Cancerele cutanate (non-melanotice): carcinomul bazocelular si scuamos
Cancerele cutanate (non-melanotice): carcinomul bazocelular si scuamos
Cancerele cutanate (non-melanotice): carcinomul bazocelular si scuamos
Pielea este cel mai mare organ al corpului, motiv pentru care și cancerele dezvoltate la acest nivel sunt cele mai numeroase. În acest articol, discutăm despre carcinomul bazocelular și carcinomul scuamos, tipuri de cancer non-melanotic: din ce cauze apar, ce simptome au persoanele afectate și ce opțiuni de tratament există.
Cancerele de piele se dezvoltă în momentul în care celulele normale ale tegumentului cresc necontrolabil. Imensa majoritate a acestora sunt cancere curabile aproape exclusiv chirurgical. În ceea ce privește mortalitatea prin cancerele cutanate non-melanom, aceasta reprezintă sub 1% din totalitatea deceselor cauzate de cancer.
Tipuri de cancere cutanate
Există trei mari tipuri de cancere cutanate:
Carcinomul bazocelular
Acesta reprezintă peste 75% dintre cancerele cutanate. Se dezvoltă din celulele situate în porțiunea inferioară a epidermului iar localizarea este preponderență în zona scalpului sau a pielii regiunii cervicale. Acest cancer se dezvoltă lent și metastazează în mod cu totul excepțional.
Carcinomul scuamos
Acesta reprezintă peste 20% dintre cancerele cutanate. Se dezvoltă frecvent în zona buzelor, anus, vagin sau în regiuni afectate de un sindrom inflamator cronic. Carcinomul scuamos metastazează mai frecvent comparativ cu carcinomul bazocelular.
Melanomul
Acesta este un cancer care are drept punct de plecare melanocitul, celula producătoare de pigment melanic care conferă colorația pielii. Acesta este un cancer redutabil, cu risc foarte mare de metastazare și cu prognostic deosebit de rezervat în caz de boală metastatică.
Carcinomul scuamos și cel bazocelular sunt grupate în entitatea numită „cancer cutanat non-melanotic”. În afara celor două grupe mari de cancer cutanat non-melanotic se mai întâlnesc câteva tipuri rare de cancer printre care keratoacantoamele, carcinoamele Merkel, limfoamele cutanate, sarcomul Kaposi sau tumorile anexelor pielii.
De ce apar cancerele cutanate non-melanotice?
Factorii de risc principali implicați în apariția cancerelor cutanate sunt:
Razele solare
Dacă până de curând se considera că expunerea la ultravioletele din clasa B este mai frecvent asociată cancerelor de piele, noile cercetări au documentat că o expunere la ultravioletele din clasa A crește riscul de dezvoltare a tuturor cancerelor de piele. Dacă ultravioletele B cauzează arsuri de piele, ultravioletele A determină metamorfoze ale pielii, de la îmbătrânirea acesteia și până la leziuni precursoare cancerelor cutanate.
Bronzatul la solar
Bronzarea artificială la solar ar trebui evitată și chiar interzisă din cauza riscului foarte mare de apariție a cancerului cutanat atât melanotic cât și non-melanotic.
Prezența unui fenotip constituțional aparte
Fenotipul păr blond sau roșcat, ochi albaștri, tegument slab pigmentat sau depigmentat cu pistrui predispune mai frecvent la arsuri solare și este asociat cu un risc mai mare pentru cancerul cutanat.
Keratoza actinică
Leziunile cutanate precanceroase rugoase, roșii sau cenușii, intitulate keratoze actinice, se dezvoltă preponderent în zonele expuse frecvent radiației solare. Acestea sunt leziuni care preced carcinomul scuamos și cu cât o persoană prezintă mai multe leziuni cu aspect de keratoza actinică, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta acest tip de cancer. Folosirea intensivă a factorilor de protecție cutanată 30 și peste scade riscul dezvoltării keratozei actinice.
Genul și vârsta
Incidența cancerelor non-melanotice este mai mare la bărbații albi, în vârstă (cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât incidența cancerului cutanat este mai mare) și la femeile tinere.
Arsuri solare în antecedente
Un istoric de arsuri cutanate solare sau de altă cauză crește riscul de carcinom bazocelular și de carcinom scuamos.
Antecedentele de cancer de piele
Persoanele care au în antecedente un cancer cutanat au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta un nou cancer de piele. În principiu, aproape 50% dintre pacienții diagnosticați cu un carcinom bazocelular vor dezvolta un nou cancer cutanat în următorii 5 ani de la diagnostic.
Sindroamele genetice
Anumite sindroame genetice se asociază cu un risc mai mare de a dezvolta carcinonom bazocelular, cum ar fi sindromul Gorin sau epidermoliza buloasă simplex ori diskeratozele congenitale.
Medicația
Administrarea anumitor medicamente și expunerea la radiațiile solare în același timp crește riscul de apariției a cancerului cutanat (ex. vemurafenibul, medicament utilizat în tratamentul melanomului malign metastatic RAF pozitiv, voriconazolul sau vandetanibul)
Tratamentele anterioare iradiante
Și acestea cresc riscul apariției cancerelor cutanate, inclusiv pe termen lung, la intervale de până la peste 10 ani de la momentul radioterapiei.
Simptome în carcinomul bazocelular și carcinomul scuamos
În majoritatea situațiilor, simptomatologia este absentă. În cazul carcinomului bazocelular, pot fi prezente unul sau mai multe dintre următoarele semne:
- rană deschisă care sângerează, supurează, este acoperită de cruste sau nu sau care se cicatrizează cu greutate după o evoluție de mai multe săptămâni;
- leziune conopidiformă asociată unei arii inflamatorii acoperită de cruste dar total indolore;
- excrescență cu aspect rozaliu, roșu, perlat sau translucid.
Carcinomul scuamos poate fi acoperit de cruste, poate sângera și se poate prezenta sub forma unor veruci, a unor placarde persistente cu aspect roșiatic, cu margini neregulate și care pot sângera ușor sau sub forma unei ulcerații cronice.
Anumite tipuri de cancere cutanate diseminează de-a lungul filetelor nervoase, situație care se poate manifesta prin durere, hipoestezie, hiperstezie, furnicături la nivel lezional sau perilezional.
Diagnosticul de cancer cutanat non-melanotic
Examenul bioptic este adesea singurul examen necesar confirmării bolii dar și în stabilirea extensiei locale a bolii. În majoritatea cazurilor biopsia este excizională, ceea ce înseamnă îndepărtarea formațiunii tumorale în limite de siguranță oncologică. În situații particulare se face o biopsie incizională pentru confirmare diagnostică, urmată de o nouă intervenție, excizională largă, care se face cu margini de siguranță oncologică.
Atât cancerul bazocelular cât și cel scuamos de regulă nu diseminează către alte părți ale organismului și în rare cazuri afectează ganglionii de vecinătate și cu totul excepțional organe interne aflate la distanță de tumora cutanată.
Tratamentul cancerelor cutanate non-melanotice
Alegerea terapiei optime se face de către o echipă multidisciplinară. Deoarece în marea majoritate a cazurilor boala este localizată, principala opțiune terapeutică este cea chirurgicală. Intervenția chirurgicală constă în îndepărtarea leziunii și a tegumentului de vecinătate fără necesitatea vreunui tratament complementar.
Extensia intervenției chirurgicale depinde de mărimea leziunii, dar și de localizarea acesteia. În anumite situații, când localizarea este în zone dificile, se impune participarea unui chirurg plastician. Procedurile chirurgicale sunt diferite și includ: chiuretajul, electrocauterizarea, criochirurgia, laserterapia, chirurgia Mohs sau chirurgia reconstructivă cu sau fără grefă de piele.
Chirurgia Mohs
Chirurgia Mohs, denumită și tehnica Mohs micrografică, este o procedură chirurgicală specializată utilizată pentru îndepărtarea cancerului de piele, în special a cancerului de piele cu celule scuamoase și a anumitor tipuri de carcinom bazocelular. Tehnica Mohs se diferențiază de alte proceduri chirurgicale de îndepărtare a cancerului de piele prin abordarea sa meticuloasă și efectuarea examinării histologice imediate. Chirurgia Mohr se adresează în general tumorilor cutanate mari, celor localizate în regiunea capului și gâtului, dar și recidivelor tumorale după excizia primară.
Radioterapia
Radioterapia este o procedură terapeutică importantă folosită ca alternativă la intervenția chirurgicală în cazul tumorilor cutanate cu localizare dificilă cum ar fi pleoapele, aripile nazale sau urechile. În anumite situații, se completează intervenția chirurgicală cu radioterapia în vederea consolidării controlului local al bolii.
Radioterapia standard în cancerele cutanate este administrată extern și superficial, sub formă roentgenterapiei. În anumite situații, rare, se recurge la brahiterapie, o procedură de iradiere interstițială, care constă în plasarea sursei de iradiere în zona lezională sau în imediata vecinătate a acesteia.
Terapia topică
Chimioterapia topică se adresează atât leziunilor cutanate precanceroase cât și tumorilor cutanate maligne. Leziunile precanceroase de keratoză actinică beneficiază de tratament topic sub formă de aplicații locate cu fluorouracil sau ingenol. Fluorouracilul topic este un citostatic folosit curent în tratamentul pentru carcinomul bazocelular superficial.
Cancerele cutanate metastatice sunt extrem de rar întâlnite. În asemenea situații, principalul tratament este tratamentul citostatic sistemic. Punctual, în scop paleativ, se folosește radioterapia sau intervenția chirurgicală.
Recent, în arsenalul terapiei cancerelor cutanate au intrat terapiile target, a căror principală țintă este reprezentată da cancerele bazocelulare extinse, recidivate după terapia primară sau metastatice. Exponenții acestei clase terapeutice sunt vismodegibul și sonidegibul, cu rezultate semnificative în aceste situații.
Care este prognosticul pacientului cu cancer de piele non-melanotic?
În general, majoritatea cancerelor de piele non-melanotice au un prognostic bun, mai ales dacă sunt diagnosticate și tratate la timp. Carcinomul bazocelular are un prognostic mai bun decât carcinomul cu celule scuamoase, deoarece este rar asociat cu metastaze (răspândirea cancerului în alte organe). De asemenea, persoanele mai tinere au, în general, un prognostic mai bun decât cele mai în vârstă, deoarece capacitatea lor de a suporta tratamentele și de a se recupera poate fi mai bună.
Se pot preveni cancerele cutanate?
Iată câteva modalități de prevenire a cancerelor cutanate:
- Când ieși din casă, mai ales în zilele cu soare, utilizează în mod regulat creme cu factor de protecție solară adecvat pielii tale (cu cât nuanța pielii e mai deschisă, cu atât e nevoie de un factor de protecție mai mare).
- Evită expunerea la soare în intervalul orar 10 dimineața și 4 după-amiaza, când ultravioletele sunt mai intense. Când ești nevoit să ieși în soare puternic, poartă haine subțiri, lungi și largi, o pălărie sau o șapcă și ochelari de soare cu protecție UV.
- Verifică-ți periodic pielea pentru a observa orice schimbare, inclusiv apariția unor alunițe noi sau modificări ale aspectului sau formei alunițelor existente. Dacă observi orice schimbare sau semn suspect, fă-ți o programare la medicul dermatolog.
- Evită bronzatul, cu atât mai mult cel la solar.
- Mănâncă mai multe fructe și legume. O alimentație bogată în antioxidanți contribuie la protejarea pielii de efectele dăunătoare ale radiațiilor solare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Overview-Skin cancer (non-melanoma)
https://www.nhs.uk/conditions/non-melanoma-skin-cancer/
Springer Link - Neoadjuvant Therapy for Non-melanoma Skin Cancer: Updated Therapeutic Approaches for Basal, Squamous, and Merkel Cell Carcinoma
https://link.springer.com/article/10.1007/s11864-021-00826-3
Studiul „Neoadjuvant Therapy for Non-melanoma Skin Cancer: Updated Therapeutic Approaches for Basal, Squamous, and Merkel Cell Carcinoma”, apărut în Curr. Treat. Options in Oncol. 22, 35 (2021). https://doi.org/10.1007/s11864-021-00826-3, autori: Zelin, E., Zalaudek, I., Agozzino, M. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
