Endoscopia digestivă: când, cum & de ce se face
Endoscopia digestivă: când, cum & de ce se face
Endoscopia digestivă: când, cum & de ce se face
1. Despre endoscopia digestivă superioară (gastrică) – informații generale
1.1. Ce este endoscopia digestivă superioară
1.2. Tipuri de endoscopie gastrică
1.3. Când recomandă medicul endoscopia digestivă superioară
1.4. În ce scop se recomandă endoscopia digestivă
1.5. Beneficiile endoscopiei gastrointestinale
1.6. Riscurile endoscopiei digestive
1.7. Contraindicații endoscopie digestivă superioară
2. Cum se realizează endoscopia digestivă superioară
2.1. Pregătirea pacientului pentru endoscopia digestivă superioară
2.2. Efectuarea endoscopiei, pas cu pas
2.3. Recuperarea după endoscopia digestivă superioară
1. Despre endoscopia digestivă superioară (gastrică) – informații generale
Endoscopia digestivă sau endoscopia gastrică este o procedură non-chirurgicală, folosită pentru a examina tractul digestiv superior al unui pacient. Această procedură permite medicului să observe în detaliu esofagul și stomacul pacientului care are probleme de natură digestivă, precum boala de reflux gastroesofagian ori ulcerul gastric.
1.1. Ce este endoscopia digestivă superioară
Endoscopia digestivă superioară (numită uneori și endoscopie gastrointestinală superioară sau esofago-gastro-duodenoscopie ori gastroscopie) este procedura care examinează și vizualizează orofaringele, esofagul, stomacul și duodenul proximal. Este una dintre cele mai frecvente proceduri pe care le efectuează un gastroenterolog.
Endoscopul este introdus pe gură, iar procedura este efectuată de medicul gastroenterolog.
Cu ajutorul endoscopului - un tub subțire și flexibil, care are atașate o sursă de lumină și o cameră de filmat, medicul poate să vadă imagini ale tractului tău digestiv în timp real, pe un monitor TV color.
1.2. Tipuri de endoscopie gastrică
În timpul unei endoscopii digestive superioare, endoscopul este introdus cu ușurință prin gură și prin gât în esofag, permițându-i medicului specialist să vadă astfel esofagul, stomacul și partea superioară a intestinului subțire.
În mod similar, endoscopul poate fi introdus până în intestinul gros (colon), prin rect, pentru ca medicul să examineze această parte a intestinului pacientului. Această procedură este numită colonoscopie sau sigmoidoscopie, în funcție de cât de departe este zona examinată a colonului.
Ecografia endoscopică (sau EUS) combină endoscopia digestivă superioară și examinarea cu ajutorul ecografului, pentru ca medicul să obțină imagini și informații despre diverse părți ale tractului digestiv al pacientului.
1.3. Când recomandă medicul endoscopia digestivă superioară
Dacă te întrebi de ce ai nevoie de o endoscopie digestivă superioară, trebuie să știi că medicii vor recomanda de cele mai multe ori o astfel de endoscopie pentru a evalua următoarele:
- Durerea de stomac, dureri abdominale superioare persistente sau dureri asociate cu simptome alarmante, cum ar fi pierderea în greutate sau anorexia
- Ulcerele gastrice, gastritele sau dificultățile de înghițire (disfagie), odinofagie sau probleme de alimentație
- Sângerările tractului digestiv - care generează anemie feriprivă cu presupusă pierdere cronică de sânge atunci când din punct de vedere clinic se suspectează o sursă gastrointestinală superioară sau când colonoscopia este normală
- Hernie hiatală sau mediastinală
- Infecțiile
- Blocajele de la nivelul esofagului
- Boala de reflux gastro esofagian
- Alte afecțiuni ale tractului gastrointestinal
- Vărsături persistente de etiologie necunoscută sau hematemeză
- Diaree cronică sau malabsorbție
- Evaluarea leziunii acute după ingestia caustică
- Supravegherea malignității la pacienții cu afecțiuni premaligne, cum ar fi sindroamele polipozelor, ingestia anterioară de caustică sau esofag Barrett
1.4. În ce scop se recomandă endoscopia digestivă
Endoscopia poate fi recomandată atât pentru depistarea unei afecțiuni, cât și pentru confirmarea unui diagnostic ori pentru tratarea unei boli. Totodată, endoscopia digestivă poate fi folosită și pentru prelevarea unei mostre de țesut, în vederea realizării unei biopsii.
Endoscopia făcută în scop de diagnosticare a unei afecțiuni, cum ar fi hernia hiată, boala de reflux gastro esofagian, ulcerul gastric
Endoscopia digestivă superioară poate fi recomandată dacă pacientul are simptome care sugerează o problemă la stomac, esofag sau duoden: durere abdominală, arsuri la stomac sau indigestie, senzație persistentă de rău, dificultăți la înghițire sau durere în timpul înghițirii, număr scăzut de globule roșii (anemie), care poate fi cauzat de o hemoragie internă care persistă. Într-o asemenea situație, medicul poate depista cauza care provoacă aceste simptome neplăcute.
Endoscopia făcută în scop de confirmare a unui diagnostic
O endoscopie digestivă este folosită și pentru a confirma sau infirma afecțiunile suspectate de medic: ulcer la stomac, boala de reflux gastroesofagian, boala celiacă, esofagul Barret, hipertensiune portală, cancer la stomac sau cancer esofagian.
Endoscopia făcută în scop curativ
O esofago-gastro-duodenoscopie ori gastroscopie poate fi efectuată și pentru a trata unele probleme care afectează esofagul, stomacul sau duodenul. Endoscopia digestivă poate fi folosită pentru a opri sângerarea din interiorul stomacului sau esofagului, pentru a lărgi un esofag îngustat care provoacă durere sau dificultăți la înghițire.
De asemenea, se folosește pentru a îndepărta tumorile canceroase, polipii, masele necanceroase sau obiectele străine. În plus, pentru a asigura nutrienții necesari (când medicii au nevoie să introducă un tub în stomac, atunci când persoana nu se poate hrăni în mod normal) ori pentru a cauteriza anumite leziuni.
Endoscopia la copii
În specialitatea pediatrică, endoscopia la copii este efectuată de obicei de un endoscopist pediatru cu cunoștințe medicale și competență tehnică specifice pentru a efectua proceduri gastrointestinale sigure și eficiente. Societatea Americană pentru Endoscopie Gastrointestinală (ASGE) a publicat ghiduri de modificare a practicii pentru a oferi îndrumări cu privire la efectuarea endoscopiei la sugari și copii.
Dacă nu este posibil ca un endoscopist cu pregătire pediatrică să efectueze procedura, un endoscopist pentru adulți ar trebui să efectueze proceduri endoscopice la copii în coordonare cu un medic pediatru și specialiști pediatri. În timpul procedurilor endoscopice, trebuie să fie disponibile cu ușurință echipamente procedurale și de resuscitare adecvate pentru uz pediatric. Dacă este necesară sedarea pentru procedură, personalul instruit special în suportul vieții pediatrice și gestionarea căilor respiratorii ar trebui să fie, de asemenea, disponibil.
La copiii simptomatici cu ingerare caustică cunoscută sau suspectată, endoscopia trebuie efectuată în decurs de 24 de ore.
1.5. Beneficiile endoscopiei gastrointestinale
Un mare avantaj al endoscopiei este faptul că prin endoscop pot fi trecute instrumente chirurgicale minuscule pentru a îndeplini numeroase funcții. Printre acestea se numără prelevarea de biopsii, îndepărtarea unor excrescențe cum ar fi polipii, oprirea sângerărilor de la leziuni, inserarea de stenturi (dispozitive care mențin deschise tuburile blocate) și îndepărtarea calculilor biliari din canalele biliare.
Un laser Nd-YAG sau o fibră de plasmă de argon pot fi, de asemenea, trecute prin endoscop pentru a arde cancerele, dacă este cazul, sau pentru a coagula vasele de sânge care sângerează. În cazul altor metode imagistice, inclusiv endoscopia cu capsulă, medicul poate doar să vadă anomalii, dar nu poate face nimic pentru a confirma diagnosticul și nici nu poate trata nimic.
1.6. Riscurile endoscopiei digestive
Endoscopia este o procedură medicală sigură, însă există și câteva riscuri la care pacientul este expus – iată despre ce este vorba:
- Balonarea după realizarea acestei proceduri
- Crampele ușoare resimțite după procedură
- Senzația de gât amorțit din cauza anestezicului, care persistă câteva ore
- Infectarea zonei examinate – acest lucru se petrece când în timpul endoscopiei se realizează și alte proceduri medicale
- Durere persistentă în zona examinată
- Perforarea peretelui esofagului sau stomacului – se întâmplă la 1 pacient din 2500-11000
- Hemoragii interne ușoare, care sunt tratate prin cauterizare endoscopică dacă nu se opresc de la sine.
Mergi la medic de urgență dacă, după o endoscopie, ai următoarele simptome:
- Scaun foarte închis la culoare
- Probleme respiratorii
- Dureri abdominale severe persistente
- Durere în piept
- Vărsături (prezența sângelui în vomă).
1.7. Contraindicații endoscopie digestivă superioară
Există situații în care endoscopia este contraindicată:
- Infarct miocardic recent
- Peritonită
- Perforații la nivelul tractului gastrointestinal superior
- Colită fulminantă
- Aritmiile cardiace
- Comă (excepție făcând situațiile în care pacientul este intubat).
2. Cum se realizează endoscopia digestivă superioară
Cel care efectuează endoscopia digestivă este medicul gastroenterolog, însă în funcție de problema pacientului, el poate să aparțină altor ramuri ale medicinei. Uneori alți medici, cum ar fi specialiștii în chirurgie gastrointestinală, sunt cei care efectuează această procedură.
Endoscopia are mai multe nume, în funcție de acea porțiune a tractului tău digestiv pe care medicul dorește să o inspecteze. Endoscopia digestivă superioară (endoscopie gastrointestinală superioară) este procedura care permite medicului examinarea esofagului, stomacului și a primei porțiuni a intestinului subțire (duodenul).
2.1. Pregătirea pacientului pentru endoscopia digestivă superioară
Medicul îți va oferi instrucțiuni cu privire la pregătirea pentru endoscopia digestivă a tractului digestiv superior. Acestea trebuie respectate atât pentru că vor favoriza rezultate relevante ale procedurii, cât și pentru că vor reduce la minimum disconfortul creat, precum și riscul de complicații.
Regim alimentar înainte de endoscopia digestivă
Dacă urmează să faci o endoscopie digestivă superioară, medicul îți va cere să nu mănânci nimic începând din seara de dinaintea procedurii. Cu 6 ore înainte de endoscopie, vei opri și consumul de lichide. De asemenea, pentru a nu fi afectate rezultatele, medicii ne sfătuiesc să nu consumăm băuturi sau alimente de culoare roșie înainte de endoscopie (supă de roșii, suc de roșii, suc de căpșune, sfeclă).
Întreruperea temporară a tratamentului cu anticoagulante și antiplachetare
Medicul poate recomanda și întreruperea temporară a tratamentului cu anticoagulante și cu antiplachetare, pe motiv că acestea pot favoriza sângerările la nivelul tractului digestiv, în timpul procedurii. Și alte medicamente pot afecta starea pacientului în timpul procedurii, de aceea e important să discuți cu medicul specialist despre orice medicament iei, fie că e vorba despre unul prescris de specialist sau nu.
2.2. Efectuarea endoscopiei digestive superioare, pas cu pas
Endoscopia digestivă nu este, în general, dureroasă, iar cei mai mulți pacienți spun că simt doar un ușor disconfort, similar cu indigestia sau cu o durere în gât. Endoscopul va fi introdus cu grijă în corpul pacientului, pe gură (pe gât), dacă este vorba de o endoscopie a tractului superior digestiv. Medicul care efectuează procedura va așeza endoscopul în zona din spate a gurii și va ruga pacientul să înghită prima parte a tubului subțire. Apoi endoscopul va fi ghidat în jos, pe esofag, până în stomacul pacientului.
O endoscopie digestivă durează, de obicei, mai puțin de 15 minute, deși uneori procedura poate să dureze mai mult dacă este folosită pentru a trata o afecțiune. Ea este efectuată, de regulă, fără ca pacientul să fie nevoit să se interneze, ceea ce înseamnă că acesta nu va petrece noaptea în spital.
Procedura este efectuată, de cele mai multe ori, în timp ce pacientul este conștient. I se poate administra un anestezic local, pentru a se amorți o zonă a corpului. Acesta poate fi sub forma unui spray sau a unei bomboane precum cea de tuse, pentru a amorți gâtul, de exemplu. Totuși, pacientul poate să opteze pentru un sedativ, dacă dorește.
Pe măsură ce endoscopul este introdus ușor în corpul pacientului, imaginile de înaltă calitate, în culori reale, sunt transmise electronic și afișate în timp real pe un monitor.
Endoscoapele moderne au o funcție de "imagistică cu fascicul îngust". Acestea modifică lungimea de undă a luminii utilizate pentru a examina mucoasa tubului digestiv. De asemenea, evidențiază mai clar caracteristicile anormale, astfel încât pot fi detectate anomalii subtile, cum ar fi polipii platici.
2.3. Recuperarea după endoscopia digestivă superioară
Recuperarea după endoscopia digestivă superioară durează în jur de o oră, timp în care efectele sedativelor dispar. În acest timp, e indicat ca pacientul să fie însoțit. Pe tot parcursul zilei, se recomandă să nu se conducă vehicule de niciun fel. Ideal ar fi ca, în ziua în care faceți endoscopia, să nu reveniți la serviciu, ci să mergeți acasă și să vă odihniți.
Poate apărea senzația de balonare ori de durere sau disconfort în gât, însă în general aceste simptome se ameliorează într-o zi maxim două. Se recomandă consumul unor alimente moi, care să nu agreseze suplimentar zona sensibilizată.
Dacă vă întrebați ce să mâncați după endoscopie, în primele 5 și 6 ore, ar trebui să stați departe de alimentele grele care vă vor irita, arde sau vă vor acri stomacul. Nu trebuie să consumați prea mult dintr-o dată, trebuie să mâncați puțin câte puțin și să consumați mai multe alimente lichide. Deoarece alimentele solide vă pot afecta sistemul digestiv sensibil, ceea ce se recomandă pentru alimentația post-endoscopie este să consumați alimente sub formă de piure. Evitați băuturile extrem de reci sau foarte fierbinți. Nu ar trebui să beți ceai și cafea, dar nici băuturi acide. Alimentele bogate în grăsimi și zahăr vă pot, de asemenea, deranja.
Solicită asistență medicală imediată
Dacă ai oricare dintre următoarele simptome după o endoscopie digestivă, solicită imediat asistență medicală:
- dureri în piept
- tuse cronică
- probleme de respirație
- probleme la înghițire sau durere în gât care se agravează
- vărsături - în special dacă voma este sângeroasă sau arată ca zațul de cafea
- durere în abdomen care se agravează
- scaun cu sânge sau negru, de culoarea gudronului
- febră și frisoane.
O endoscopie digestivă este o procedură cu risc relativ scăzut care îl ajută pe medicul tău să găsească cauza anumitor probleme ale tractului digestiv. De asemenea, medicul poate folosi endoscopia superioară pentru a trata anumite probleme. Dacă medicul tău a prelevat probe de biopsie, ar putea dura câteva săptămâni pentru a obține rezultatele.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Health Service (NHS) – “Endoscopy” - https://www.nhs.uk/conditions/endoscopy/
National Health Service (NHS) – “Gastroscopy – why it’s done” - https://www.nhs.uk/conditions/gastroscopy/why-its-done/
National Health Service (NHS) - “Gastroscopy – what happens” - https://www.nhs.uk/conditions/gastroscopy/what-happens/
Esophagogastroduodenoscopy 2021,Rajni Ahlawat; Gilles J. Hoilat; Albert B. Ross - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30335301/
Te-ar mai putea interesa și...
