Ischemia mezenterică este o afecțiune rară, cauzată de îngustarea arterelor și reducerea fluxului sangvin la nivel intestinal. Aportul sangvin scăzut poate fi cauzat de mai mulți factori, printre care formarea cheagurilor de sânge care blochează una dintre arterele principale, ceea ce poate duce la ischemia mezenterică acută și, în cel mai rău caz, la infarctul mezenteric (moartea anumitor porțiuni din ansele intestinale). 

Simptome ischemia mezenterică

Simptomul principal al ischemiei mezenterice constă în dureri abdominale puternice, care apar, de regulă, după masă și sporesc, treptat, în intensitate. Durerile sunt adesea însoțite de stare de greață și, uneori, de vărsături (dacă se produce ocluzia intestinală), ceea ce duce la limitarea apetitului persoanei bolnave. Odată cronicizată, durerea devine extrem de puternică, fiind cauzată de iritația peritoneală produsă de vărsarea conținutului intestinal în cavitatea abdominală. Un alt simptom frecvent întâlnit în ischemia mezenterică îl constituie tulburările de scaun, manifestate prin diaree sau constipație. Nu în ultimul rând, un simptom important este scaunul cu sânge – fecalele capătă o culoare negricioasă și au o consistență atipică. 

Fazele ischemiei mezenterice

Ischemia mezenterică se desfășoară în 3 faze progresive, care definesc și simptomatica: etapa hiperactivă (dureri abdominale și scaun cu sânge), cea paralitică (dureri abdominale severe, pierderea apetitului) și etapa de șoc, care se mainfestă prin acidoză metabolică, tensiune arterială scăzută, ritm cardiac accelerat. Aceasta este faza critică a bolii, care necesită îngrijire paleativă. 

Diagnostic și tratament în ischemia mezenterică

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dacă este diagnosticată la timp, ischemia mezenterică poate fi tratată. Din păcate,însă, aceasta este greu de diagnosticat, datorită simptomaticii nespecifice. Pentru a depista ischemia mezenterică se recurge la diagnostic diferențial (diagnostic prin excludere), care se face, de regulă, cu gastrita și ulcerul gastric sau, dacă este în fază avansată, cu cancerul gastric sau intestinal. Investigațiile necesare diagnosticării sunt angio CT și RMN, cu substanță de contrast, pentru a se depista punctul în care fluxul de sânge este restricționat. Dacă boala este în fază incipientă, se poate interveni local, prin injectarea cu substanțe trombolitice sau vasodilatatoare la nivelul blocajului. 

O alta variantă de degajare a lumenului vascular constă în inserarea unui stent,  dar această procedură depinde de localizarea blocajului și de stadiul bolii. Cea mai invazivă procedură de tratament, aplicabilă în stadiile avansate ale bolii, este lapartomia exploratorie, urmată de rezecția intestinală. Lapartomia exploratorie constă în examinarea elementelor intraabdominale pentru a detecta viabilitatea intestinală. Prin rezecție intestinală se îndepărtează porțiunile necrozate ale anselor intestinale, în urma producerii infarctului mezenteric . După rezecția intestinală se impune refacerea tractului intestinal prin anastomoză. Este important de știut că acest proces terapeutic este extrem de sinuos, iar procesul de refacere, la fel de dificil, datorită malnutriției și deshidratării asociate bolii. Rata mortalității asociată cu infarctul mezenteric este de 75%.

Cauze și factori de risc

Ischemia mezenterică este mai des întâlnită la persoanele cu tensiune arterială sau colesterol crescut, precum și la persoanele în vârstă - unde incidența trombozei este mai ridicată, generându-se, astfel  cheaguri de sânge în artere. Persoanele fumătoare fac parte tot din categoria de risc, deoarece fumatul, în timp, rigidizează arterele care vascularizează intestinele. Ischemia mezenterică poate apărea și în cazul persoanelor bolnave de cancer sau în stadii avansate ale rectocolitei sau a bolii Crohn. 

Metode de prevenție

Ischmeia mezenterică poate fi prevenită prin întreprinderea unor acțiuni care ajută la reducerea pericolului de îngustare a arterelor. Acest lucru presupune adoptarea unor schimbări în stilul de viață, și anume activitatea fizică regulată și renunțarea la fumat, dar și de dietă, pentru a menține indexul glicemic și nivelul colesterolului în parametri normali. Așadar, o dietă adecvată presupune eliminarea, pe cât posibil, a grăsimilor monosaturate, a zahărului rafinat, și consumul din belșug de legume verzi, fibre și carbohidrați nerafinați. De asemenea, persoanele cu tromboză sau afecțiuni cardiace trebuie să fie mult mai atente în această privință și să se consulte cu medicul gastroenterolog pentru măsuri specifice de prevenție. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/23-34.pdf
https://vascular.org/patient-resources/vascular-conditions/mesenteric-ischemia
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mesenteric-ischemia/symptoms-causes/syc-20374989