Tot ce trebuie să știi despre vitaminele solubile în grăsimi

Vitaminele solubile în grăsime sunt vitaminele A, D, E și K, așadar, ele se regăsesc în alimente care conțin grăsimi, iar corpul le asimilează în aceeași manieră în care asimilează grăsimile. De reținut este faptul că acest tip de vitamine nu se dizolvă în apă. 

Vitamina A

Vitamina A reprezintă o grupare de compuși numiți retinoizi. Aceștia se produc, în mod natural, în corpul uman, dar se regăsesc și în anumite surse alimentare. Ceea ce asimilăm, sub formă de retinoizi, din alimente, transformăm, în organism, în vitamina A. 

Beneficii vitamina A

Vitamina A susține câteva funcții importante ale organismului, printre care vederea și sistemul imunitar. De asemenea, vitamina A joacă un rol deosebit de important în reglarea secreției glandelor sebacee, motiv pentru care este adesea utilizată în tratamentul afecțiunilor de piele, printre care și acneea.

Surse alimentare vitamina A

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Vitamina A se poate obține din diverse alimente, atât vegetale, cât și animale. În ceea ce privește sursele vegetale, acestea sunt, de fapt, carotenoizi, pe care organismul le convertește în vitamina A. Printre alimentele bogate în carotenoizi se numără ardeii grași, roșiile, sfecla roșie, caisele, morcovii, papaya, porumbul, ridichiile, cartofii dulci și caisele.  Sursele animale care conțin retinoizi, pe care organismul îi asimilează sub formă de vitamina A, cuprind: ficatul de vită, uleiul de ficat de pește, lactatele. 

Doza recomandată 

Doza recomandată de vitamina A diferă în funcție de sex, vârstă și istoricul medical, precum și de factori specifici, cum ar fi, la femei, perioada de alăptare. Așadar, dacă este vorba despre un consum preventiv, doza adecvată pentru bărbați este de 5.000 UI, respectiv de 4000 UI, pentru femei. 

În ceea ce privește copiii, doza recomandată depinde foarte mult de vârstă. În primele 6 luni, doza necesară de vitamina A este de 1400 UI. Aceasta va descrește în următoarele luni, revenind la valori crescute începând cu vârsta de 4-6 ani.

Deficiența de vitamina A

De regulă, persoanele care suferă de deficiență de vitamina A sunt cele care urmează un regim alimentar sărac în carne sau suferă de fibroză chistică (unde deficiența poate apărea ca simptom).
Deficiența acută și pe termen lung poate duce la pierderea totală a vederii pe timpul nopții și, chiar, la pierderea totală a vederii.

Hipervitaminoza

Hipervitaminoza se poate produce atunci când se consumă suplimente pe bază de vitamina A în exces sau medicamente pe bază de retinoizi. O cantitate prea mare de vitamina A în organism poate fi toxică, iar, în timpul sarcinii, poate afecta dezvoltarea fătului. Simptomele includ: dureri de cap, stare de oboseală, stare de greață și de amețeală.

Vitamina D

Vitamina D reprezintă un grup de compuși care poartă numele de carciferol. Organismul asimilează calciferolul în sânge, după care îl convertește în calcitriol. Vitamina D poate fi asimilată, în mod natural, prin expunerea la razele ultraviolete, prin alimente îmbogățite cu vitamina D și prin suplimente.

Beneficii vitamina D

Vitamina D joacă un rol esențial în promovarea sănătății sistemului osos. De asemenea, este foarte importantă pentru buna funcționare a sistemului imunitar. 

Surse alimentare

Există două tipuri de vitamina D care se regăsesc, în mod natural, în natură, și anume vitamina D-3 (din grăsimile animale) și vitamina D-2 (din anumite plante, precum ciupercile). Așadar, pentru a asimila vitamina D cu ajutorul alimentației, este important să consume preparate din pește, ouă, produse lactate îmbogățite cu vitamina D și ciuperci.

Doza recomandată

Specialiștii recomandă o doză de 600 UI zilnic, pentru toate categoriile de populație. 

Deficiența de vitamina D

Deficiența de vitamina D se manifestă, de regulă, la persoanele vârstnice sau la copiii care nu petrec suficient timp afară, la persoanele cu piele închisă la culoare, la persoanele obeze și la cei cu afecțiuni cronice. Principalele consecințe ale deficienței de vitamina D includ: osteoporoza, osteomalacia (boala oaselor moi), rahitismul și riscul crescut de boli infecțioase și autoimune 

Hipervitaminoza

Cazurile de hipervitaminoză sunt rare, dar pot apărea pe fondul consumului excesiv de suplimente cu vitamina D. Prea multă vitamina D în corp poate crește nivelul de calciu din sânge, care duce la stări de greață, amețeală, apetit scăzut și pierdere în greutate, precum și acumulare de calciu în țesuturi și în vasele sangvine.

Vitamina E

Vitamina E se regăsește în forma a 8 compuși, dar numai forma de alpha-tocopherol răspunde nevoilor organismului uman. Vitamina E este un antioxidant foarte important pentru buna funcționare a corpului. 

Beneficii vitamina E

Proprietățile antioxidante ale vitaminei E susțin bariera naturală a organismului împotriva radicalilor liberi. De asemenea, vitamina E ajută în menținerea sănătății celulelor și promovează sănătatea pielii, a părului și a unghiilor.  În plus, vitamina E ajută procesul de vasodilatație și previne formarea cheagurilor de sânge. 

Surse alimentare vitamina E

Vitamina E se găsește în numeroase alimente, însă cele mai bogate surse includ: uleiul de germeni de grâu, uleiul de floarea soarelui, semințele de floarea soarelui, alunele, migdalele, spanacul și broccoli. 

Doza rezomandată

Potrivit specialiștilor, doza recomandată de vitamine E, la bărbați și la femei, trebuie să fie de 22.4 UI, începând de la vârsta de 14 ani, iar până la acest prag de vârstă, doza trebuie crescută, o dată la câțiva ani, cu câte 1-2 unități.

Deficiența de vitamina E

Deficiența de vitamina E este rară, dar se poate manifesta la persoanele care suferă de boala Crohn sau de fibroză chistică. Aceste boli afectează capacitatea ficatului de a asimila vitamina E. Simptomele deficienței de vitamina pot cuprinde: leziuni ale nervilor și ale mușchilor, care pot afecta simțul coordonării, probleme de vedere și slăbirea sistemului imunitar.  

Hipervitaminoza

Hipervitaminoza se poate produce din consumul în exces de suplimente cu vitamina E. Este important de reținut faptul că persoanele care urmează un tratament cu anticoagulante nu trebuie să ia, în paralel, suplimente de vitamina E.  

Vitamina K

Vitamina K este de mai multe forme, iar cele mai des întâlnite forme sunt cele de vitamina K-1, care se regăsește în legumele verzi, și vitamina K-2, prezentă în alimentele fermentate și în grăsimile animale. Există, de asemenea, variantele sintetice ale vitaminei K și cele produse, în mod natural, de organism. 

Beneficii vitamina K

Vitamina K previne formarea cheagurilor de sânge, reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare, susține sănătatea oaselor și diminuează acumulările de calciu din sânge. 

Surse alimentare

Vitamina K se regăsește, în mod natural, în alimente precum: kale, ficat, spanac, pătrunjel, unt și în gălbenușul de ou. 

Doza recomandată

În prezent, nu există o cantitate recomandată zilnic de către specialiști, iar recomandările se fac după caz, în funcție de pacient și de istoricul medical. 

Deficiența de vitamina K

Corpul uman nu poate reține cantități mari de vitamina K, prin urmare, este nevoie de un consum regulat pentru a răspunde necesităților organismului, iar acest fapt poate crește riscul de deficiență.
Deficiența de vitamina K se manifestă prin sângerare excesivă și densitate osoasă scăzută.

Hipervitaminoza

Nu se cunoaște niciun efect advers al consumului de cantități mari de vitamina K, însă acesta poate intra în conflict cu anumite medicamente anticoagulante. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical News Today - What are fat-soluble vitamins?
https://www.medicalnewstoday.com/articles/320310

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0