Cele mai importante investigatii pentru o gravida
Cele mai importante investigatii pentru o gravida
Cele mai importante investigatii pentru o gravida
Chiar dacă testul de sarcină pe care ți l-ai făcut acasă ți-a adus vestea mult visată, prima vizita la medicul ginecolog trebuie să aibă loc cât mai repede și va include și prima ecografie transvaginală care confirmă sarcina și, în principal, poziționarea intrauterină - mai precis se elimină posibilitatea unei sarcini extrauterine.
Programul de vizite și analize necesare în sarcină
Urmează apoi un program de monitorizare medicală de care este foarte bine să ții seama și pe care îl vei primi de la medic. Această monitorizare prin vizite la specialistul în medicină materno-fetală nu reprezintă o pierdere de timp sau aruncarea de bani pe fereastră. Prin termenele stabilite de medic, se vizează identificarea precoce și managementul eficient al sarcinilor cu risc, care pot apărea la orice gravidă, indiferent de vârstă, greutate, istoric patologic.
Un exemplu ar fi numeroasele cazuri de trombofilie depistate în ultimii ani sau preeclampsia. În plus, în afara de consultul clinic, explorarea ecografică în sarcină constituie astăzi componenta de bază a managementului sănătății materno-fetale, o metodă deloc invazivă și extrem de prețioasă și detaliată.
Primul trimestru de sarcină
Prima vizită obstetricală trebuie să includă un examen fizic și un examen pelvin pentru ca specialistul să poată evalua starea fizică generală a mamei însărcinate. Examenul pelvin presupune efectuarea unei citologii cervicale (adică, frotiu Papanicolau), în situația în care acesta nu a fost recoltat în ultimele 12 luni, și pacienta are peste 21 de ani. De asemenea, trebuie efectuate teste pentru Neisseria gonorrhea și Chlamydia trachomatis.
Tot în cadrul examinării, uterul trebuie palpat manual pentru a determina dacă sunt prezente mase sau alte anomalii. După aceea, se impune o primă ecografie de viabilitate fetală la 6-10 săptămâni, la un specialist în medicină materno-fetala, se efectuează datarea precisă a sarcinii, mai ales la femeile cu menstruații neregulate.
Medicul îți va recomanda și efectuarea unei serii de analize de sânge, pentru identificarea factorului Rh și a anticorpilor anormali, dar și teste serologice pentru sifilis și rubeolă. Specialiștii de la Colegiul American de Obstetricieni și Ginecologi (ACOG) recomandă și efectuarea screening-ul pentru hepatita B și HIV. În cazul femeilor însărcinate și diagnosticate cu afecțiuni medicale cronice sunt recomandate teste suplimentare specifice pentru evaluarea bolilor respective.
În săptămânile 11 și 14 de sarcină, screeningul cuprinde:
- Testul cu ultrasunete pentru translucența nucală fetală (NT)
Screening-ul translucidității nucale presupune efectuarea unui test cu ultrasunete pentru a verifica și măsura zona din spatele gâtului fătului, pentru a identifica prezența unor lichide. Dacă se dovedește că spațiul măsurat este îngroșat, înseamnă că fătul are anomalii cromozomiale.
Două teste de sânge
Aceste teste măsoară 2 substanțe găsite în sângele tuturor femeilor însărcinate:
- Screeningul proteinelor plasmatice asociate sarcinii (PAPP-A). Aceasta este o proteină produsă de placentă la începutul sarcinii. Nivelurile anormale sunt legate de un risc mai mare de probleme cromozomiale.
- Gonadotropină corionică umană (HCG). Acesta este un hormon produs de placentă la începutul sarcinii. Nivelurile anormale sunt legate de un risc mai mare de probleme cromozomiale.
Atunci când sunt utilizate împreună, aceste teste au o capacitate mai mare de a identifica riscul ca un bebeluș să aibă un defect genetic genetic, cum ar fi sindromul Down (trisomia 21) și trisomia 18.
Al doilea trimestru
În jurul vârstei de 15-20 de săptămâni de sarcină se face o evaluare complexă materno-fetală pentru anomalii cromozomiale, precum sindromul Down, defecte structurale fetale majore și eventuala detectare a riscului de preeclampsie, care are drept consecințe restricția de creștere fetală.
Determinarea valorilor serice ale alfa-feto proteinei
Acest test de sânge măsoară nivelul alfa-feto proteinei (AFP) din sânge în timpul sarcinii. AFP este o proteină produsă în mod normal de ficatul fetal, se întâlnește în lichid amniotic și traversează placenta, ajungând în sânge. Screening-ul pentru sindromul Down este recomandat din 1984, întrucât, în urma unui raport, specialiștii au constatat că au existat niveluri scăzute de alfa feto proteine serice la femeile care aveau în pântec un făt afectat de sindromul Down. Un nivel crescut de alfa feto proteine este asociat cu fetușii afectați de spina bifida deschisă, printre altele. Dar nivelurile anormale de AFP pot semnala și alte anomalii cromozomiale, cum ar fi probleme în peretele abdominal al fătului.
Potrivit Institutului American de Ultrasunete în Medicină (AIUM), ecografiile care se recomandă în al doilea trimestru de sarcină ar trebui să ofere informații despre:
(1) activitatea cardiacă fetală;
(2) estimarea volumului lichidului amniotic;
(3) locația placentei;
(4) imagistica cordonului ombilical și a numărului de vase din cordon;
(5) vârsta gestațională a fătului (circumferința capului, lungimea diafizei femurale, circumferința abdominală sau diametrul abdominal mediu);
(6) estimarea greutății fetale;
(7) anatomia aparatului genital (uter, structuri anexe, col uterin);
(8) studiul anatomic fetal (include evaluarea: capului, feței, gâtului, toracelui abdomenului, stomacului, rinichilor, vezicii urinare, locului de inserare a cordonului abdominal, coloanei vertebrale, extremităților și sexului.
Când se recomandă amniocenteza
Acest test presupune prelevarea unei mici probe de lichid amniotic. Medicul poate recomanda amniocenteza pentru a diagnostica anomalii cromozomiale și defecte ale tubului neural deschis, cum ar fi spina bifida. Nu orice gravidă trebuie să facă acest test, ci doar femeile însărcinate care prezintă un risc mai mare de probleme cromozomiale. Amniocenteza se efectuează între săptămânile 15 și 20 de sarcină.
Când se recomandă biopsia de vilozități coriale sau Chorionic Villus Sampling
Și acesta este un test prenatal care implică prelevarea unei mostre din țesutul placentei. Acest țesut are adesea același material genetic ca și fătul. Este important de menționat că, spre deosebire de amniocenteză, biopsia de vilozități coriale nu oferă informații despre defectele tubului neural, cum ar fi spina bifida. Din acest motiv, gravidele care efectuează acest test trebuie să mai efectueze și un test de sânge între săptămânile 16 și 18 de sarcină în vederea depistării defectelor ale tubului neural.
La sfârșitul celui de-al doilea trimestru (26-28 săptămâni de gestație), medicul specialist îți va recomanda și efectuarea unui test oral de toleranță la glucoză pentru a depista diabetul gestațional.
O parte dintre femeile însărcinate este posibil să se confrunte cu anumite complicații în timpul celor nouă luni, iar aceste gravide vor avea un regim separat, de vizite mai frecvente.
Al treilea trimestru
În cadrul vizitelor din al treilea trimestru de sarcină, medicul va face analize pentru a depista Streptococcus agalactiae (streptococi beta-hemolitici de grup B). Aceștia pot cauza corioamniotita. Aceasta este o infecție severă, care, dacă nu este tratată, poate provoca infecție postpartum. Infecțiile tractului urinar cauzate de streptococi pot duce la travaliu și naștere premature sau pielonefrită și sepsis.
Infecția cu Streptococcus agalactiae este cea mai frecventă cauză a infecțiilor care pun în pericol viața nou-născuților, inclusiv pneumonia și meningita.
Screening-ul vaginal pentru Streptococcus agalactiae se efectuează la sfârșitul trimestrului trei (34-37 săptămâni de gestație). În felul acesta, mamele pozitive pot să înceapă din vreme tratamentul înainte de naștere. Ultima vizita va avea loc la 39-41 săptămâni, pentru ultimele discuții cu medicul înainte de naștere și evaluarea poziției și a metodei de naștere: naturală sau cezariană.
Sarcinile cu risc sau complicații
Femeile însărcinate cu risc crescut de complicații trebuie monitorizate fie de către specialistul în medicină materno-fetală, fie de către medicul obstetrician curent ori un specialist în patologia aferentă.
Acesta stabilește o strategie personalizată de monitorizare și investigații sau chiar tratamente specifice ca în cazul trombofiliei, diabetului de sarcină (gestațional), la pacientele cu hipertensiune, hepatite infecțioase de tip B sau C etc.
Vizitele se adresează atât patologiei fiecărui caz, dar și monitorizării dezvoltării particulare a fătului în condițiile date. Prin diagnosticul precoce al anomaliilor congenitale și prin predicția precoce a preeclampsiei severe, a restricției de creștere fetală și a nașterii premature, se identifică acele cazuri complicate sau având risc mare de complicații grave.
Primele trei cauze de mortalitate și morbiditate neonatală pe care gravidele trebuie să le cunoască sunt anomaliile congenitale, restricțiile de creștere fetală intrauterine, precum cele din preeclampsia severă, și prematuritatea (nașterea prematură). Consultă-te cu medicul tău încă de la prima vizita la cabinet, pentru a vedea care sunt cele mai potrivite și eficiente teste care identifică cu acuratețe posibilele defecte grave genetice.
Ce este screeningul genetic și de ce este important
Este bine să știi că multe anomalii genetice pot fi diagnosticate înainte de nașterea bebelușului. Medicul tău îți poate recomanda să faci anumite teste genetice în timpul sarcinii, mai ales dacă tu și/sau partenerul tău aveți un istoric medical familial de afecțiuni genetice și/sau ați avut în trecut un făt sau un bebeluș cu o anomalie genetică.
Iată câteva exemple de afecțiuni genetice care pot fi diagnosticate înainte de naștere: fibroză chistică, distrofia musculară Duchenne, hemofilia A, talasemia, anemia cu celule în seceră sau siclemia, boala polichistică renală, boala Tay-Sachs.
Ce includ metodele utilizate pentru screeningul afecțiunilor genetice
Metodele pe care medicul specialist le folosește pentru testarea genetică în sarcina pot fi următoarele: ecografia (ultrasonografia), testul care determină Alfa-feto proteina sau testul de screening cu markeri multipli, biopsia de vilozități coriale sau Chorionic Villus Sampling, amniocenteza, prelevarea unei mici mostre din sângele fetal din cordonul ombilical.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Stanford Medicine - Common Tests During Pregnancy
https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=common-tests-during-pregnancy-85-P01241
The American College of Obstetricians and Gynecologists - Routine Tests During Pregnancy
https://www.acog.org/womens-health/faqs/routine-tests-during-pregnancy
National Library of Medicine - Prenatal Screening
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470559/
Te-ar mai putea interesa și...
