Cancer de splina: simptome, cauze, tratament

Cancerul de splină este un tip de cancer care se dezvoltă la acest nivel in majoritatea cazurilor, in mod  secundar. Cu alte cuvinte,  in cele mai multe situatii  își au originea în altă parte a organismului sau sunt sistemice și apoi se răspândesc în splină. Cele mai frecvente cauze ale cancerului de splină sunt limfoamele și leucemiile. Ocazional, alte tipuri de cancer, cum ar fi cele de sân, plămân, stomac, pancreas, ficat sau colon pot reprezenta sursa malignității. 

Ce este cancerul de splină

Dacă cancerul splinei este primar, acesta începe în splină. Dacă este secundară, începe într-un alt organ și se extinde în splină. Ambele tipuri sunt mai puțin frecvente. De cele mai multe ori, cancerul la nivelul splinei este un limfom - un tip de cancer care afectează sistemul limfatic si intrucat splina face parte din sistemul limfatic, poate fi implicata in procesul malign.

Rolul splinei este:

•    să filtreze celulele sangvine deteriorate;
•    să îndepărteze celulele sangvine vechi, anormale sau deteriorate;
•    să prevină infecția prin formarea de celule albe din sânge, cunoscute sub numele de limfocite;
•    să depoziteze celulele sangvine;
•    să trimită sânge la ficat;
•    să ajute la coagularea sângelui prin stocarea globulelor roșii și trombocitelor.

Este posibil să trăiești fără splină, deși este un organ foarte important.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Medicii pot elimina splina din cauza unor leziuni sau boli, inclusiv cancer. Când se întâmplă acest lucru, viața ta nu se schimbă substanțial, dar poți deveni mai predispus la infecții. De aceea, este necesar să iei măsuri de precauție.

Cancerul de splină poate fi primar sau secundar. Dacă cancerul de splină este primar, începe în splină. Dacă este secundar, începe într-un alt organ și se extinde în splină.

De cele mai multe ori, cancerul la nivelul splinei este un limfom, adică un tip de cancer care afectează sistemul limfatic.

Un alt fel de cancer de sânge, leucemia, îți poate afecta splina. Uneori, celulele leucemice se adună și se acumulează în acest organ.

Simptome cancer de splină

Semnele de avertizare ale limfomului includ ganglioni limfatici mariți, febră, frisoane, scădere în greutate, dificultăți de respirație, transpirații nocturne umede, oboseală și marirea abdomenului Limfomul este un cancer al anumitor celule care fac parte din sistemul imunitar al organismului numit limfocite.

Cancerul care apare în splină sau se răspândește în splină poate determina mărirea acestui organ. Dacă se întâmplă acest lucru, ai putea:

•    să te simți plin după ce ai mâncat;
•    să ai dureri în partea stângă sus a abdomenului;
•    să dezvolți infecții frecvente;
•    să sângerezi ușor;
•    să ai anemie (scăderea numărului de celule roșii din sânge);
•    să te simți obosit.

Alte simptome care indică cancerul de splină pot include:

•    ganglioni limfatici mari;
•    niveluri crescute de limfocite în sânge;
•    pierdere inexplicabilă în greutate;
•    febră;
•    oboseală;
•    transpirații nocturne; 
•    frisoane;
•    durere abdominală, de obicei în colțul din stânga sus;
•    splina mărită, care poate deveni de două ori mai mare decât în mod normal;
•    burtă umflată;
•    durere sau presiune în piept;
•    tuse sau dificultăți de respirație.

Când să mergi la medic 

Persoanele care se confruntă cu oricare dintre simptomele menționate anterior ar trebui să consulte un medic pentru verificări și tratament, dacă este necesar.

Există și alte cauze, în afară de cancer, care declanșează aceste simptome. De exemplu, o infecție poate duce la ganglioni limfatici umflați.

Deoarece nu există un test de screening pentru cancerul de splină și boala se poate dezvolta fără simptome, întotdeauna este recomandat să consulți un medic care să verifice orice semne îngrijorătoare.

Cauze cancer de splină

Cancerul care debutează mai întâi în splină este un eveniment rar.

Cancerul dezvoltat la nivelul splinei este, de obicei, cauzat de limfoame și leucemii. Alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, melanomul și cancerul pulmonar, se pot răspândi în splină.

Este posibil să ai un risc mai mare de a dezvolta limfom, dacă:

•    ești bărbat;
•    ești mai în vârstă;
•    ai o boală care îți afectează sistemul imunitar, cum ar fi HIV;
•    ai o rudă cu limfom;
•    ai complicații ale sistemului imunitar;
•    ești expus sau vulnerabil la infecții: dezvolți o infecție, cum ar fi virusul Epstein-Barr sau Helicobacter pylori (H. pylori).

Factorii de risc pentru leucemie includ:

•    fumatul;
•    antecedentele familiale ale bolii;
•    expunerea la substanțe chimice periculoase, cum ar fi benzenul;
•    anumite tulburări genetice, cum ar fi sindromul Down;
•    antecedentele de chimioterapie sau radiații.

Mai multe studii1 au identificat o legătură între infecția cronică cu virusul hepatitei C și riscul de a dezvolta un anumit tip de cancer cunoscut sub numele de limfom non-Hodgkin cu celule B, care poate duce la cancer de splină.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, posibile legături între cancerul de splină și pericolele de mediu, cum ar fi dioxidul de toriu sau clorura de vinil monomer.

Diagnostic cancer de splină

Medicii folosesc o varietate de instrumente pentru a diagnostica cancerul de splină. Cea mai directă și concludentă metodă este îndepărtarea chirurgicală și testarea unei probe de țesut din splină. Aceasta este, de asemenea, cea mai invazivă, iar medicii preferă să folosească mai întâi alte abordări.

Dacă medicul tău suspectează că ai cancer de splină, probabil că va efectua teste pentru a depista alte tipuri de cancer. Este posibil să ai nevoie de analize de sânge pentru a verifica numărul de celule din sânge.

În unele cazuri, poate fi necesar un test de măduvă osoasă. Acesta implică prelevarea unei mici mostre de măduvă din osul șoldului pentru a căuta celule canceroase.

De asemenea, medicul îți poate sugera să îndepărtezi un ganglion limfatic pentru a vedea dacă este canceros.

Mai mult decât atât, pot fi efectuate teste imagistice, cum ar fi RMN, CT sau PET.

Medicii vor căuta indicii care să îi ajute să diagnosticheze și, eventual, să trateze cancerul de splină. De aceea, pot discuta cu pacientul despre:

•    antecedente de hepatită cronică C sau B;
•    istoricul de boli autoimune;
•    tratamentul cu medicamente imunosupresoare;
•    semne ale unei spline mărite semnificativ .

Uneori, chirurgii efectuează o splenectomie, care este o intervenție chirurgicală de îndepărtare a splinei, pentru a pune un diagnostic. Analizarea splinei după ce a fost îndepărtată din organism poate ajuta medicii să determine ce tip de cancer ai.

Tratament cancer de splină

Dacă medicul îți pune diagnosticul de cancer de splină, este posibil să ai nevoie de o splenectomie ca parte a tratamentului. Există două tipuri de splenectomie:

•    Splenectomie laparoscopică – Cu această operație, chirurgul va face patru mici incizii în burtă și va folosi camere video minuscule pentru a vedea în interior. Splina este îndepărtată printr-un tub subțire. Deoarece inciziile sunt mai mici, recuperarea este în general mai ușoară cu o procedură laparoscopică.
•    Splenectomie deschisă – O intervenție chirurgicală deschisă înseamnă că medicul chirurg va face o incizie mai mare în mijlocul abdomenului pentru a îndepărta splina. De obicei, acest tip de procedură necesită o recuperare mai lungă.

Alte tratamente pot fi necesare, în funcție de tipul de cancer pe care îl ai. Aceste opțiuni de tratament pot include:

•    chimioterapie;
•    radiații;
•    medicamente care vizează tumoarea; 
•    transplant de celule stem (o procedură de înlocuire a măduvei osoase nesănătoase cu măduvă osoasă sănătoasă).

Daca terapia a inclus splenectomie, puteți ramane aproape la fel de activ  si fără splină, dar aveți un risc crescut de a vă îmbolnăvi sau de a obține infecții grave. Acest risc este cel mai mare la scurt timp după operație. Persoanele fără splină pot avea, de asemenea, mai greu să se recupereze după o boală sau o rănire.

Prevenire cancer de splină

Nu există nicio modalitate de a preveni complet cancerul de splină. Este posibil, însă, să  reduci riscul de a dezvolta cancer de splină.

Deparece unii viruși pot duce la anumite tipuri de cancer, evită activitățile care te pot pune în pericol, cum ar fi să faceți sex neprotejat sau sa îți faci un tatuaj sau un piercing cu echipament nesterilizat.

De asemenea, tratarea promptă a oricăror infecții cunoscute poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta un cancer care îți afectează splina.

Încearcă să stai departe de substanțele chimice dăunătoare, precum benzenul, care este utilizat în mod obișnuit la fabricarea de materiale plastice, lubrifianți, cauciucuri, coloranți, detergenți, medicamente și pesticide. Benzenul se găsește și în benzină, și în fumul de țigară.

Unele specialiști au sugerat că menținerea unei greutăți normale și o dietă sănătoasă îți pot reduce riscul de cancer. Încearcă să mănânci multe fructe și legume și să faci exerciții fizice zilnic. 

Prognostic cancer de splină

Dacă dezvolți cancer la splină, probabil că este vorba despre un limfom. Uneori, cancerul de splină este cauzat de un alt tip de cancer care se răspândește la acest organ.

Prognosticul tău va depinde de cât de avansat este cancerul și de tipul de cancer pe care îl ai. Consultă-ți imediat medicul, dacă dezvolți simptome de cancer de splină. 

Precum în cazul majorității tipurilor de cancer, depistarea precoce poate duce la un prognostic mai bun!


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1.Studiul "Hepatitis C associated B-cell non-Hodgkin lymphoma: clinical features and the role of antiviral therapy", publicat în Journal of clinical and translational hepatology 3.2 (2015): 134, autori: Tasleem, Syed, and Gagan K. Sood.
NCBI: „Primary Tumors of the Spleen”, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3614769/

American Cancer Society: Can Non-Hodgkin Lymphoma Be Prevented?, https://www.cancer.org/cancer/non-hodgkin-lymphoma/causes-risks-prevention/prevention.html 

Healthline: „Spleen Cancer”, https://www.healthline.com/health/spleen-cancer

Medical News Today: „What are the symptoms of cancer of the spleen?”, https://www.medicalnewstoday.com/articles/321951


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0