precum maladia Alzheimer sau demența
Dizartria
Dizartria este cauzată de afecțiunile degenerative musculare sau ale funcțiilor motorii, precum scleroza multiplă, distrofia musculară, paralizia cerebrală sau Parkinson. Alte cauze pot fi:
● atacul vascular cerebral
● trauma la cap
● tumori cerebrale
● boala Lyme
● consumul de alcool
● paralizia facial periferică (paralizia Bell)
● proteze dentare fixate necorespunzător
Persoanele cu dizartrie (vorbirea tulbure) pot beneficia de educație și antrenament în strategii și exerciții compensatorii pentru a îmbunătăți forța musculară și mișcarea și pentru a obține o inteligibilitate îmbunătățită.
Tulburări de limbaj care implică laringele
Există mai multe tipuri diferite de tulburări de voce care sunt cauzate de probleme cu corzile vocale. Potrivit Asociației americane de vorbire, limbă și auz, unele dintre aceste tulburări de voce includ:
Răguşeala
Cei care își folosesc vocea ca parte a muncii lor zilnice (cum ar fi profesorii și cântăreții) sunt mai predispuși la răgușeală decât alții. De regulă, această problemă este temporară. Cu toate acestea, răgușeala cronică poate fi un indicator al altor probleme.
Polipi sau noduli pe corzile vocale
Acești noduli împiedică corzile vocale să vibreze pentru a produce sunetul. Nodulii sunt cauzați de o gamă largă de afecțiuni, de la alergii la fumat. Polipii mari sunt îndepărtați chirurgical, în timp ce nodulii mici pot fi gestionați cu succes prin tratarea afecțiunii de bază.
Disfonie spasmodică
Acest lucru se întâmplă atunci când corzile vocale se strâng atunci când vorbești. Uneori este posibil să nu poți vorbi deloc. Este de obicei cauzată de probleme cu sistemul nervos sau de o tulburare a creierului. Deși nu există un remediu pentru această afecțiune, medicul poate injecta Botox în corzile vocale pentru a le slăbi. În plus, logopedul poate oferi terapie vocală pentru a te ajuta să comunici.
Paralizia corzilor vocale
Atunci când corzile tale vocale nu se pot mișca, nu numai că provoacă dificultăți de vorbire, dar poate duce la probleme grave de respirație și de înghițire. Uneori, o traheotomie este necesară pentru a respira.
Simptome și tipuri de tulburări de limbaj
Tulburările de vorbire pot lua mai multe forme, care includ:
● disfonia spasmodică – identificată prin mișcări involuntare ale corzilor vocale în timpul vorbirii, care poate fi răgușită, țipata sau slăbită.
● afazia – imposibilitatea de a exprima și de a înțelege limbajul. Persoanele care suferă de afazie sunt incapabile să își contureze propriile cuvinte, iar în alte cazuri le pronunță greșit.
● dizartria – cauzată de slăbirea mușchilor vocali. Acești mușchi vocali slăbi generează o vorbire neclară și înceată, deoarece laringele și corzile vocale se coordonează greu pentru a produce un sunet fluent.
● alte tulburări vocale: orice factor care determină modificări a funcției sau a morfologiei corzilor vocale poate determina schimbări ale sunetelor și pot afecta ușurința în exprimare.
Când tulburările de limbaj la adulți sunt o urgență medicală
Dacă observi apariția bruscă a unei tulburări de vorbire, adresează-te urgent medicului. Deși rare, aceste tulburări pot apărea în urma unei afecțiuni cu potențial letal, precum atacul cerebral.
Vizita la medic și analizele recomandate
Tratamentul tulburărilor de vorbire poate fi clinic sau ambulatoriu, în funcție de decizia medicului. Pentru a diagnostica tipul de tulburare de vorbire și cauza ei, medicul poate apela la o serie de analize, precum:
● radiografii cerebrale, tomografii computerizate și imagistica prin rezonanță magnetică
● teste cu curent electric
● analize de sânge
● analize de urină
Medicul îți poate pune și o serie de întrebări pentru a auzi cum vorbești. În urma acestor întrebări medicul poate stabili gradul tău de înțelegere și dacă afecțiunea este numai la nivelul corzilor vocale sau dacă are legătură și cu creierul.
În afară de situația în care tulburarea de vorbire este cauzată de un virus, este foarte puțin probabil să treacă de la sine. Lăsate netratate, atât tulburarea de vorbire cât și cauza care a generat-o se vor agrava cel mai probabil. De aceea, un diagnostic timpuriu este important pentru un tratament prompt și eficace.
Metode de prevenire
Câteva metode de prevenție pot reduce riscul apariției tulburărilor de vorbire, asta întrucât multe din ele sunt rezultatul unor traume. Iată câteva obiceiuri pe care le poți adopta în stilul tău de viață pentru a preveni tulburările de vorbire:
● nu îți forța vocea
● renunță la fumat, deoarece acest obicei nociv duce la apariția cancerului la plămâni
● scade riscul de atac cerebral prin exerciții fizice, ține sub control diabetul, ai grijă să menții tensiunea arterială prin reducerea colesterolului
● acordă atenție în cazul simptomelor neobișnuite
● limitează consumul de alcool
● evită substanțele care favorizează apariția tulburărilor de vorbire, precum amfetaminele și antidepresivele
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Speech-Language-Hearing Association
https://www.asha.org/public/speech/disorders/adultsandl.htm
National Institite on Deafness and Other Communication Disorders - Apraxia of Speech
https://www.nidcd.nih.gov/health/apraxia-speech
National Institite on Deafness and Other Communication Disorders - Spasmodic Dysphonia
https://www.nidcd.nih.gov/health/spasmodic-dysphonia
Te-ar mai putea interesa și...
