Indiferent de textură, culoare sau tunsoare, fiecare dintre noi ne dorim același lucru: să avem un păr frumos, sănătos și rezistent. Și pe bună dreptate! Părul face parte din arsenalul nostru de seducție. De aceea, trebuie să-i redăm frumusețea cu produse atent selecționate de medici dermatologi.

Căderea părului, problemă pe care mi-ați tot semnalat-o de-a lungul timpului, poate avea numeroase cauze. Iar dieta, stresul și deficiențele nutriționale influențează, într-un procent destul de mare, starea podoabei noastre capilare. 

Deși căderea părului poate părea o problemă mai degrabă întâlnită la bărbați, și noi femeile suntem la fel de susceptibile să ne confruntăm cu subțierea și căderea șuvițelor. Iar asta se poate întâmpla la orice vârstă și din mai multe motive. 

Este normal să pierdem între 50 și 100 de fire de păr pe zi, pentru că părul se regenerează permanent, în cicluri succesive de creștere, repaus, cădere și regenerare. Dar când șuvițele cad în smocuri, e timpul să ceri ajutor specializat. 

Care sunt ciclurile de creștere a părului?

Ciclul de creștere al firului de păr parcurge 4 faze distincte: 

1.    Anagen sau faza de creștere poate dura de la doi ani la opt ani și reprezintă etapa în care părul crește din rădăcină. În acest stadiu, șuvițele cresc cu aproximativ 1 cm la fiecare 28 de zile. Aproximativ 90% dintre foliculii de păr sunt în această fază.
2.    Catagen sau faza de tranziție durează aproximativ două până la trei săptămâni și reprezintă etapa în care șuvițele nu mai cresc și se detașează de rezerva de sânge și de papila dermică, ce conține celulele care produc fire noi de păr. 
3.    Telogen sau faza de repaus durează aproximativ două până la patru luni. În timpul acestei etape, sub foliculul telogen crește un fir nou de păr.
4.    Faza exogenă sau de cădere reprezintă etapa în care șuvițele vechi de păr cad și sunt înlocuite de fire noi.

De ce ne cade temporar părul?

Efluviumul telogen (telogen effluvium - căderea temporară a părului) are loc la aproximativ 3 luni de la un eveniment declanșator1 precum:

●    Unele afecțiuni precum bolile tiroidiene sau tulburări autoimune, cum ar fi boala celiacă pot declanșa căderea șuvițelor;
●    Menopauza și dezechilibre hormonale: la menopauză părul poate să cadă din cauza producției reduse a hormonilor estrogen și progesteron. Unele femei pot observa chiar subțierea și pierderea firelor de păr după ce au renunțat la pilulele contraceptive.  Din nou, modificările hormonale de orice fel, în special scăderea nivelului de estrogen, pot perturba temporar ciclul de viață al firelor de păr. Și după naștere, femeile se pot confrunta cu căderea severă a părului, din cauza diminuării nivelului de estrogen.
●    Stresul emoțional sau fizic își poate pune amprenta asupra rezistenței podoabei capilare. Un deces în familie, o intervenție chirurgicală majoră sau o boală gravă pot determina corpul să  „oprească” anumite procese, cum ar fi regenerarea părului. Există o întârziere de trei luni între momentul în care are loc un eveniment stresant și momentul în care s-ar putea să observi că-ți cade din ce în ce mai mult păr, deci este posibil să nu identifici imediat factorul declanșator. 
●    Deficiențe nutriționale: o dietă săracă în proteine, fier, zinc, vitamina B6 și alți nutrienți esențiali pentru sănătate, poate duce, de asemenea, la subțierea și căderea firelor de păr. 
●    Probleme dermatologice severe care afectează scalpul;
●    Administrarea unor medicamente: precum cele pentru tensiunea arterială sau gută, antidepresivele, anticonvulsivantele și beta-blocantele (β-blocantele), dar și dozele mari de vitamina A pot cauza căderea părului. Chiar și citostaticele (utilizate pentru chimioterapie) pot duce la subțierea și căderea firelor de păr. 
●    Schimbarea anotimpului: căderea părului poate surveni și când se face tranziția către primăvară și toamnă. 

Alopecia (căderea permanentă a părului): de câte tipuri este?

Când ne referim la căderea permanentă a părului, discutăm despre: 

Alopecia androgenetică: este cea mai comună formă de cădere a părului atât la bărbați, cât și la femei, fiind cauzată de o predispoziție genetică. Se caracterizează prin „dispariția” graduală a părului de pe scalp. La femei, problema se accentuează, de obicei, la menopauză.

Hirsutism: acesta poate fi declanșat de sindromul ovarelor polichistice și se caracterizează prin prezența în exces a părului, distribuit masculin, pe suprafețele zonelor dependente de androgeni: față, piept, abdomen, coapse și areole. 

Alopecia areata este o boală autoimună care debutează brusc și care determină pierderea părului de pe întreaga suprafață a corpului atât la copii, cât și adulți.  

Alopecia cicatricială este declanșată de anumite boli rare care distrug foliculii piloși și îi înlocuiesc cu țesut cicatricial. În zonele respective, firele de păr nu mai cresc.  

Tricotilomania este o tulburare mentală care constă în dorința obsesivă a unei persoane de a-și smulge părul din cap sau de pe corp.  

Alopecie senescentă se întâlnește la persoanele care înaintează în vârstă.

Cum putem opri căderea părului?

Există mai multe tratamente împotriva căderii părului, atât tratamente medicale, cât și produse cosmetice eficiente, dar nu toate acționează la fel. De aceea, dacă te confrunți cu căderea șuvițelor, este important să consulți un medic dermatolog, care poate efectua un consult clinic și o tricoscopie (dermatoscopia scalpului), sau poate recomanda realizarea unei tricograme (examinarea microscopică a părului), anumite analize de sânge sau chiar o biopsie dacă e nevoie.

Caderea parului la perimenopauza si menopauza

În perioada menopauzei, ca efect al modificărilor statusului hormonal, una dintre cele mai frecvente afecțiuni la femei este căderea părului. Ținând cont de faptul că ingredientele dietei conținute în diferite grupe de produse alimentare consumate sunt atât precursori în sinteza hormonilor steroizi, cât și au impact direct asupra structurii, creșterii și menținerii părului în tegumentul pielii, acesta este motivul pentru care sprijinul nutritiv pentru femei. în această perioadă de viață, precum și în timpul terapiei căderii părului poate reprezenta o solutie, precum si suplimentarea cu anumiti nutrienti daca dieta, dintr un motiv sau altul este dezechilibrata.

Proteine ​​cu valoare standard care conțin aminoacizi sulfuri: cisteina și metionina ca precursoare ale sintezei proteinelor din păr cu cheratina sunt elementul de bază al condiționării dietei pentru construirea părului.

De neînlocuit, cu impact asupra menținerii părului în tegumentul pielii, este aminoacidul L-lizina exogenă, prezentă în principal în partea interioară a rădăcinii părului, fiind responsabilă de forma și volumul părului. Grăsimile prezente în dietă participă la sinteza hormonilor steroizi (din colesterol) influențează astfel menținerea părului în scalp. 

Carbohidrati complecsi, nu zahar

Dieta femeilor in perioada menopauzei  ar trebui să conțină produse bogate în carbohidrați complecși, cu indice glicemic scăzut și încărcătură care conține fibre care reglează metabolismul carbohidrați-lipidic al organismului.

O dieta bogată în zaharuri simple implică glicemie și insulinemie necorespunzătoare, care contribuie direct la creșterea sintezei androgenilor ovarieni și indirect prin suprimarea sintezei SHBG în ficat și a factorului de creștere asemănător proteinei de tip 1 (IGF-1). În foliculul de păr, insulina are un impact direct asupra creșterii părului și creșterea concentrației de DHT, ceea ce duce la fragilitatea firului de par. Insulina are, de asemenea, impact asupra tulburărilor circulatorii din vasele de sânge care hrănesc scalpul, ducând la hipoxie locală, care contribuie la căderea părului, ceea ce explica problemele legate de calitatea parului la diabetici. Acesta este motivul pentru care dieta femeilor ar trebui să conțină produse bogate în carbohidrați complecși, cu indice glicemic scăzut și încărcătură care conțin fibre care reglează metabolismul carbohidrați-lipidic al organismului.

Sursa de carbohidrați din dietă ar trebui să fie pâinea cu cereale integrale, sâmburi, orez, paste integrale, legume și fructe cu încărcătură glicemică scăzută.

De ce la menopauza avem nevoie de acizii grasi 

Grăsimile prezente în dietă participă la sinteza hormonilor steroizi (din colesterol) influențează astfel menținerea părului în tegumentul pielii. Acizii grasi saturati continuti si in dieta, ar putea creste aceasta stare prin cresterea secretiei de sebum. Bariera lipidoproteica a tegumentului si scalpului și componele sale sub formă de complexe lipidice sunt ceramide, steroli și lipide fosforice, precum și acizi grași liberi. Deficitul acestor compuși în corpul femeilor determină scăderea hidratării părului, chiar și până la pierderea acestora ca urmare a stării necorespunzătoare a bulbilor de păr. Consumul redus de acizi linoleic și linolenic și de acizi grași polinesaturați cu lanț lung, care sunt ingrediente importante ale stratului cornos al epidermei, provoacă pierderea părului.

Acizii grași din familia acizilor grași polinesaturați omega-3 (EPA și DHA) se găsesc în principal în pește, semințe de in, nuci, muguri de grâu. Acizii grași polinesaturați Omega-6, Omega 7 si Omega 9 prezenți în uleiurile vegetale, sunt, de asemenea, necesari pentru menținerea unei forme adecvate a părului, totuși excesul lor în dietă poate duce la tulburări de echilibru imunologic al organismului și la un risc mai mare de apariție a stărilor de inflamație, care ar putea provoca astenia și astenia părului.  Grăsimile ar trebui să constituie 25-35% din dieta zilnica și sursa lor ar trebui să fie peștele, păsările de curte, ouăle, uleiul de măsline și uleiul de rapiță

Acest suport poate fi suplinit si prin introducerea zilnica a unui aport nutraceutic cum ar fi OHISA sau BHADA III.

De ce vitamine  avem nevoie la menopauza

Vitaminele au impact și asupra stării părului: vitamina C, vitaminele grupului B și A, dar nu numai,

Sursa de bază (endogenă) a vitaminei D în organism este sinteza precursorului său pe piele  7-dehidrocolesterolul sub influența UVB (290-315 nm). În continuare din acest compus, ca rezultat al izomerizării, iese colecalciferolul stabil (vitamina D3). Totuși, în situația în care perioada de timp în aer liber și contactul cu razele UV este limitată, dieta diversificată ar trebui să compenseze sinteza scăzută de 7-dehidrocolesterol în piele și hidroxilarea mai scăzută a vitaminei D în rinichi.

Cea mai bună sursă de vitamina D3 în dieta femeilor ar trebui să fie peștele gras (macrou, somon, sardine), uleiul de ficat de ton, precum și produsele care conțin cantități mai mici, cum ar fi carnea, carnea de pasăre, ouăle și jurnalul plin de grăsimi. Consumul de ciuperci și drojdie va furniza suplimentar organismul în D2 (ergocalciferol).

Acidul pantotenic -vitamina B5) previne albirea prea devreme a părului și le poate restabili culoarea naturală. De asemenea, este responsabil pentru creșterea corectă a părului datorită rolului său în diviziunea celulară a foliculului de păr și oferă părului o umiditate adecvată, are proprietăți antiinflamatorii, protejează, are abilități de hidratare, reglează funcționarea glandelor de sebum și accelerează crearea de melanină. Produsele bogate în vitamina B5 care este un amestec de acid pantotenic, panteină, pantenol și coenzima A sunt: ​​ciupercile, conopida, ficatul, soia, ouăle de găină și drojdia de copt, cerealele integrale, fasolea, laptele și legumele cu frunze verzi.

Biotina -vitamina B7, H este o vitamină care participă la metabolismul grăsimilor și proteinelor, iar deficiența acesteia poate duce la căderea părului. Datorită prezenței sulfului influențează starea tegumentului pielii scăzând secreția de sebum și activează creșterea părului. Deficiența de biotină alimentară pe termen lung duce la metabolismul acizilor grași (creșterea concentrației de acid palmitic în ficat și a concentrației de colesterol în sânge), simptome fiind inflamația eritematoasă și seboreică a pielii (conjunctivită, păr gras, căderea părului și fragilitatea unghiilor). Biotina poate fi găsită în alimente de origine vegetală (în principal în germeni de cereale) și de origine animală. În forma liberă cea mai mare cantitate se găsește în lapte și în legume, iar sub formă legată în carne, ficat, gălbenuș de ou, drojdie și unele nuci.

Niacina vitamina PP influențează transformarea apei din structura pielii, provoacă angiectazie, detoxifică pielea și este necesară pentru menținerea părului în stare corespunzătoare. Principala sursă de niacină în dietă ar trebui să fie: carnea, boabele integrale de grâu, legumele leguminoase, semințele, laptele, legumele cu frunze verzi, peștele, alunele, crustaceele și drojdia proaspata.

Cobalamina -vitamina B12 poate avea legătură cu căderea excesivă a părului la femeile cu depresie anemie]. Sursele de B12 sunt produsele de origine animală: carnea și carnea procesată, peștele, ouăle, laptele și produsele lactate și fructele de mare.

Deficiența vitaminei A în dietă poate determina scăderea vitezei ciclului de regenerare și sinteză celulară. Datorită solubilității sale în grăsimi, vitamina A este responsabilă de hidratare și protejează părul oferindu-le rezistență de a fi fragil. Cu toate acestea, excesul său, provenit din produse de origine animală se cumulează în ficat, poate fi și cauza căderii părului (care poate rezulta din dereglarea funcției imunitare), motiv pentru care o sursă bună este forma sa provenită din carotenoizii prezenți în legume. si fructe.

Mineralele care influențează creșterea părului

Mineralele care influențează creșterea părului sunt: ​​Zn, Fe, Cu, Se, Si, Mg și Ca. Merită să acordăm o atenție sporită dietei femeilor care, pe lângă modificările hormonale și farmacoterapia efectuată, sunt expuse suplimentar la stres cronic și la tratamente cosmetice și de coafură efectuate necorespunzător.

Zincul participă la metabolismul carbohidraților, proteinelor și grăsimilor și, în același timp, influențează foliculii de păr și creșterea părului. Este un activator enzimatic care stimulează transformarea proteinelor, care au legături sulfuroase, necesare formării părului. Concentrația sa corectă în sânge ar trebui să fie de 70-250 µg/dl, Pe langa aceasta, zincul influenteaza vitamina A cheratinizand parul. Deficiența sa în alimentație suprimă creșterea părului, poate duce la efluviu telogen, păr subțire, alb și fragil și poate provoca căderea părului, în special la femeile care utilizează medicamente diuretice.

Deficiența de fier a fost asociată cu căderea părului ca în alopecia areata, alopecia androgenetică și efluviul telogen . Fierul, ca componentă a hemoglobinei, furnizează energie celulelor matricei, fiind supuse diviziunii și diferențierii, ceea ce are ca rezultat producția de păr. Influențează enzimele care sunt responsabile pentru creșterea și creșterea părului. Captarea și utilizarea sa este influențată de prezența L-lizinei în dietă. În special la femeile cu anemie recunoscută și concentrația feritinei în sânge, părul este subțire, fragil și cade. Nivelurile de feritină mai mici de 40 ng/ml sunt asociate cu o creștere a fazei telogen. Când nivelurile sunt cuprinse între 40 ng/ml și 70 ng/ml, se observă și un exces de cădere telogenă a părului.

Cele mai bune surse ale acestui element sunt produsele de origine animală care conțin fier hem mai bine asimilat (carne de vită și porc, pasăre, ficat de porc și miel, pește) dar varietatea alimentară valoroasă sunt produsele vegetale precum: soia, fasolea albă, nucile pasticcio, frunzele de pătrunjel verde, caise și smochine uscate.

Cuprul este esențial pentru aminoxidazele necesare pentru oxidarea grupărilor tiol la ditio-reticulare, fiind esențiale pentru rezistența fibrei cheratinice. Cuprul are un efect stimulativ asupra proliferării keratinocitelor și fibroblastelor în monostraturi, are un rol vital în activarea sistemelor enzimatice cheie specifice formării și reparării țesuturilor și participă la reticularea și maturarea colagenului în vindecarea rănilor.

Cuprul, prezent în aceleași produse ca și fierul, contribuie la întărirea părului influențând creșterea structurii adecvate a părului, precum cheratina. Deficiența sa în dietă ar putea fi cauza scăderii numărului de punți de sulf responsabile pentru rezistența și elasticitatea părului, rezultând păr fragil, slab, ondulat, cu tendința de albire precoce.

Seleniul este o componentă esențială a proteinelor seleniului, care joacă un rol important în multe funcții biologice, cum ar fi apărarea antioxidantă, formarea hormonilor tiroidieni, sinteza ADN-ului, fertilitatea și reproducerea. Părul primește oligoelemente în mare parte din sânge și este capabil să absoarbă seleniul din matricea sa în timpul keratinizării. Seleniul este o componentă a cel puțin 35 de proteine, dintre care multe sunt enzime și cu deficiența sa în organism apare căderea părului cu pseudo albinism. Deși mult mai puțin frecventă decât deficiența de seleniu, toxicitatea seleniului poate afecta indivizii ca urmare a suplimentării excesive, ceea ce duce la căderea părului. Principalele grupe de alimente care furnizează seleniu în dietă sunt pâinea și cerealele, carnea, ficatul, peștele (codul, conserva de ton), ouăle și laptele/produsele lactate. Fructele și legumele conțin de obicei cantități relativ mici de seleniu.

Siliciul este responsabil pentru creșterea și strălucirea părului. Se găsește în alimente sub formă de acid siliciu din cereale și din produsele lor integrale (granule, orez, fulgi de ovăz și tărâțe, pâine cu cereale integrale) în usturoi, arpagic și fructe de mare.

Magneziul, care participă la transformarea proteinelor, este responsabil de procesele de divizare, creștere și maturizare ale celulelor, luând în considerare rolul său în reacțiile imunologice, protejând și atenuând stările inflamatorii care provoacă deficiența acestuia au contribuție directă sau indirectă la căderea părului. Sursa de magneziu din dieta femeilor ar trebui să fie cacao, sâmburi, pâine cu cereale integrale, nuci și leguminoase.

Calciul este, de asemenea, un element care joacă un rol semnificativ în menținerea părului în stare adecvată, iar femeile, în special în perioada de perimenopauză, sunt expuse la deficiența acestuia. Concentrația de calciu în păr depășește de 200 de ori concentrația de calciu în serul sanguin și eritrocite. Studiile larată o scădere semnificativă a concentrației acestui element în părul începe la femei la vârsta de 49 de ani. Potrivit grupului de experți OMS a concluzionat că această valoare este de 520 mg pe zi pentru adulții care trăiesc într-un mediu occidental și care consumă o dietă occidentală. Pierderea suplimentară de calciu urinar în perioada postmenopauză este de 30 mg pe zi. Deoarece absorbția de calciu la această grupă de vârstă este mai mică decât la vârsta adultă tânără, cantitatea de aport alimentar suplimentar necesară pentru a compensa această pierdere este de până la 260 mg. Acest lucru ar crește aportul recomandat de la 1000 mg pentru adulții mai tineri la 1300 mg pe zi

Tratamente medicale împotriva căderii părului

Există numeroase tratamente topice sau orale împotriva căderii părului, dar acestea trebuie prescrise de medicul dermatolog. Tot specialistul este și cel care îți va explica beneficiile, dar și ce efecte secundare pot avea aceste tratamente. Terapia de substitutie hormonala poate avea efecte benefice in unele cazuri, insa de multe ori nu neaparat dezechilibrul hormonal in sie este cauza unui par fragil si o depletie a vitaminelor si mineralelor mentionate mai sus, precum si o dieta dezechilibrata. Mai degraba suplimentele atent construite si dedicate problematicii femeii pot restabili echilibrul proceselor de crestere si regenerare a scalpului si folicullui pilos, cu mai putine efecte secundare si o imbunatatire generala a aspectului atat   parului cat si a pielii si unghiilor. Acest suport  de calitate poate fi suplinit si prin introducerea zilnica a unui aport nutraceutic cum ar fi OHISA sau BHADA III sau formula complexa OHISA.

Șampoane și loțiuni contra căderii părului

Aplicate topic, șampoanele și loțiunile cu ingrediente special concepute pentru stoparea căderii părului pot fi eficiente, însă eficacitate împotriva căderii părului poate varia. 

Există produse cosmetice (loțiuni și șampoane) care contribuie la întărirea firului de păr, ajută la echilibrarea microbiomului scalpului și stimulează microcirculația de la nivelul scalpului, datorită nutrienților esențiali și a oligoelementelor din compoziția acestora, precum glucoza, zincul, cuprul, aminexil, aminoacizii, vitaminele A, B5, B6 și B8. 
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul „Telogen effluvium: a comprehensive review”, publicat în Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, în 2019, autor Alfredo Rebora
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6709511/
Cleveland Clinic - Hair Loss in Women
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16921-hair-loss-in-women
Mayo Clinic - Hair loss
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hair-loss/symptoms-causes/syc-20372926
WebMD- Women and Hair Loss: Possible Causes
https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/hair-loss/women-hair-loss-causes
Harvard Health Publishing - Treating female pattern hair loss
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/treating-female-pattern-hair-lossNutrition of women with hair loss problem during the period of menopause 2016, Zuzanna Sabina Goluch-Koniusz