Esti perfectionist? Sanatatea ta poate avea de suferit

Perfectionismul este descris de specialisti ca fiind o combinatie a doi factori: standarde personale extrem de inalte, dar si evaluarea propriei persoane intr-un mod foarte critic. Dictionarul explicativ roman explica termenul astfel “tendinta maladiva spre perfectiune, care poate ajunge la obsesie”.

Doi psihologi de talie internationala, Gordon Flett si Paul Hewitt, au facut un studiu in cadrul caruia au analizat perfectionismul, natura sa precum si impactul asupra vietii individului. Acestia au ajuns la concluzia ca exista 3 tipuri de perfectionism: perfectionismul orientat catre sine, perfectionismul orientat catre cei din jur, precum si perfectionismul prescris social, adica indus de societate.

Primul tip de perfectionism implica standarde extrem de inalte cu privire la propria persoana, al doilea implica asteptari prea mari de la cei din jur, carora li se impun standarde inalte, iar cel de-al treilea face referire la convingerea potrivit careia societatea, familia sau partenerul ne impune sa fim perfecti.

Un alt studiu, facut in baza descoperirilor facute de Gordon Flett si Paul Hewitt, a analizat cele trei forme de perfectionism si a aratat ca ultima dintre acestea este cea mai daunatoare pentru sanatatea psihica si fizica a individului. Acesta este asociat cu anxietatea, depresia, tulburarea obsesiv-compulsiva, dar si cu riscul de sinucidere crescut.

Un alt studiu, facut in cadrul Facultatii de Psihologie a Universitatii Tehran, a aratat ca exista doua tipuri de perfectionism – cel pozitiv si cel negativ. Perfectionismul pozitiv este asociat cu bunastarea psihica, in timp ce perfectionismul negativ e asociat cu stresul psihic.

Generatia “millennials” este in mod deosebit afectata de perfectionismul toxic. Potrivit specialistilor, tinerii cu varste curprinse intre 18 si 35 de ani manifesta ganduri si simptome depresive, asociate cu perfectionismul.

Perfectionismul orientat asupra sinelui determina tanarul sa fie in permanenta nemultumit de el si, astfel, dezvolta o serie de tulburari, incepand de la depresie si pana la tulburari alimentare, precum bulimia ori anorexia.

 

 

Pe fondul anxietatii si depresiei cauzate de perfectionism pot aparea si problemele de sanatate fizica, precum tulburarile gastrointestinale. Bolile inflamatorii intestinale ar putea fi asociate cu perfectionismul si tulburarile psihice, cu toate ca se fac inca studii pe aceasta tema, cercetatorii cautand o dovada care sa confirme aceasta legatura.

Insomniile apar si ele deseori pe fondul perfectionismului, dar si obezitatea, despre care stim ca are o serie de riscuri si poate avea o multime de complicatii.

Ceea ce este si mai nociv e faptul ca societatea promoveaza acest perfectionism ca fiind un atu. Perfectionismul poate cauza o serie de probleme de sanatate, atat fizica cat si psihica.

Perfectionismul poate fi combatut cu cateva strategii eficiente. Acceptarea de sine, compasiunea, empatia si toleranta sunt metodele prin care perfectionismul poate fi anihilat.

Daca suspectezi ca te incadrezi in categoria persoanelor influentate in mod negativ de perfectionismul necontrolat, poti apela la un psihoterapeut pentru a combate tendintele pe care le ai. Terapia cognitiv-comportamentala este cea care te poate ajuta sa iti modifici tiparele de gandire care iti fac rau si sa le inlocuiesti cu unele benefice tie.

De asemenea, de ajutor pot fi si tehnicile de relaxare precum practica yoga, tai-chi, masajul, acupunctura, care pot fi folosite pentru a diminua stresul cotidian.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • Studiul “Perfectionism in the Self and Social Contexts: Conceptualization, Assessment and Association with Psychopathology”, publicat in Journal of Personality and Social Psychology, autori: Paul L. Hewitt, Gordon L. Flett
  • Studiul “ Perfectionism is increasing over time: a meta-analysis of birth cohort differences from 1989 to 2016”, publicat in Psychological Bulletin, autori: Thomas Curran si Andrew P. Hill
  • “Perfectionism and mental health”, publicat in Procedia – Social and Behavioral Sciences, vol V, pag 643-647, autori: Shiva Geranmayepour, Mohammad Ali Besharat
Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0