Celulele T, o potentiala cale de tratament pentru scleroza multipla (studiu)

O posibilă direcție pentru tratamentul viitor al sclerozei multiple a fost investigat într-un studiu apărut în jurnalul Science Advances. Scleroza multiplă afectează aproximativ 2,8 milioane de oameni din întreaga lume, majoritatea în vârstă de 20 de ani și 40 de ani. Cercetătorii nu înțeleg încă pe deplin toate elementele acestei afecțiuni și continuă să studieze cum acționează sistemul imunitar al organismului în această boală, astfel încât să poată dezvolta noi opțiuni de tratament.

Recomandările Experților DOC

Însă oamenii de știință spun că boala ar putea să aibă legătură cu anumite infecții virale, factori de mediu, deficit de vitamina D și dereglarea microbiotei intestinale. Specialiștii sunt de părere că unii dintre acești factori provoacă sistemul imunitar să atace tecile de mielină ale sistemului nervos central.

Ce este scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o boală care atacă axonii din sistemul nervos central protejați de mielină, substanța albă. Dar efectele acestei boli se nu opresc aici, căci această afecțiune afectează și corpurile celulelor nervoase, care se găsesc în substanța cenușie a creierului, precum și axonii înșiși din creier, măduva spinării și nervii optici care transmit informații vizuale de la ochi la creier. Pe măsură ce boala avansează, stratul exterior al creierului, cunoscut sub denumirea de cortexul cerebral, se micșorează, provocând ceea ce specialiștii numesc atrofie corticală.

Scleroză multiplă simptome

Persoanele cu această boală pot prezenta o varietate de simptome, cum ar fi dificultate la mers, rigiditate musculară și spasme musculare, oboseală, amorțeală și furnicături, probleme de vedere, vertij sau amețeli, schimbări cognitive și emoționale.

Unele simptome mai grave, dar mai puțin frecvente, includ pierderea auzului, dificultăți la înghițire, convulsii și probleme de respirație. Este important de menționat că scleroza multiplă este o boală cronică care se manifestă diferit. De exemplu, unii pacienți cu scleroză multiplă se vor confrunta cu simptome ușoare, pe când, în cazul altora, boala se va agrava constant, ceea ce duce la accentuarea dizabilităților pe măsură ce trece timpul. 

Totuși, toți pacienții diagnosticați cu scleroza multiplă au perioade scurte în care se confruntă cu simptome, urmate de perioade lungi de inactivitate, cu recuperare parțială sau totală. Boala este rareori fatală și majoritatea persoanelor cu scleroză multiplă reușesc să ducă o viață normală.   

Cercetările despre cauzele  și opțiunile de tratament pentru scleroza multiplă sunt în curs de desfășurare. Ce se știe este că la persoanele cu scleroză multiplă nu funcționează adecvat celulele T, care, la persoanele fără această boală, ajută la împiedicarea organismului de a se ataca pe sine.

Aceste celule albe din sânge fac parte din răspunsul imun al organismului. În scleroza multiplă, celulele T intră în sistemul nervos central și eliberează compuși care duc la inflamație și la deteriorarea celulelor corpului. Există mai multe tipuri de celule T, iar studiul¹ de față s-a concentrat pe celulele T reglatoare.

Un studiu pe animale aduce speranțe pentru tratarea mai eficientă a sclerozei multiple

De obicei, celulele T reglatoare opresc răspunsul imunitar al organismului și sunt responsabile de menținerea homeostaziei imune. Funcționarea corectă a celulelor T reglatoare ajută la prevenirea dezvoltării bolilor autoimune. Celulele T de reglementare nu funcționează corect la persoanele cu scleroză multiplă, ducând la inflamații continue și atacuri asupra sistemului nervos central.

Piezo1 este un canal ionic care influențează sistemul imunitar, ajutând la stimularea răspunsului organismului la infecțiile bacteriene și având un rol în vindecarea rănilor și în cancer. În acest studiu, cercetătorii au examinat modul în care Piezo1 afectează acțiunea și prezența celulelor T.

Studiul examinează rolul pe care Piezo1 îl joacă în legătură cu răspunsul imun al organismului, în special modul în care acesta influențează funcția și prezența celulelor T. Cercetătorii au folosit șoareci cu un echivalent animal de scleroză multiplă, cunoscut sub numele de encefalomielită autoimună experimentală.

Cercetătorii au reușit să șteargă genetic Piezo1 din celulele T de la șoareci și să studieze impactul pe care acesta l-a avut asupra celulelor T în comparație cu un grup de control care a avut Piezo1. Savanții au folosit mai multe metode pentru a studia acest impact, inclusiv imagistica cu celule imune și teste funcționale. Ei au examinat organele în care celulele T se dezvoltă și se maturizează, tipuri individuale de celule T, ARN și mișcarea celulelor.

Spre surprinderea lor, cercetătorii au descoperit că Piezo1 nu a avut impact asupra mai multor funcții importante ale celulelor T, ci că principalul impact al ștergerii Piezo1 a fost în celulele T reglatoare. Animalele din studiu cărora le lipsea Piezo1 au demonstrat niveluri mai mari de celule T reglatoare. Rezultatele indică faptul că Piezo1 restrânge selectiv celulele Treg, fără a influența evenimentele de activare sau funcțiile celulelor T efectoare.

Cercetătorii au examinat în continuare modul în care șoarecii fără Piezo1 au avut o evoluție a bolii în comparație cu cei care aveau Piezo1. Au descoperit astfel că boala a fost mult mai puțin severă la șoarecii fără Piezo1 decât la cei cu Piezo1. Rezultatele indică, deci, faptul că inhibarea Piezo1 ar putea fi benefică în tratamentul sclerozei multiple.

Vizarea acestui canal ionic ar putea fi o strategie nouă și ideală pentru a vindeca scleroza multiplă, păstrând în același timp capacitatea sistemului imunitar de a combate noi infecții, spun oamenii de știință. Aceștia subliniază faptul că studiul a avut și unele limitări, în sensul că a fost un studiu de laborator, pe șoareci modificați genetic, ceea ce indică faptul că vor fi necesare cercetări suplimentare în acest domeniu.

Deși va fi nevoie de cercetări ample pentru a înțelege pe deplin imunobiologia canalelor ionice Piezo1 și rolul lor în alte celule ale corpului nostru, autorii studiului sunt extrem de optimiști cu privire la descoperirile lor.

Cum se tratează scleroza multiplă în prezent?

Din păcate, boala nu poate fi vindecată. Însă, partea bună este că există tratamente care pot reduce numărul și severitatea simptomelor și pot întârzia progresia pe termen lung a bolii.

Unele medicamente pot întârzia progresia sclerozei multiple și pot reduce riscul recidivelor. Acestea se numesc „terapii de modificare a bolii” (interferon beta, acetat de glatiramer, teriflunomidă etc.). Alte medicamente sunt recomandate pentru controlul simptomelor, în funcție de tipul de scleroză multiplă pe care îl are pacientul (relaxante musculare, medicamente pentru reducerea oboselii etc.).

Terapiile de modificare a bolii funcționează prin vizarea sistemului imunitar. Acestea încetinesc frecvența și severitatea atacurilor, astfel încât învelișurile de mielină sunt deteriorate mai puțin. Totuși, tratamentele nu inversează simptomele prezente și pot avea efecte secundare semnificative. Aceste medicamente sunt de obicei utilizate pentru persoanele cu scleroză multiplă recidivant-remitentă.

Steroizii pot reduce severitatea unei crize în scleroză multiplă prin reducerea inflamației și suprimarea sistemului imunitar. Se folosesc uneori medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar (numite imunosupresoare), în special pentru persoanele cu scleroză multiplă progresivă.

Pentru tratarea crizelor severe la persoanele cu forme recidivante, medicul poate recomanda schimbul de plasmă (plasmafereza). Această metodă presupune scoaterea sângelui din organism și îndepărtarea componentelor din plasma sangvină despre care se crede că sunt dăunătoare. Restul sângelui, alături de plasma de înlocuire, este apoi transfuzat în organism. Medicii atrag totuși atenția că acest tratament este eficient pentru pacienții cu sleroză multiplă cronic progresivă.

Ce schimbări în stilul de viață trebuie să facă pacienții cu scleroză multiplă

Pentru a ajuta la ușurarea simptomelor, e nevoie ca pacienții cu scleroză multiplă să se odihnească bine, sa facă mișcare și să aibă o alimentație echilibrată. În cazul celor cu scleroză multiplă ușoară până la moderată, exercițiile fizice regulate ajută la îmbunătățirea forței, tonusului muscular, echilibrului și coordonării. Înotul, mersul pe jos, stretching-ul, aerobicul cu impact redus, ciclismul staționar și yoga sunt forme de mișcare potrivite pentru persoanele cu scleroză multiplă.

E bine de știut că, la unii pacienți cu scleroză multiplă, simptomele acestei boli se agravează adesea atunci când temperatura corpului crește. Prin urmare, evitarea expunerii la căldură prea mare și utilizarea unor dispozitive de răcire se pot dovedi măsuri utile. 

La fel, stresul poate declanșa sau agrava simptomele bolii, de aceea e necesar ca pacientul să găsească metode de gestionare a stresului (yoga, drumeții la pădure, aromaterapie, exerciții de respirație, conversații cu persoane dragi etc.). Medicul poate recomanda și un aport zilnic de vitamina D3 pentru persoanele cu scleroză multiplă.

Așa cum am menționat mai sus, există riscul ca scleroza multiplă să cauzeze probleme oculare și de vedere. Inflamația nervului optic (nevrita optică) sau deteriorarea mielinei care acoperă fibrele nervoase din sistemul vizual pot provoca vedere încețoșată, orbire temporară, pierderea vederii normale a culorilor, percepția profunzimii sau pierderea vederii în anumite zone ale câmpului vizual.

Mișcările necontrolate orizontale sau verticale ale ochilor (nistagmus) și vederea dublă (diplopie) sunt destul de obișnuite la pacienții diagnosticați cu scleroză multiplă. În acest caz, medicul poate recomanda perfuzii intravenoase cu steroizi, ochelari speciali și odihna periodică a ochilor.

Întrucât persoanele cu scleroză multiplă au tulburări de mers - din cauza leziunilor zonelor creierului care coordonează echilibrul muscular - o soluție ar fi folosirea unui baston sau a unui premergător.

Terapia fizică poate reduce, de asemenea, problemele de mers.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Advances - Piezo1 channels restrain regulatory T cells but are dispensable for effector CD4+ T cell responses
https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.abg5859
1. Studiul „Piezo1 channels restrain regulatory T cells but are dispensable for effector CD4+ T cell responses”, apărut în Science Advances, iul 2021, DOI: 10.1126/sciadv.abg5859, autori: Amit Jairaman et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0