EXPERT INSIGHTS: Soluții și provocări în astmul eozinofilic sever

Astmul este o afecțiune cronică inflamatorie a căilor respiratorii. În România sunt aproximativ 1.000.000 de pacienți care suferă de astm, iar la nivel global sunt peste 334 de milioane. Este important să știți că astmul poate fi ținut sub control și te poți bucura de viață, fără limitări, dacă respecți tratamentul pe care ți l-a indicat medicul.

Am realizat acest articol pentru tine și cei dragi ție. Este important să înțelegeți ce este astmul, respectiv astmul sever eozinofilic, cum poate fi diagnosticat, care sunt factorii declanșatori ai bolii, ce se întâmplă pe durata unei crize de astm, în funcție de severitatea ei, dar și cum pot fi gestionate corect episoadele de astm.

Citește integral articolul de mai jos și nu uita că ne poți adresa întrebările tale legate de subiect, în secțiunea de comentarii de la finalul articolului sau în categoria Experții DOC!

Manifestările specifice ale astmului sever și tipuri de astm sever 

Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii care poate apărea la orice vârstă. Boala are o evoluție lentă, de lungă durată și se caracterizează printr-o alternare între crize de astm și perioade silențioase când intensitatea simptomelor scade. Odată cu prima manifestare a bolii, astmul are o evoluție cronică. Inflamația este prezentă permanent în bronhii, dar este resimțită de persoana care trăiește cu astm numai în timpul crizelor. Între crize, pacientul se poate simți bine sau poate resimți o greutate în respirație la efort.

Un pacient diagnosticat cu astm are căile respiratorii deja inflamate, sensibile și foarte reactive. Astfel, când pacientul intră în contact cu particule iritante sau factori declanșatori de diferite categorii, căile respiratorii se îngustează pentru că mușchii care învelesc bronhiile se contractă și cantitatea de mucus secretată este din ce în ce mai mare.

Însă, astmul poate fi împărțit în grade diferite de severitate. Atunci când astmul este ușor sau moderat, se poate manifesta prin crize rare, de mică intensitate și care pot trece de la sine. Dacă boala este mai severă, crizele pot apărea mai frecvent, chiar zilnic sau în timpul nopții. Când astmul este sever, persoana care trăiește cu boala nu se simte bine nici între crize, acuzând oboseală la eforturi din ce în ce mai mici, șuierat permanent în piept, tuse.

Astmul sever este o subcategorie a astmului, mai dificil de tratat. Se referă la astmul necontrolat sau la astmul care se agravează, în ciuda aderenței la terapia optimizată și a tratamentului factorilor contributori. 

Un astfel de tip sever de astm este astmul eozinofilic sever care nu trebuie confundat cu astmul alergic. 

Astmul eozinofilic sever este unul dintre cele mai frecvente subtipuri de astm diagnosticat la vârsta adultă. Astmul eozinofilic sever apare atunci când un număr mare de eozinofile, un tip de globule albe prezente în sânge, care lupta impotriva infecțiilor, dar care pot provoca inflamații atunci când sunt acumulate în exces. De ce se întâmplă acest lucru este necunoscut. Deoarece probele de plămâni pot fi dificil de obținut, un număr crescut de eozinofile din sânge este adesea folosit ca surogat pentru diagnostic la pacienții cu astm bronșic dificil de controlat. Astmul alergic nu este același lucru cu astmul eozinofilic sever. Astmul eozinofilic poate apărea la unii pacienți atopici (adică acei pacienți care au tendința de a face alergii), dar poate apărea și fără predispoziție atopică.

În inflamația din astmul eozinofilic este eliberat un numar mare de globule albe numite eozinofile. Această creștere are drept efect un răspuns inflamator, care duce la îngroșarea căilor respiratorii. Această îngroșare împreună cu creșterea cantității de mucus în interiorul căilor respiratorii provoacă simptome de astm.

Caracteristicile astmului eozinofilic care îl diferențiază de alte tipuri de astm

Eozinofilele au un rol central în patogeneza astmului sever necontrolat și se corelează cu o evoluție nefavorabilă. Eozinofilele se pot activa din cauza unor factori precum: polen, păr de animale, praf, mucegai sau virusuri. A fost demonstrată în studii clinice asocierea directă între nivelul de eozinofile din sânge și creșterea severității bolii, scăderea funcției pulmonare, mortalitate mai mare și dependența de administrarea orală de corticosteroizi. 

Pacienții cu astm eozinofilic sever prezintă o gamă largă de simptome debilitante, exacerbări, dar și posibile reacții adverse medicamentoase prin dependența de corticoterapia orală. O mare parte dintre simptomele astmului sever eozinofilic sunt aceleași precum în cazul altor forme de astm: dispnee frecventă, senzație de sufocare, tuse, respirație șuierătoare, constricție toracică, congestie nazală, polipi nazali, îngroșarea mucoasei nazale, pierderea mirosului (anosmie).

Toate aceste manifestări afectează activitățile uzuale zilnice, somnul și activitatea fizică, iar pacienții prezintă adesea exacerbări grave și imprevizibile (cunoscute și sub denumirea de atacuri sau episoade acute grave), ele necesitând intervenție medicală specializată în serviciile de urgență sau spitalizare. 

Modalități prin care recunoaștem astmul sever necontrolat

Este posibil ca astmul să fie necontrolat și mai sever decât de obicei dacă pacientul se trezește din somn cel puțin o dată pe săptămână din cauza simptomelor, utilizează inhalatorul de salvare de mai mult de trei ori pe săptămână sau există exacerbări frecvente, de mai mult de două ori pe an, care necesită administrarea de corticosteroizi orali, sau dacă episoadele acute necesită spitalizare. Insa eozinofilele nu răspund adesea la tratamentele tipice pentru astm, cum ar fi corticosteroizii inhalatori. Dar noi medicamente au fost dezvoltate pentru a viza eozinofilele, iar persoanele cu astm bronșic care au niveluri ridicate de eozinofile pot beneficia de aceste tratamente

Provocările cu care se confruntă pacienții cu astm eozinofilic sever

În astmul eozinofilic sever, simptomele nu se ameliorează chiar și atunci când pacienții își administrează în mod regulat și corect medicamentele obișnuite și alte cauze declanșatoare ale simptomelor au fost eliminate cât mai mult posibil.

De asemenea, poate dura o perioadă până când pacientul descoperă că se confruntă cu astmul eozinofilic sever. Totodată, astmul sever necontrolat necesită mai multe medicamente, inclusiv folosirea mai frecventă a inhalatorului de salvare și administrarea orală de corticosteroizi, medicamente ce pot avea mai multe efecte secundare, între care depresie, tulburarea somnului, creșterea în greutate sau osteoporoza. Si in plus, chiar si utilizate frecvent, nu reduc simptomele in totalitate. Toate acestea impactează viața de zi cu zi a pacientului, în toate aspectele sale. 

Astmul continuă să fie o povară inacceptabilă pentru sistemele de sănătate şi pentru societate, prin pierderea productivităţii la locul de muncă şi, în special în cazul copiilor, prin perturbarea vieţii de familie. Astmul continuă să fie cauza unui număr crescut de decese pe plan mondial, inclusiv în rândul tinerilor.

Diagnosticarea astmului sever și testele/analizele indicate

În cazul unui diagnostic de astm sever, dar care nu răspunde bine la tratament, medicul dumneavoastră de familie poate bănui că aveți un subtip de astm mai puțin frecvent, așa cum este astmul sever eozinofilic. Acesta vă va îndruma către un specialist în astm, precum medicul alergolog sau pneumolog.

În astmul eozinofilic sever, cel mai simplu pas este să vă verificați nivelul de globule albe din sânge. Pentru aceasta, medicul dumneavoastră va colecta sânge și va trimite la un laborator. Nivelurile ridicate de eozinofile pot confirma diagnosticul. La o persoana  sanatoasă valorile sut de obicei mai puțin de 500 de eozinofile pe microlitru (mcL) de sânge. Peste 500 indică eozinofilie din sânge (niveluri crescute de eozinofile)si  poate fi un marker al astmului eozinofil. 

Cu toate acestea, pe lângă testul de sânge, medicul dumneavoastră poate efectua un examen fizic. Anumite semne fizice, cum ar fi polipii nazali, pot confirma diagnosticul suspectat. Combinația dintre testul de sânge și examenul fizic poate fi suficientă pentru ca medicul dumneavoastră să vă pună un diagnostic, dar daca nu sunt complet concludente, se mai pot face si urmatoarele teste.

Numărul de eozinofile din spută  măsoară eozinofilele din spută, un amestec de salivă și mucus tusit din tractul respirator. Medicul  vă oferă un nebulizator cu apă sărată pentru a vă ajuta să tusiți o probă de sputa care este testată pentru prezența eozinofilelor. În general, un număr de eozinofile din spută de 3% sau mai mult la o persoană cu astm bronșic sever, care prezintă erupții și simptome persistente, în ciuda utilizării inhalatoarelor, ar putea indica astm eozinofil.

Biopsia bronșică este mai invaziva decât celelalte.În timp ce sunteți ușor sedat, o lunetă este introdusă prin nas sau gură pentru a colecta țesut din căile respiratorii, care este apoi testat pentru eozinofile. Dacă sunt detectate eozinofile, chiar dacă v-ați tratat astmul cu steroizi, este posibil să fiți diagnosticat cu astm eozinofil, dar asigura si diagnosticul diferential dacă persoana are astm bronșic sau alt tip de boală a căilor respiratorii,  infecții cronice ale plămânilor sau căilor respiratorii sau alta boală a căilor respiratorii, cum ar fi dischinezia ciliară primară.

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, un test de oxid nitric expirat, o scanare CT sau alte teste ale funcției pulmonare pentru informații suplimentare.

Poate dura mult timp până la depistarea tipului de astm de care suferă un pacient

În cazurile severe sau necontrolate, astmul poate fi o boală care amenință viața. Cu toate acestea, multe persoane cu astm netratat sau incomplet tratat prezintă o inflamație permanentă a căilor respiratorii de care nu sunt conștienți. 

Astmul reprezintă o ipoteză viabilă dacă există oricare dintre următoarele semne sau simptome.

•  Respirație grea

- sunete șuierate, ascuțite la expirație (wheezing) - în special la copii. (Rezultate normale la consultația toracică nu exclud astmul).

•  Antecedente pentru oricare dintre următoarele:

-    Tuse, agravată mai ales în timpul noapții
-    Respirație șuierătoare, repetată (wheezing)
-    Dificultăți respiratorii repetate
-    Senzație de constricție toracică apăruta repetat

•  Simptomele se manifestă sau se agravează în prezența:

- animalelor cu blană
- aerosolilor chimici
- schimbărilor de temperatură
- acarienilor din praful de casă
- medicamentelor (aspirină, beta-blocanți)
- la practicarea efortului
- polenului
- infecțiilor respiratorii (virale)
- fumului de țigară
- manifestărilor emoționale intense
- refluxului gastric esofagian.

Crizele de astm pot fi greu de diagnosticat. De exemplu, o îngreunare acută a respirației, constricția toracică și respirația șuierătoare mai pot fi cauzate de crup, bronșită, infarct și afecțiuni ale corzilor vocale.

Folosirea spirometriei, stabilirea reversibilității simptomelor la bronhodilatatoare și evaluarea istoriei crizei (de exemplu, dacă a fost sau nu legată de anumite expuneri care agravează astmul) ajută la diagnosticare. O radiografie toracică poate exclude ipoteza infecției, leziunilor grave ale căilor respiratorii, afecțiunilor congestive ale inimii sau aspirația unui corp străin.

Consecințele unui diagnostic pus târziu

Întârzierea diagnosticului poate să ducă la distrugeri ireversibile la nivelul plămânilor. În plus, în cazul astmului eozinofilic sever netratat, poate crește riscul de crize de astm și deces.

Gestionarea unui episod acut în astm

O criză de astm înseamnă o înrăutățire a simptomelor bolii. Criza de astm se poate instala lent, în ore, zile sau chiar săptămâni sau se poate instala foarte rapid, în câteva minute.

Dacă vorbim de un episod acut de astm, este important ca pacientul să sune la 112 și să înceapă imediat administrarea tratamentului de urgență, dacă prezintă următoarele simptome specifice:

-    Dificultăți evidente de respirație
-    Nu poate rosti o propoziție întreagă într-o singură respirație
-    Simte nevoia să încerce să întindă pielea din zona pieptului sau a gâtului
-    Tuse sau respirație șuierătoare
-    Medicația de urgență nu își face efectul la fel ca în mod normal. 

Durata tratamentului în astm

Odată ce a fost pus diagnosticul de astm, pacientul va fi nevoit să urmeze tratamentul care ajută la menținerea bolii sub control. Un pacient cu astm care respectă indicațiile medicului poate face tot ceea ce face și o persoană sănătoasă.

Există două categorii de tratamente în astm:

•   Tratamentul de control

Rolul lui este de a ține sub control inflamația căilor respiratorii, care este principala cauză a crizelor de astm. Trebuie administrat zilnic, pe termen lung, chiar și în perioadele în care afecțiunea nu are manifestări.

•   Tratamentul în situații de criză

Rolul lui este de a dilata căile respiratorii astfel încât pacientul să poată depăși criza de astm. Este vorba de tratamentul bronhodilatator administrat pe cale inhalatorie. Se administrează la nevoie pentru ameliorarea simptomelor.

Astmul este o afecțiune cronică. Chiar dacă pacientul se simte bine și nu are manifestări ale bolii, tratamentul de control trebuie luat așa cum l-a prescris medicul, pentru a ține sub control afecțiunea și a reduce numărul crizelor de astm. După vizita la medic, pacientul trebuie să știe cum se administrează corect tratamentul, care este doza care trebuie administrată și când.

Tratamentele moderne, numite biologice, pot ajuta la scăderea nivelului de eozinofile și a inflamației care rezultă în plămâni, ceea ce poate reduce atacurile de astm. Administrate sub formă de injecții sau perfuzii  la fiecare câteva săptămâni la cabinetul medicului , aceste terapii funcționează prin țintirea unor molecule specifice implicate în acțiunea eozinofilelor. Mepolizumab și reslizumab sunt anticorpi împotriva moleculelor de interleukină 5 (IL-5), în timp ce benralizumab este un anticorp împotriva lanțului alfa al receptorului IL-5 .

Ințelegerea îmbunătățită a contribuției eozinofilelor la diferite afecțiuni inflamatorii cronice, în special astmul alergic, a încurajat dezvoltarea anticorpilor monoclonali care vizează în mod specific mediatorii și receptorii de suprafață implicați în extinderea și activarea eozinofilelor. Rolul esențial al interleukinei-5 (IL-5) în biologia eozinofilelor, specificitatea sa ridicată pentru acest subgrup de leucocite și implicarea sa în majoritatea stărilor eozinofile îl fac o țintă foarte atractivă pentru tratamentul tulburărilor mediate de eozinofile. Două tipuri de anticorpi au fost dezvoltați pentru a viza eozinofilele: anticorpi împotriva IL-5 (mepolizumab și reslizumab) și un anticorp împotriva lanțului alfa-receptor IL-5 (IL-5Rα) (benralizumab). Ambele tipuri de anticorpi împiedică IL-5 să-și angajeze receptorul și, în plus, anticorpii anti-IL-5Ra induc liza celulelor țintă. S-a demonstrat că ele reduc rapid numărul de eozinofile circulante la oamenii cu diferite tulburări.

VIDEO INTERVIU - EXPERT INSIGHTS: Soluții și provocări în astmul eozinofilic sever

 

Terapiile cu anticorpi monoclonali care vizează calea interleukinei-5 (IL-5), critice pentru menținerea homeostaziei eozinofilelor, au fost dezvoltate ca terapie adjuvantă pentru astmul sever cu un fenotip eozinofil. Studiile sugerează că aceste medicamente sunt sigure și eficiente la majoritatea persoanelor cu astm eozinofil.

Cu informațiile și tratamentul potrivit, astmul poate fi ținut sub control, iar pacienții se pot bucura de o bună calitate a vieții. 

Despre toate acestea, am discutat, pe larg, alături de Conf. Dr. Roxana Bumbăcea, medic primar alergologie și imunologie clinică, în cadrul video-interviului EXPERT INSIGHTS.

 

*Acest articol face parte din Campania Națională de Informare și Educare RESPIR. 


Bibliografie: 
1. Studiul „Blood Eosinophil Count Is a Useful Biomarker to Identify Patients with Severe Eosinophilic Asthma” - https://www.atsjournals.org/doi/full/10.1513/AnnalsATS.201310-354OC
https://www.verywellhealth.com/what-is-eosinophilic-asthma-4156744
https://astmcontrolat.ro/wp-content/uploads/2021/09/brosura-A5-Astm-aprilie-2021-update-cu_cod-online.pdf
https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/07/GINA-Pocket-Guide-2020-Romania.pdf
https://www.eastmsever.ro/ce-este-astmul-eozinofilic/
https://srp.ro/GINAGlobalInitiativeforAsthma.aspx
https://astmcontrolat.ro/criza-de-astm/

Targeting the Interleukin-5 Pathway for Treatment of Eosinophilic Conditions Other than Asthma,2018, Florence Roufosse*


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0