Totul despre șocul septic – de ce apare și cum se tratează

Șocul septic este o afecțiune gravă, potențial letală, care apare atunci când sistemul imunitar al organismului se activează într-un mod exagerat și inadecvat în timpul unei infecții. Acest răspuns imunitar excesiv poate cauza inflamații generalizate și perturbă funcționarea normală a organelor vitale.

Șocul toxic apare în urma infecțiilor puternice, care afectează organele și ajunge în sânge, cauzând septicemie potențial fatală. Septicemia este termenul folosit pentru o infecție generalizată, cauzată de un germene (patogen) care pătrunde în sistemul circulator prin sânge.

Șocul septic este definit ca o formă de septicemie în care anomaliile circulatorii, celulare și metabolice profunde sunt asociate cu un risc mai mare de mortalitate decât cu septicemia obișnuită. Potrivit unui document emis de Al Treilea Consens Internațional, „Definiții Pentru Septicemie și Șoc Septic”, pacienții cu șoc septic au nevoie de medicamente cu efect vasopresor pentru a menține o presiune arterială de minim 65 mm Hg și un nivel de lactat seric mai mare de 2 mmol/ L (> 18 mg/ dL) în absența hipovolemiei (diminuarea volumului de sânge)1. Rata de mortalitate în spital în aceste cazuri depășește 40%.

Șocul septic nu trebuie confundat cu sindromul șocului toxic. Aceasta este o afecțiune care apare cel mai adesea la femei în urma folosirii îndelungate a unui tampon intern (în mai mult de jumătate din cazuri). Tamponul favorizează înmulțirea bacteriilor și, deși sindromul șocului toxic poate fi cauzat de bacteria streptococ din grupa A, este de obicei cauzat de bacteria numită stafilococ (Staphylococcus aureus).

Recomandările experților DOC.ro

În cazurile rare sau când pacienta nu primește tratament corespunzător, sindromul șocului toxic poate duce la septicemie (când bacteriile ajung în sânge) și șoc septic. De aceea igiena pe perioada menstruației este atât de importantă. Este bine să ne spălăm pe mâini de fiecare dată când folosim un tampon (și înainte, și după) și să nu depășim perioada de folosire înscrisă pe ambalaj.

Majoritatea oamenilor se recuperează ușor, dar rata mortalității pentru șoc septic este de aproximativ 40%. De asemenea, un episod de șoc septic sever va expune un risc mai mare de infecții viitoare.

De ce apare șocul septic

De cele mai multe ori, pacienții predispuși la șocul septic sunt copiii, vârstnicii și persoanele cu sistem imunitar compromis. În aceste cazuri, sistemul imunitar nu mai face față la numărul bacteriilor din organism, mai ales când ajung în sânge.

Șocul septic poate fi provocat de orice bacterie, chiar cele comune organismului. În unele cazuri, chiar și ciupercile (fungii) pot cauza șoc septic și septicemie. Ambii factori vor determina un răspuns inflamator puternic al organismului, mai ales dacă bacteriile sau fungii afectează țesuturile. Cei mai întâlniți factori de risc pentru șocul septic sunt:

Bolile care slăbesc sistemul imunitar, cum ar fi SIDA
Bolile sistemului genito-urinar, ale sistemului biliar sau ale sistemului intestinal (spre exemplu, pancreatita și ascita)
Diabetul, pentru că poate slăbi sistemul imunitar
Leucemia
Limfomul
infecție recentă
Excesul de antibiotice pe termen lung
Excesul de medicamente pe bază de steroizi
Cateterele intravenoase și cateterele urinare
Chirurgie recentă sau intervenție medicală
Transplantele de organe sau de măduvă osoasă.

Simptomele șocului septic

Șocul septic se manifestă foarte brusc și intervenția medicală este esențială pentru a salva viața pacientului. Sepsisul este un sindrom clinic de disfuncție a organelor care pune viața în pericol, cauzată de un răspuns dereglat la infecție. Astfel se produce o reducere critică a perfuziei tisulare; Poate apărea insuficiență acută a mai multor organe, inclusiv plămânii, rinichii și ficatul.

Cele trei etape ale sepsisului sunt: sepsis, sepsis sever și șoc septic.

Atunci când sistemul imunitar devine excesiv ca răspuns la o infecție, se poate dezvolta sepsisul. Interacțiunea complexă dintre inflamație și sistemul hemostatic în timpul sepsisului duce frecvent la coagularea intravasculară diseminată, care provoacă formarea masivă de fibrină și depunerea ei persistentă în microcirculație. Perspectiva pe termen lung pentru persoanele care au coagularea intravasculară diseminată depinde de cât de multe daune ar fi putut cauza cheagurile țesuturilor corpului. Aproximativ jumătate dintre cei cu coagularea intravasculară diseminată supraviețuiesc, dar unii pot trăi cu disfuncție de organ sau rezultatul amputațiilor.

De obicei, pe lângă infecția probabilă sau confirmată, primele simptome sunt:

Febră foarte mare, peste 38,8 grade Celsius, sau temperatura corpului sub 36 de grade Celsius
Amețeală și slăbiciune
Tensiune arterială scăzută, în special în picioare
Brațele și picioarele reci, palide
Palpitații și puls accelerat- cu ritm cardiac mai mare de 90 de bătăi pe minut
Ritmul respirator mai mare de 20 de respirații pe minut
Urină puțină sau deloc
Erupții cutanate sau decolorare
Neliniște, agitație, letargie sau confuzie
Greață și vărsături, însoțite de diaree
În cazuri grave, insuficiență cardiacă, insuficiența altor organe („căderea” organului) sau cangrenă.

Cum se tratează șocul septic

Întrucât șocul septic este o urgență medicală, tratamentul rapid este foarte important pentru a menține șansele de supraviețuire ale pacientului. De cele mai multe ori, pacienții în șoc septic vor fi transferați către secția de terapie intensivă pentru a fi atent monitorizați și menținuți în stare de alertă.

Tratamentul pentru șoc septic include:

Antibiotice - Majoritatea agenților cu spectru larg administrați pentru sepsis au activitate împotriva organismelor Gram pozitive, cum ar fi Staphylococcus aureus sensibil la meticilină și speciile de streptococ. Acestea includ antibioticele piperacilină/tazobactam, ceftriaxonă, cefepimă, meropenem, imipenem/cilastatină, vancomycina
Sedative
Medicamente care cresc tensiunea arterială - Atât soluția salină 0,9%, cât și lactatul Ringer sunt la fel de eficiente. Lactatul Ringer poate fi preferat în șocul hemoragic deoarece minimizează oarecum acidoza și nu va provoca hipercloremie. Pentru pacienții cu leziuni cerebrale acute, se preferă soluția salină 0,9%.
Medicamente care împiedică coagularea sângelui
Ser fiziologic și săruri de rehidratare administrate intravenos
Oxigen sau conectarea la un aparat respirator - Pacienții cu șoc septic necesită niveluri mai mari de oxigen pentru a menține metabolismul aerob. Când nivelul de oxigen este inadecvat, țesuturile periferice trec la metabolismul anaerob și consumul de oxigen scade.

În cazul în care șocul septic este cauzat de ruperea organelor infectate, ar putea fi nevoie de o intervenție chirurgicală. Medicul chirurg va drena zonele infectate și repara rupturile, crescând ratele de supraviețuire ale pacientului.

Prognosticul pacientului în cazul de șoc septic este greu de stabilit, întrucât are o rată mare de deces. Șansele de mortalitate depind și de cauza infecției, de vârsta și starea de sănătate a pacientului, de câte organe au eșuat și de cât de rapidă și de agresivă este terapia medicală. Cu cât se acționează mai repede și mai puternic, cu atât șansele de supraviețuire cresc. Din cauza problemelor cauzate organelor vitale, persoanele cu sepsis sever pot avea o stare de sănătate puternic alterată ce poate fi fatală. Cu toate acestea, sepsisul este tratabil dacă este identificat și tratat rapid și, în majoritatea cazurilor, duce la o recuperare completă, fără probleme de durată.

Prevenirea șocului septic

Prevenirea șocului septic se concentrează pe prevenirea infecțiilor și gestionarea adecvată a afecțiunilor medicale care pot crește riscul de dezvoltare a acestei complicații. Iată câteva măsuri preventive importante:

Igiena adecvată:

Spălatul regulat al mâinilor, în special înainte de mâncare și după folosirea toaletei, poate reduce riscul de infecții.

Imunizare:

Vaccinarea împotriva bolilor infecțioase, cum ar fi gripa sau pneumococul, poate ajuta la prevenirea infecțiilor care pot duce la șoc septic.

Tratarea infecțiilor:

Identificarea și tratarea promptă a infecțiilor sunt deosebit de importante. Dacă aveți simptome de infecție, cum ar fi febră persistentă, durere localizată sau semne de inflamație, este important să consultați medicul pentru evaluare și tratament adecvat.

Gestionarea afecțiunilor cronice:

Dacă aveți afecțiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), este important să vă mențineți sub control afecțiunea și să urmați recomandările medicale. Acest lucru poate include administrarea regulată a medicamentelor prescrise, monitorizarea regulată și ajustarea stilului de viață pentru a menține sănătatea generală.

Utilizarea dispozitivelor medicale în siguranță:

Dacă utilizați catetere sau alte dispozitive medicale, asigurați-vă că urmați instrucțiunile de utilizare și menținere a igienei adecvate pentru a preveni infecțiile asociate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul “The Third International Consensus Definitions for Sepsis and Septic Shock (Sepsis-3)”, publicat în The Journal of the American Medical Association, în 2016, autori: Mervyn Singer, Clifford S. Deutschman et al. - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4968574/
“Septic Shock” - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23255-septic-shock#:~:text=Sepsis%20occurs%20when%20your%20immune,include%20antibiotics%2C%20oxygen%20and%20medication.
“Septic shock” - https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/blood-and-lymph/septic-shock

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...