(P) Optiuni actuale de tratament in astmul sever și astmul eozinofilic sever

Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice întâlnite la nivel mondial, în prezent, 315 milioane de indivizi din întreaga lume suferă de astm. Astmul este o afecțiune complexă în care căile respiratorii sunt inflamate, respirația fiind îngreunată. Simptomele tipice sunt: respirația șuierătoare (un sunet fluierat), senzație de apăsare în piept, dificultăți de respirație și tuse.

În România, astmul afectează aproximativ 1.000.000 de oameni și 1 din 10 persoane cu astm ajunge să dezvolte o formă severă a bolii. Persoanele cu astm sever se confruntă mult mai des cu crize de astm intense, care le afectează semnificativ calitatea vieții, în toate aspectele sale, de la viața familială, socială și profesională, inclusiv aspecte ce țin de sănătatea emoțională și mentală. 

Astmul este o boală cronică frecventă şi potenţial severă care presupune o povară importantă pentru pacienţi, familiile acestora şi societate. Se manifestă prin simptome respiratorii, limitarea activităţii şi episoade de acute (crize, exacerbări, atacuri) care necesită îngrijiri medicale de urgenţă şi care uneori pot fi fatale.

Un atac sau o criza de astm reprezintă o agravare acută sau subacută a simptomelor şi a funcţiei pulmonare faţă de statusul normal de sănătate al pacientului; uneori, poate fi modalitatea iniţială de prezentare a astmului.

Tipuri de tratament în astmul sever

Dacă boala este severă, crizele pot apărea mai frecvent, chiar zilnic si în timpul nopții. Când astmul este sever, persoana care trăiește cu boala nu se simte bine nici între crize, acuzând oboseală la efort, șuierat în piept si tuse.

Noile recomandări prevăzute în Ghidul Inițiativei Globale pentru Astm (GINA) sunt centrate pe nevoile pacientului și pe importanța parteneriatului medic-pacient în tratamentul astmului.
Dacă astmul este dificil de controlat cu ajutorul medicației curente, o analiză de sânge îl poate ajuta pe medic să înțeleagă mai bine tipul de astm de care suferi. În funcție de rezultatul analizei, de tipul de astm de care suferi, dar și de vârstă, medicul își va da seama ce metode de control și ce tip de tratament ți se potrivesc. 

Iată câteva opțiuni de tratament:

1.    Medicație de control sau întreținere - include opțiuni inhalatorii sau orale administrate zilnic pentru controlul astmului, chiar și atunci când nu există simptome. Acestea ajută la reducerea inflamării peretelui căilor respiratorii și poate contribui și la relaxarea mușchilor peretelui căilor respiratorii, păstrându-le deschise.

2.    Medicație de salvare sau ameliorare rapidă - include medicamente inhalatorii administrare la nevoie pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomelor. Acestea deschid plămânii, relaxează mușchii peretelui căilor respiratorii și încep să acționeze în câteva minute, având o eficiență de 4-6 ore.

3.    Tratament cu corticosteroizi orali - poate fi utilizat pentru prevenirea simptomelor astmului sau tratarea crizelor de astm prin anularea inflamării căilor respiratorii. Trebuie știut că administrarea comprimatelor cu corticosteroizi în mod frecvent sau în doză ridicată este asociată cu un risc crescut de efecte secundare, precum creșterea în greutate, hipertensiune arterială și osteoporoză.

4.    Medicamente biologice - includ injecțiile sau perfuzii concepute pentru controlul anumitor tipuri de astm. Acestea conțin molecule complexe care vizează celulele esențiale implicate în procesul inflamator care determină simptomele de astm. 

Se recomandă ca pacienţii să fie evaluaţi la 1–3 luni de la iniţierea tratamentului, apoi la fiecare 3–12 luni, cu excepţia femeilor însărcinate care ar trebui evaluate la fiecare 4–6 săptămâni. După o exacerbare (episod acut de astm), se va programa o consultaţie de evaluare în termen de 1 săptămână. Frecvenţa evaluărilor depinde de nivelul de control iniţial obţinut de către pacient, de răspunsul acestuia la tratamentul anterior şi de capacitatea şi disponibilitatea acestuia de a se implica în auto-management cu un plan de acţiune scris.

Riscul administrării în mod frecvent a corticosteroizilor orali

Cortizonul este un medicament din clasa steroizilor, el ajutând la reducerea inflamației și edemului din corp. Din nefericire, acest medicament are și efecte secundare, mai ales dacă este utilizat pe termen lung. Administrarea cortizonului pe cale orală ori sub alte forme (injectabil, unguent, spray nazal, inhalator sau picături de ochi) are un număr mare de potențiale efecte secundare, cum ar fi:

-    Afectarea echilibrului hormonal din organism;
-    Sindromul Cushing;
-    Creșterea tensiunii arteriale;
-    Accentuarea predispoziției la infecții;
-    Creșterea glicemiei;
-    Risc de osteoporoză;
-    Creșterea nivelului de colesterol;
-    Tulburări de somn;
-    Creșterea retenției de apă;
-    Creșterea în greutate (în special prin depunerea de grăsime pe abdomen, față, spate și în spatele gâtului);
-    Subțierea pielii la locul injecției;
-    Afte bucale, răgușeală;
-    Probleme digestive (ulcer peptic, pancreatită, stomac deranjat, modificări ale culorii scaunului etc.)

Beneficiile tratamentului biologic în astmul eozinofilic sever

Așa cum am menționat mai sus, există mai multe opțiuni de tratament în cazul astmului eozinofilic sever, iar acestea trebuie personalizate în funcție de tipul de astm și de nevoile particulare ale pacientului.

Managementul personalizat al pacientului cu astm sever este acum posibil cu ajutorul terapiei biologice țintite. Această abordare personalizată, în funcție de tipul de astm reprezintă o necesitate, prin schimbarea de paradigmă în astm, de la terapia de ameliorare a simptomelor la adresarea directă a mecanismelor patologice care va permite un control optim al simptomatologiei cu reducerea episoadelor acute de astm și a spitalizărilor. Totodată, calitatea vieții persoanelor cu astm sever, rutina zilnică și activitatea profesională vor fi îmbunătățite semnificativ. 

O astfel de terapie biologică țintită în astmul sever este administrarea de anticorpii monoclonali, care au ca ţintă citokine inflamatorii sau receptori ai celulelor inflamatorii implicate în imunologia astmului. Acest tratament este recomandat în situaţia în care astmul rămâne necontrolat în ciuda unei scheme terapeutice adecvate (treptele 4 şi 5 de tratament, potrivit Ghidului GINA), a tehnicii inhalatorii corecte, a tratării comorbidităţilor şi a aderenţei la tratament a pacientului. 

Există trei tipuri de terapie biologică aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru astmul sever:

1.    Anticorpii monoclonali antiimunoglobulină E (Anti-IgE). Acesta blochează interacţiunea dintre IgE şi receptorul de IgE. Administrarea de Omalizumab scade numărul de exarcerbări la o categorie limitată de pacienți cu astm sever necontrolat prin corticoterapie. Însă, costul foarte mare al acestui medicament limitează folosirea lui. Administrarea anti-IgE se va face doar în centre specializate de astm sever, în condițiile unui protocol strict de selecție a pacienților. Se administrează sub formă de injecție la fiecare 2 până la 4 săptămâni, în funcție de greutatea persoanei și de nivelurile de IgE din sânge.

2.    Anticorpi monoclonali cu acțiune antagonistă pe subunitatea alfa a receptorului pentru interleukina 5 umană (IL-5Rα): Benralizumab. Acesta este un tratament de menținere la adulții cu astm eozinofilic sever, care nu poate fi controlat în mod frecvent prin administrarea inhalatorie de corticoterapie în doze mari. Terapia este disponibilă sub forma unei seringi pre umplute pentru injectarea subcutanată a unei doze fixe, cu administrare la fiecare 4 săptămâni pentru primele 3 doze, apoi la fiecare 8 săptămâni. În urma studiilor, s-a constatat că Benralizumab reduce rata exarcerbărilor cu astm și reduce semnificativ doza de corticosteroizi orali. 

Nu există în prezent studii care să compare terapiile biologice între ele, asfel încât alegerea unuia sau a altuia se bazează pe vârsta pacientului, pe biomarkeri (IgE, eozinofile), pe disponibilitatea tratamentului şi pe uşurinţa administrării acestuia. 

Profilul de siguranţă al terapiilor biologice în astm este unui favorabil (reacţia anafilactică este cea mai severă, dar apare extrem de rar). 

Terapiile biologice reprezintă un pas important în tratamentul formelor severe de astm. Aceste tratamente trebuie rezervate pacienţilor cu astm sever necontrolat cu un tratament adecvat, iar alegerea uneia sau a alteia dintre terapiile biologice se face în funcţie de disponibilitate, de experienţa medicului și de posibilele reacții adverse.

Ce trebuie reținut despre terapiile biologice țintite

•    Odată ce începeți să luați un medicament biologic, veți fi monitorizat pentru a vedea cât de bine funcționează pentru dvs. 
•    Va trebui în continuare să vă luați medicamentele obișnuite, inclusiv inhalatoarele, chiar dacă urmați o terapie biologică.
•    Produsele biologice sunt în general foarte sigure, dar rareori pot provoca reacții adverse, cum ar fi iritații minore la locul injectării, dureri de cap, oboseală și simptome asemănătoare răcelii.
•    Dacă astmul dumneavoastră nu se ameliorează după ce ați primit timp de 4-12 luni tratament biologic sau nu ați reușit să vă reduceți doza zilnică de steroizi, veți fi reevaluat de medic..
•    Dacă astmul se îmbunătățește cu tratamentul biologic, medicul dumneavoastră va propune continuarea terapiei pe termen mai lung.
•    Trebuie să fi urmat planurile de tratament standard și să fi luat toate medicamentele prescrise în mod corespunzător, pentru a vi se oferi terapie biologică.


*Acest articol face parte din Campania Națională de Informare și Educare RESPIR.

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Blood Eosinophil Count Is a Useful Biomarker to Identify Patients with Severe Eosinophilic Asthma” - https://www.atsjournals.org/doi/full/10.1513/AnnalsATS.201310-354OC
https://www.verywellhealth.com/what-is-eosinophilic-asthma-4156744
https://astmcontrolat.ro/wp-content/uploads/2021/09/brosura-A5-Astm-aprilie-2021-update-cu_cod-online.pdf
https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/07/GINA-Pocket-Guide-2020-Romania.pdf
https://www.eastmsever.ro/ce-este-astmul-eozinofilic/
https://srp.ro/GINAGlobalInitiativeforAsthma.aspx
https://astmcontrolat.ro/criza-de-astm/
http://www.ginasthma.org
https://www.mayoclinic.org/steroids/art-20045692
https://www.nhs.uk/conditions/steroids/
https://www.srp.ro/ghiduri/Recomandari%20ale%20SRAIC%20si%20SRP%20pentru%20managementul%20astmului%20sever.pdf
https://www.asthma.org.uk/advice/severe-asthma/treating-severe-asthma/biologic-therapies/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7606967/


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0