COVID-19: Ce este hipoxia nemanifestă?

În hipoxia nemanifestă, pacienții par să nu aibă probleme de respirație, în ciuda nivelului scăzut de saturație al oxigenului din sânge. 

Pacienții care prezintă simptomele hipoxiei nemanifeste (cunoscută și ca hipoxia veselă) sunt, de regulă, în stare severă de boală, însă aceștia nu manifestă un sindrom respirator acut, specific infecției cu virusul SARS-CoV-2, fenomen des întâlnit în afecțiunile respiratorii. Deși plămânii pacienților, în mod evident, nu reușesc să oxigeneze sângele din corp la valori normale, aceștia nu acuză niciun fel de probleme respiratorii și par să se simtă bine, ceea ce impune o dilemă în rândul medicilor, și anume dacă acești pacienți trebuie intubați sau nu. 

Însă cea mai mare problemă asociată cu hipoxia nemanifestă este faptul că pacientul, fără să-și dea seama de gravitatea afecțiunii, ajunge prea târziu la spital, când se află, deja, în stare severă de boală. Cu toate acestea, există o modalitate de a preveni hipoxia nemanifestă, potrivit medicilor americani, și anume utilizarea de aparate de măsurare a nivelului de oxigen din corp de către pacienții bolnavi de noul coronavirus. În acest fel, dacă se constată un nivel anormal de scăzut de oxigen, pacientul poate solicita ajutor medical din vreme și, astfel, poate evita metodele de tratament cele mai invazive, inclusiv ventilația mecanică. 

Fenomenul asociat cu hipoxia nemanifestă (lipsa asimptomatică de oxigen în corp) nu este nemaiîntâlnit. Se cunosc și alte afecțiuni, cum ar fi anumite malformații congenitale ale inimii, care pot cauza același efect de oxigenare precară a sângelui, fără simptome evidente.

Cu toate acestea, hipoxia nemanifestă asociată cu boala COVID-19 este un exemplu grăitor al faptului că noul coronavirus este o afecțiune complexă, atipică, imprevizibilă, și care necesită, în continuare, studiu aprofundat și vigilență în tratament și monitorizare. 

Lipsa de aer: ce se întâmplă și cum se manifestă?

Nivelul normal de oxigen în sânge este undeva la 97%, potrivit specialiștilor, iar atunci când scade sub 90%, apar motive de îngrijorare. La un nivel mai mic de 90%, creierul nu mai primește suficient oxigen pentru a funcționa normal, ceea ce duce la stare de confuzie, letargie sau alte tulburări de ordin neurologic. Dacă nivelul de oxigen scade sub 80%, pericolul se extinde spre celelalte organe vitale.  

Ce este surprinzător la hipoxia nemanifestă e faptul că s-au semnalat mulți bolnavi diagnosticați COVID-19, cu un nivel de oxigen în sânge sub 80%, care s-au prezentat la spital în stare aparent normală, fără probleme de respirație. În afecțiunile respiratorii, lipsa de oxigen se poate explica prin complianță scăzută, care înseamnă scăderea capacității de funcționare (expansiune și revenire la normal) a sacilor pulmonari. În afecțiunile respiratorii, precum pneumonia, complianța pulmonară scăzută se explică prin umplerea cu lichid a sacilor pulmonari, lăsând puțin loc oxigenului necesar unei bune circulații.  

 
 

Același lucru se întâmplă și la pacienții bolnavi de COVID-19, și anume alveolele pulmonare se umplu cu lichid, îngreunând respirația. Se pare, însă, că nu toți pacienții de COVID-19 manifestă probleme de oxigenare din cauza acumulării de lichid la nivelul plămânilor, și aici intervine hipoxia nemanifestă, ale cărei cauze nu au fost, încă, descoperite. 

Posibile explicații ale hipoxiei nemanifeste

După cum spuneam, cauzele hipoxiei nemanifeste sunt, momentan, incerte, deși se vehiculează câteva posibile explicații. Una dintre acestea este complianța pulmonară foarte bună a pacienților cu hipoxie, ceea ce poate întârzia apariția simptomelor lipsei de oxigen din sânge. O altă explicație, relevantă pentru pacienții vârstnici, este prezența comorbidităților, care îi supune, oricum, la un nivel de oxigen mai scăzut, în mod recurent. Prin urmare, starea de letargie și/sau ușoară confuzie este una de fapt pentru acești pacienți, ceea ce îi poate induce în eroare în privința agravării bolii. 

Nu în ultimul rând, specialiștii studiază ipoteza conform căreia hipoxia nemanifestă apare într-un stadiu specific de insuficiență pulmonară cauzată de COVID-19. Atunci când se instalează insuficiența pulmonară, virusul începe să atace celulele alveolare responsabile pentru secreția unei substanțe numite surfactant, care are rolul de a înlesni elasticitatea alveolară. În absența surfactantului, crește fricțiunea la nivelul suprafeței alveolelor, ceea ce poate duce la detensionarea alveolelor, deci incapacitatea de oxigenare a sângelui, fără ca pacienul să resimtă acest lucru, deorace sacii alveolari nu sunt umpluți cu lichid. Această teorie ar putea explica modul surprinzător în care se produce hipoxia nemanifestă, dar specialiștii sunt de acord că fiecare ipoteză trebuie atent analizată pentru a se obține un răspuns concret.

 

Sursă foto : Shutterstock
Bibliografie:
Live Science - 'Silent hypoxia' may be killing COVID-19 patients. But there's hope.
https://www.livescience.com/silent-hypoxia-killing-covid-19-coronavirus-patients.html
The Guardian - 'Happy hypoxia': unusual coronavirus effect baffles doctors
https://www.theguardian.com/world/2020/may/03/happy-hypoxia-unusual-coronavirus-effect-baffles-doctors

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0