Tot ce trebuie sa stii despre melanomul malign: cauze, simptome, tratament modern

Melanomul malign este neoplazia cu cel mai mare ritm de creștere în ultimii ani, fiind întrecut, ca incidență, doar de cancerul bronhopulmonar. 

Melanomul malign este un neoplasm al melanocitelor sau un neoplasm al celulelor care se dezvoltă din melanocite. Deși era considerat un cancer rar, incidența melanomului malign a crescut dramatic.

Cauze, factori de risc, prevalență melanom malign

Melanomul poate apărea la orice vârstă, cu toate că sub 10 ani s-au raportat cazuri extrem de rar. Vârsta medie la diagnostic este în jur de 50 ani, dar este o realitate afectarea din ce în ce mai frecventă a populației tinere.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Rata cea mai mare de apariție a melanomului malign se întâlnește în țări precum Australia, Nouă Zeelandă, dar și în țările scandinave, cu o creștere în ultima decadă de peste 30%. Melanomul malign este mult mai frecvent întâlnit la rasă albă. Populația albă cu ten închis este mai puțin afectată, comparativ cu cea cu tenul deschis. Prototipul standard de persoană cu risc crescut de a dezvolta un melanom malign este cea cu ten deschis, păr blond sau roșcat și care, după expunerea solară, prezintă invariabil arsură a tegumentului, și nu pigmentarea acestuia.

Radiațiile ultraviolete, factor de risc major

Dintre factorii ambientali, expunerea la radiațiile solare este cel mai comun factor incriminat în apariția acestei maladii. Zonele de pe glob cu cel mai mare număr de zile însorite sunt și cele cu incidența cea mai mare a melanomului.

Pielea celor care, în general, nu se expun radiațiilor solare (cum ar fi, de exemplu, oamenii cu muncă de birou) prezintă o tendință mai mare de a dezvolta un melanom malign după expunerile repetitive sau intensive, comparativ cu cei a căror piele este într-o continuă expunere solară prin prisma muncii pe care o desfășoară. De asemenea, un element de risc important este dat de expunerea cumulativă la soare începând din copilărie, dar și de istoricul de arsură în această perioadă a vieții.

Paturile de bronzare, alt factor important pentru dezvoltarea melanomului malign

În privința surselor artificiale de radiații ultraviolete, expunerea la radiații cu intensitate mare, așa cum se întâmplă la saloanele de bronzare, reprezintă un alt element important de risc, în special la populația tânără de sex feminin.

Și tipul de piele crește riscul de cancer

Tipul individual de piele este un element care mărește predispoziția în apariția melanomului. În acest sens, tipurile de piele I și respectiv II, precum și prezența de nevi pigmentari multipli (numiți popular alunițe) măresc riscul apariției melanomului. Un individ cu mai mult de 100 de nevi comuni sau cu mai mult de doi nevi atipici prezintă un risc de 5-20 de ori mai mare pentru dezvoltarea unui melanom.

În ceea ce privește factorul genetic, există date potrivit cărora un istoric familial de melanom la cel puțin o rudă de grad I crește riscul de a dezvolta boala cu 30%. Aproximativ 1 din 10 pacienți diagnosticați au un membru al familiei cu istoric de melanom. Dacă mama, tatăl, un frate, o soră sau copilul a fost diagnosticat cu melanom, există predispoziție intrafamilială pentru această boală.

Simptome melanom malign

Cel mai frecvent, schimbarea caracteristicilor într-o aluniță existentă sau identificarea unei noi alunițe pot fi semne de melanom. Melanomul face ca alunița să fie asimetrică, să aibă margini neregulate, variații de culoare, de la roșu, alb și albastru la maro sau negru, un diametru mai mare de 6 mm și suprafața în relief. Melanomul poate, de asemenea, să sângereze sau să dea senzație de mâncărime.

Diagnostic melanom malign

Pentru a diagnostica melanomul malign, se recomandă o biopsie excizională pe leziuni sugestive, astfel încât un patolog să poată confirma diagnosticul. Cel mai important indicator de prognostic pentru tumorile de stadiul I și II este grosimea. Rezultatele biopsiei determină în cele din urmă marjele de rezecție și care pacienți sunt candidați pentru biopsia ganglionului santinelă și alt tratament adjuvant.

Se vor face următoarele analize:

  • Hemoleucogramă completă
  • Panou complet de chimie (inclusiv fosfatază alcalină, transaminaze hepatice, proteine totale și albumină)
  • Lactat dehidrogenază
  • Pot fi luate în considerare și teste de imagistică:
  • Radiografie toracică
  • RMN al creierului
  • Ecografie 
  • CT al pieptului, abdomenului sau pelvisului
  • Tomografie cu emisie de pozitroni

Tratament melanom malign

Excizia locală largă cu biopsia ganglionului santinelă, disecția ganglionară electivă sau ambele reprezintă tratamentul definitiv pentru melanomul în stadiu incipient. Gestionarea medicamentoasă se recomandă pentru pacienții cu melanom avansat. Agenții care pot fi utilizați în terapia adjuvantă includ interferonul alfa, interferonul pegilat, factorul de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage (GM-CSF), ipilimumabul.

Agenții medicamentoși care merită luați în considerare pentru tratamentul melanomului în stadiu avansat (stadiul IV) includ, printre altele, dacarbazina, temozolomida, interleukina-2, cisplatina, vinblastina și dacarbazina.

Complicații melanom malign

În evoluție, melanomul se poate ulcera și suprainfecta, iar procesul de metastazare poate surveni precoce. Metastazarea este uzual limfatică la nivelul tegumentului de vecinătate și la nivelul ganglionilor regionali. Mai târziu, sunt afectate organele interne, predominant plămânii, ficatul sau creierul.

Prognosticul pacientului cu melanom malign

Prognosticul depinde de stadiul bolii la diagnostic, după cum urmează:

  • Pacienții cu boală în stadiul I - rata de supraviețuire la 5 ani este mai mare de 90%.
  • Pacienții cu boală în stadiul II - rata de supraviețuire la 5 ani variază de la 45% la 77%.
  • Pacienții cu boală în stadiul III - rata de supraviețuire la 5 ani este între 27% și 70%.
  • Pentru pacienții cu boală metastatică, prognosticul este slab, cu o rată de supraviețuire la 5 ani mai mică de 20%.

Atenție la copiii născuți în familiile cu risc crescut de melanom malign

O atenție specială trebuie acordată copiilor din familiile cu risc crescut, deoarece melanomul poate să apară chiar înainte de pragul adolescenței. Din acest motiv, în cadrul acestor familii, părinții sunt sfătuiți să urmărească periodic modificările tegumentare ale copiilor lor, chiar din etapa de sugar.

În ceea ce privește controlul medical, acesta trebuie să înceapă la vârsta de 10 ani și să aibă loc, de rutină, de două ori pe an. O atenție deosebită trebuie acordată pubertății și perioadei de adolescență, atunci când transformările hormonale pot determina modificări la nivelul nevilor pigmentari.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI – Malignant Melanoma
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470409/
NIH – Current state of melanoma diagnosis and treatment
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6804807/
Studiul „Current state of melanoma diagnosis and treatment”, apărut în Cancer Biol Ther. 2019; 20(11): 1366–1379, doi: 10.1080/15384047.2019.1640032, autori: Lauren E. Davis, Sara C. Shalin,  Alan J. Tacketta


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0