Terapia cu celule CAR-T, noul tratament pentru cancer

Decenii la rand, tratamentul complex al cancerului a insemnat chirurgie, chimioterapie si radioterapie. In ultimele doua decenii insa, terapii tinta de tipul Imatinib sau Trastuzumab au schimbat radical atat abordarea terapeutica, cat mai ales prognosticul in patologiile oncologice carora li se adreseaza. Si acesta a fost doar inceputul intr-un domeniu in continua dezvoltare si metamorfoza.

In ultimii ani, imunoterapia, terapie care creste capacitatea sistemului imun de a actiona impotriva celulelor tumorale, a cunoscut o dezvoltare considerabila, devenind actual cel de-al cincilea pilon important terapeutic alaturi de terapiile clasice si de terapia target. In cadrul imunoterapiei, cea mai noua abordare, cu o dezvoltare fara precedent si cu rezultate extrem de promitatoare, este reprezentata de transferul de celule adoptive (adoptive cell transfer - ACT). In linii mari, ACT consta in recoltarea si utilizarea propriilor celule imune in terapia cancerului.

In acest moment, sunt utilizate mai multe variante de tratament care se bazeaza pe transferul de celule imune adoptive. Dintre acestea, cea care a cunoscut cea mai mare dezvoltare clinica este terapia cu celule CAR-T. Terapia CAR-T este o terapie inovativa in care limfocitele T recoltate de la pacient sunt modificate in laborator, in sensul in care anumite gene care codifica receptori speciali de legatura cu proteine de pe suprafata celulelor tumorale sunt adaugate acestora.

Acesti receptori speciali sunt cunoscuti sub numele de receptori chimerici antigenici (chimeric antigenic receptor - CAR). Aceste celule sunt crescute in laborator si reinfuzate pacientului. Acestea se leaga de un antigen specific de pe suprafata celulelor tumorale si le distruge.

Dupa o singura administrare, aceste celule raman in organism si isi mentin activitatea antineoplazica, motiv pentru care terapia CAR-T mai este cunoscuta si ca "terapie permanenta". Activitatea antitumorala se mentine pentru luni sau chiar ani de zile in ciuda unei singure administrari.

Pana recent, utilizarea terapiei CAR-T a fost limitata la trialuri clinice de mici dimensiuni, iar majoritatea pacientilor au fost cu boli hemato-oncologice. Datorita rezultatelor remarcabile din diverse tipuri de leucemii si limfoame in conditiile epuizarii terapiilor standard, terapia CAR-T a atras atentia atat a cercetatorilor, cat si a publicului larg.

In acest moment, terapia CAR-T este subiectul mai multor studii clinice pe diverse tipuri de tumori solide refractare la terapiile standard si in special cancerul mamar, colorectal, melanom malign, sarcoame sau tumori cerebrale primitive.

In 2017, Agentia Federala a Medicamentului a aprobat doua terapii CAR-T in tratamentul Leucemiei Acute Limfoblastice la copii, precum si in terapia Limfoamelor avansate cu celule mari B, refractare. Peste 80% dintre pacientii care au primit acest tip de terapie au avut un raspuns complet sau partial.

Este foarte clar ca acest tip de tratament este abia la inceput. Medicii din toata lumea capata experienta pe masura ce acest tip de tratament este extins.

Utilizand celule umane modificate genetic, ca si terapeut, trebuie sa intelegi cand functioneaza acest tip de terapie, la cine functioneaza, precum si care sunt efectele secundare pe termen scurt sau lung ale acestor terapii. Principalele efecte secundare ale terapiei CAR-T sunt, oarecum paradoxal, si semnul ca acest tratament functioneaza. Pe masura ce celulele tumorale cresc si se divid in organism, acestea sintetizeaza si elibereaza o serie de proteine, intitulate citokine, care pun in miscare imunitatea antitumorala. Citokinele sunt necesare pentru distrugerea celulelor tumorale, dar pe de alta parte sunt si raspunzatoare pentru unele dintre efectele secundare.

Eliberarea masiva de citokine in circulatia generala poate determina un sindrom intitulat Sindromul eliberarii de citokine (CRS) sau furtuna citokinica. Simptomatologia mimeaza infectia gripala cu febra ridicata, dureri musculare, cefalee, oboseala marcata, frison, greturi, diaree, etc.

Aceste simptome apar, de obicei, in primele zile imediate administrarii terapiei CAR-T si se amelioreaza in saptamani. Rareori, efectele secundare sunt severe, cu risc vital, si se pot manifesta prin hipotensiune, tahicardie, tulburari de ritm cardiac, hipoxie. Terapia standard a acestor efecte secundare ramane corticoterapia in doze mari.

Cum terapia CAR-T are drept target o proteina intitulata CD19 localizata atat pe suprafata celulelor tumorale, cat si pe suprafata celulelor B, inevitabil, un posibil efect secundar al acesteia este scaderea efectivelor de limfocite B. Deoarece limfocitele B sintetizeaza anticorpi, scaderea numarului de celule B se traduce prin scaderea sintezei de anticorpi care, invariabil, inseamna o susceptibilitate mai mare la infectii.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0