Organizația Mondială a Sănătății a îndemnat statele să ia măsuri de combatere a pandemiei COVID-19. De-a lungul continentului european și nu numai, autoritățile au închis școlile, granițele, au anulat evenimentele culturale și sportive de top și au impus măsuri dure de distanțare socială. 

Unele state au declarat și stare de urgență, precum s-a întâmplat și în țara noastră. Astfel, președintele țării a decis să decreteze starea de urgență în România începând de ieri, 16 martie, pentru 30 de zile. Potrivit articolului 93 din Constituția României și a Ordonanței de urgență Nr.1/1999, Preşedintele României instituie starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. În funcție de cum evoluează răspândirea noului coronavirus, președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

Ce reprezintă starea de urgenţă

Potrivit Ordonanței de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre, cum este răspândirea cu noul coronavirus.

În ce constă procedura de  instituire a stării de urgenţă

Articolele 10 și 11 din OUG nr. 1 din 21 ianuarie 1999 precizează că starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.

Urmează apoi ca decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență să fie cunoscut și de populație prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.

De altfel, în situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, iar măsurile dispuse nu se mai aplică. 

Ce măsuri au fost luate 

Potrivit DECRETULUI nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României:

• școlile vor fi închise pentru 30 de zile;
• se suspendă activitatea din învățământul preuniversitar și universitar pe perioada stării de urgență;
• în cazul în care este nevoie, pe perioada stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energia electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți);
• angajatorii și angajații afectați de efectele crizei COVID-19 vor fi sprijiniți prin derogări de la prevederile legale în vigoare;
• angajații și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau chiar oprită total sau parțial pe perioada stării de urgență prin decizii ale autorităților publice vor beneficia de protecție socială.
• nu mai este necesară deplasarea la sediul instituțiilor pentru depuneri de cereri pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale, acestea pot fi depuse pe cale electronică.
• angajații, acolo unde se poate, pot lucra de acasă sau în regim de telemuncă.
• în structurile Ministerului Afacerilor Interne, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență socială se pot face angajări fără concurs;
• pe perioada stării de urgenţă, prin ordin al ministrului sănătăţii se pot introduce noi programe de sănătate şi servicii medicale destinate prevenirii şi combaterii COVID-19.

Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală

    1. Izolarea şi carantinare pentru persoanele care vin  din zonele de risc, precum şi a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
    2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
    3. Limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum şi ieşirea din zonele respective;
    4. Interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute şi a metroului;
    5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
    6. Asigurarea pazei şi protecţiei instituţionale a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional;
    7. Identificarea şi rechiziţionarea de stocuri, capacităţi de producţie şi distribuţie, de echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
    8. Limitarea activităţii spitalelor publice la internarea şi rezolvarea cazurilor urgente:
    (i) urgenţe de ordin I - pacienți internaţi prin unităţi de primiri urgenţe/compartimente de primiri urgenţe care îşi pot pierde viaţa în 24 de ore;
    (ii) urgenţe de ordin II - pacienţi care trebuie trataţi în cadrul aceleiaşi internări (odată diagnosticaţi nu pot fi externaţi);
    (iii) pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticaţi cu COVID-19.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Art. 93 – Măsuri excepţionale - Constituția României
https://www.constitutiaromaniei.ro/art-93-masuri-exceptionale/
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 21 ianuarie 1999
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/16739
Monitorul Juridic- DECRET nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României
http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-195-din-16-martie-2020-privind-instituirea-st-rii-de-urgen-pe-teritoriul-rom-niei-emitent-pre-edintele-rom-niei-223831.html