Sughitul ne poate afecta sau semnalizeaza o afectiune?

Sughitul reprezinta o contractie involuntara a diafragmului, adica a muschiului care separa toracele de abdomen si care are un rol important in procesul de respiratie. Aceasta contractie este urmata de inchidere brusca a corzilor vocale, ceea ce produce sunetul specific.

Episoadele scurte de sughit nu reprezinta un motiv de ingrjijorare, insa exista si situatii cand acestea se manifesta pe termen lung, ascunzand o serie de boli cronice sau grave. Termenul medical de specialitate pentru sughit este singultus.

Cauzele sughitului

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sughitul apare brusc si dispare in aceeasi masura fara un motiv anume. Cu toate acestea, au fost identificate cateva cauze care pot duce la declansarea acestui simptom deranjant. Iata care sunt cele mai frecvente cauze ale sughitului:

  • Supraalimentarea;
  • Alimentele picante;
  • Alcoolul;
  • Bauturile carbogazoase;
  • Alimentele prea reci ori fierbinti (schimbarea brusca a temperaturii din interiorul stomacului);
  • Schimbarea brusca de temperaturii din camera;
  • Consumul de guma de mestecat;
  • Stresul sau anxietatea;
  • Aerofagia (inghitirea aerului);
  • Fumatul;
  • Accesul de tuse sau de plans;
  • Mancatul rapid.

In cazul in care sughitul se manifesta pe o perioada mai lunga de 48 de ore:

  • Lezarea sau iritarea nervului vag ori al celui frenic (care inerveaza diafragmul), care poate aparea in caz de: tumori sau chisturi esofagiene, reflux gastroesofagian, larigita, gastrita, ulcer peptic, afectiuni hepatices au pulmonare etc.;
  • Afectiuni ale sistemului nervos central: scleroza multipla, accident vascular cerebral, tumori cerebrale, meningita si encefalita, traumatisme craniene, hidrocefalie (acumularea anormala de lichid cefalorahidian in cavitatile creierului), neurosifilis etc.;
  • Diverse proceduri medicale: utilizarea cateterului pentru a ajunge la muschiul cardiac, introducerea unui stent esofagian, bronhoscopia, traheostomia etc.;
  • Unele medicamente: anestezice, steroizi, anticancerigene, tranchilizante, barbiturice;
  • Boli metabolice: diabet, tulburari electrolitice, hipoglicemie, insuficienta renala, cancer, boala Parkinson etc.

De asemenea, exista cativa factori de risc in aparitia sughitului, cum ar fi sexul (barbatii sunt mai afectati), diverse interventii chirurgicale, in special la nivelul abdomenului, anestezia ori stresul.

Tipuri de sughit

De regula, sughitul nu dureaza mai mult de cateva minute, insa exista si cazuri cand aceste episoade sunt mai indelungate. In cazul in care sughitul dureaza mai mult de 48 de ore, putem vorbi despre:

  1. Sughit persistent – criza de sughit cu durata mai mare de 48 de ore;
  2. Sughit refractor – criza de sughit cu durata mai mare de o luna (nu raspunde la tratament).

Aceste forme sunt intalnite destul de rar si deseori sunt consecinte ale unor afectiuni asociate, caz in care este indicat consultul unui medic de specialitate.

Cand reprezinta o urgenta medicala

Daca sughitul dureaza peste 48 de ore, este insotit de tulburari de somn, dificultati in respiratie, durere abdominala, varsaturi, febra ori tuse cu sange, adreseaza-te de urgenta medicului.

Remedii folosite in cazul sughitului

In majoritatea cazurilor, sughitul nu necesita un tratament special, acesta oprindu-se spontan in cateva minute. Exista insa cateva remedii frecvent folosite la indepartarea acestui simptom, desi nu exista dovezi stiintifice care sa vina in sprijinul eficacitatii lor, iata care sunt acestea:

  • Tine-ti respiratia cateva secunde;
  • Fa gargara cu apa rece;
  • Bea rapid un pahar cu apa rece;
  • Bea suc de lamaie sau otet;
  • Pune la baza limbii o jumatate de lingurita de zahar granulat;
  • Relaxeaza-te si incearca sa respiri adanc;
  • Respira intr-o punga de hartie.

In cazul in care sughitul este cauzat de o anumita afectiune asociata, tratamentul acesteia va rezolva problema. Medicul este cel care va recomanda cel mai bun tratament, in urma unui consult si doar dupa stabilirea unui diagnostic precis.

Ce analize poate solicita medicul pentru a stabili cauza sughitului

Pentru stabilirea cu exactitate a cauzei sughitului persistent, medicul ar putea recomanda:

  • Teste de sange (pentru a identifica semne de infectie, diabet sau boli renale);
  • Analize hepatice;
  • Radiografii, tomografii sau teste de rezonanta magnetica;
  • Ecocardiograma (petnru a verifica activitatea inimii);
  • Endoscopie;
  • Bronhoscopie.

Metode de prevenire

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Desi nu exista o metoda eficienta dovedita stiintific pentru a preveni sughitul, se pot lua cateva msuri pentru a reduce factorii de risc ce pot cauza acest simptom neplacut. De exemplu, incearca sa mananci lent si echilibrat, evita sucurile acidulate si alcoolul, pastreaza-ti calmul si protejeaza-te de schimbarile bruste de temperatura.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0