Boli cu Transmitere Sexuală - care sunt, cum se transmit și cum se tratează

1. Bolile cu transmitere sexuală
1.1. Ce sunt bolile cu transmitere sexuală
1.2. Cauzele bolilor cu transmitere sexuală
1.3. Modul de transmitere a bolilor venerice 
1.4. Grupurile de risc pentru bolile cu transmitere sexuală
1.5. Simptomele bolilor cu transmitere sexuală
1.6. Cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală
1.7. Cele mai grave boli cu transmitere sexuală
1.8. Metode de diagnosticare a bolilor cu transmitere sexuală
1.9. Consecințele bolilor cu transmitere sexuală
1.10. Impactul psihologic al bolilor cu transmitere sexuală
2. Cum se tratează bolile cu transmitere sexuală
2.1. Tratamentul medicamentos pentru bolile cu transmitere sexuală
2.2. Tratarea ambilor parteneri pentru bolile cu transmitere sexuală
3. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală

Recomandările experților DOC.ro

3.1. Contact sexual protejat
3.2. Vaccinuri pentru boli cu transmitere sexuală
3.3. Analize periodice sau înaintea unei noi relații 
3.4. Educație sexuală
3.5. Cum previi răspândirea unei boli cu transmitere sexuală

1.Bolile cu transmitere sexuală

Denumirea de boli cu transmitere sexuală este folosită pentru orice afecțiune care se transmite de la o persoană la alta prin contact sexual vaginal, oral sau anal. Afecțiunile acestea mai sunt denumite și boli venerice. Bolile cu transmitere sexuală afectează atât bărbații, cât și femeile, însă de multe ori manifestările acestora sunt mai agresive la femei. BTS-urile pot fi tratate cu antibiotice dacă sunt cauzate de bacterii, fungi sau paraziți. Nu există încă un tratament pentru bolile cu transmitere sexuală cauzate de virusuri, însă acestea pot fi ținute sub control prin medicație.

1.1.Ce sunt bolile cu transmitere sexuală

Bolile cu transmitere sexuală sunt infecții transmise de la o persoană la alta prin contact sexual, însă nu numai. Unele BTS-uri pot fi transmise de la mamă la făt în timpul sarcinii, dar și prin folosirea la comun a obiectelor ce țin de igiena personală, prin alăptare sau prin contact non-sexual cu pielea unei persoane infectate.

1.2. Cauzele bolilor cu transmitere sexuală

Bolile cu transmitere sexuală pot fi cauzate atât de bacterii, cât și de paraziți sau virusuri. Este foarte importantă natura bolii cu transmitere sexuală întrucât în funcție de aceasta se stabilește și tratamentul.

Cauze bacteriene

Bolile cu transmitere sexuală pot fi cauzate de infecții bacteriene. Bacteriile pătrund în organism fie prin fluidele corporale, fie prin contactul cu pielea unei persoane infectate. Întrucât nu cauzează, în general, simptome evidente, pacientul se poate infecta cu ușurință nebănuind că partenerul său sexual suferă de boli cu transmitere sexuală. BTS de cauză bacteriană pot fi tratate cu antibiotice, însă este recomandat să fie tratate timpuriu, înainte de a se instala daune permanente, ireversibile. Printre complicațiile care pot apărea dacă o BTS cauzată de bacterie nu este tratată sunt: boala inflamatorie pelviană, infertilitate, uretrita sau sarcina extrauterină.

Printre bolile cu transmitere sexuală cauzate de infecții bacteriene se află:

Cauze virale

Bolile cu transmitere sexuală cauzate de infecția cu virusuri nu pot fi vindecate, la fel ca cele de cauză bacteriană. Tratamentul folosi în cazul BTS-urilor virale are rolul de a diminua simptomele. BTS-urile cauzate de infecții virale sunt: HIV, HPV, herpesul și hepatita B. Dintre acestea, numai hepatita B și HPV pot fi prevenite prin vaccinare, însă vaccinul e eficient numai dacă e administrat înainte de pătrunderea virusului în organism.

Alte cauze ale bolilor cu transmitere sexuala

Și paraziții pot cauza BTS. De pildă, tricomoniaza este o afecțiune cu transmitere sexuală ce apare în urma contactării parazitului Trichomonas vaginalis. Această afecțiune atacă, în primul rând, tractul urogenital.

1.3. Modul de transmitere a bolilor venerice

Bolile venerice pot fi transmise prin contact sexual (genital, oral, anal), prin folosirea la comun a unor obiecte de uz personal, precum și de la mamă la făt. De pildă, gonoreea, clamidia, HIV și sifilis pot fi transmise de la mamă la copil în timpul nașterii.

1.4. Grupurile de risc pentru bolile cu transmitere sexuală

Cu toate că suntem cu toții expuși bolilor cu transmitere sexuală, există câteva grupe cu risc crescut. Persoanele din aceste grupe de risc au un comportament care îi predispune îmbolnăvirii cu BTS.

Grupele de risc BTS:

  • Bărbații care intrețin relații sexuale cu bărbați
  • Femeile și bărbații care practică sex contra cost, precum și clienții acestora
  • Persoanele cu mai mulți parteneri sexuali
  • Persoanele cu un partener sexual dintr-una dintre categoriile cu risc crescut
  • Persoanele care își injectează droguri folosind seringi la comun

1.5. Simptomele bolilor cu transmitere sexuală

De multe ori, pacienții care suferă de BTS nu știu asta întrucât boala nu prezintă simptome. Unele boli cu transmitere sexuală pot sta în stare latentă ani la rând.
Atunci când BTS-urile se manifestă, apar următoarele simptome:

  • Răni/ bășici la nivelul zonei genitale sau rectale
  • Dureri sau usturimi la urinare
  • Secreții vaginale atipice, urât mirositoare
  • Secreții neobișnuite la nivelul penisului
  • Sângerări vaginale neobișnuite
  • Durere în timpul contactului sexual
  • Inflamarea ganglionilor limfatici, în special în zona inghinală
  • Durere abdominală joasă
  • Febră
  • Iritație la nivelul trunchiului, mâinilor sau picioarelor.

1.6. Cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală

La nivel mondial, cea mai comună afecțiune cu transmitere sexuală este infecția virală cu HPV, care apare în general în rândul tinerilor. Însă există și alte BTS-uri extrem de frecvente, chiar și în zilele noastre, în care informarea este prioritară. Unele BTS-uri sunt mai frecvente la bărbați, în timp ce altele apar mai des în rândul femeilor.

Boli cu transmitere sexuală frecvente la bărbați

Cele mai frecvente BTS-uri în rândul bărbaților sunt:

  • Infecția cu Clamydia
  • Gonoreea
  • Herpesul genital
  • Tricomoniaza

Boli cu transmitere sexuală frecvente la femei

În rândul femeilor, cele mai comune BTS-uri sunt:

Boli cu transmitere sexuală comune femeilor și bărbaților

  • HPV-ul este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală atât la femei, cât și la bărbați. Aproape orice persoană activă sexual va fi infectată, la un moment dat în decursul vieții, cu HPV – virusul human papilloma. Acest virus se transmite prin sexul vaginal, anal, oral, precum și prin contactul pielii în zona genitală. Există peste 40 de tipuri de virusuri HPV, însă majoritatea nu cauzează simptome și organismul reușește să le elimine singur. Există însă unele tipuri de virusuri HPV care cauzează veruci genitale, iar altele care pot cauza cancer. Din fericire, există posibilitatea prevenirii cancerului cauzat de HPV prin vaccinare.
  • Clamidia este o altă afecțiune care afectează în mod frecvent bărbații și femeile. Aceasta se transmite cel mai des prin sex vaginal sau anal, însă poate fi răspândită și prin sex oral. Numai 25% dintre femei și 50% dintre bărbați prezintă simptome atunci când sunt infectați cu bacteria Chlamydia.
  • Gonoreea, boala care afectează și femeile și bărbații, e cauzată de o infecție bacteriană. Adesea aceasta vine ”la pachet” cu clamidia, iar simptomele acestora sunt similare: secreții anormale și senzație de usturime la urinare.
  • Herpesul genital poate fi cauzat de virusul HSV-1 sau de virusul HSV-2. Principalul simptom al herpesului sunt bășicile din zona penisului, vaginului sau anusului. Aceste bășici pot apărea și în interiorul vaginului. Herpesul se transmite prin contact cu pielea din zona intimă a pacientului infectat. Fiind cauzat de un virus, herpesul nu se vindecă, însă medicația poate ține afecțiunea sub control.

1.7. Cele mai grave boli cu transmitere sexuală

  • SIDA este, fără îndoială, cea mai gravă afecțiune cu transmitere sexuală. Sindromul imunodeficienței umane dobândite este cauzat de infecția cu virusul HIV, care este transmis prin fluide corporale precum sânge, spermă sau fluide vaginale, dar și prin laptele matern. HIV se transmite prin contact sexual vaginal sau anal neprotejat, dar și prin folosirea la comun a unei seringi, cu o persoană infectată. SIDA nu se transmite prin salivă. Simptomele infecției cu HIV sunt vagi, manifestându-se sub formă de oboseală, dureri musculare, simptome similare celor de raceală și febră ușoară. Virusul HIV are nevoie de mulți ani pentru a distruge, treptat, sistemul imunitar al pacientului. La un moment dat, organismul își pierde abilitatea de a lupta cu infecțiile de orice fel. Din păcate, nu există tratament care să vindece SIDA.
  • Sifilis este o infecție bacteriană cu transmitere sexuală care, netratată corespunzător, produce o serie de complicații grave, și poate cauza chiar și decesul. Fiind o afecțiune greu de diagnosticat, sifilisul este una dintre cele mai grave BTS-uri. Sifilisul se manifestă în 4 etape. În prima fază, apar leziunile cutanate, care pot arăta precum o tăietură, o bășică inofensivă sau chiar ca un fir de păr crescut sub piele. În al doilea stadiu al bolii, apare o eczemă pe tot corpul, apoi apar leziuni în cavitatea bucală, la nivelul vaginului, penisului sau anusului. În stadiul al treilea, denumit și faza latentă, simptomele dispar. Boala poate rămâne în acest stadiu pentru tot restul vieții sau ani la rând. Doar 15% dintre bolnavi dezvoltă și ultimul stadiu al bolii: daune serioase la nivelul organelor și nervilor. Creierul poate fi și el afectat, apărând probleme mintale, neurologice și orbire în unele cazuri.

1.8. Metode de diagnosticare a bolilor cu transmitere sexuală

Majoritatea bolilor cu transmitere sexuală nu pot fi diagnosticate fără analize medicale. Dacă bănuiești că suferi de o asemenea afecțiune, este recomandat să mergi la medic.

Analizele care se folosesc pentru diagnosticarea BTS-urilor sunt:

  • Analizele de sânge – acestea confirmă diagnosticul de HIV și stadiile avansate de sifilis.
  • Analiza salivei – saliva poate fi un indicator în cazul BTS, virusul HIV fiind detectat astfel.
  • Probele de urină – multe dintre BTS-uri sunt depistate în urină.
  • Mostra de fluid – în caz de bășici genitale, medicul poate recolta o probă de lichid din bășică, pentru a o trimite la laborator în vederea diagnosticării infecției.

Testul Papanicolau nu este o metodă de diagnosticare pentru BTS, ci acesta verifică prezența unor celule precanceroase. Așadar, un Papanicolau negativ nu are nicio legătură cu prezența BTS.

Screening pentru BTS – screeningul presupune testarea pentru BTS a persoanelor care nu prezintă simptome. Screeningul pentru BTS este recomandat oricui, însă e obligatoriu în cazul următoarelor categorii: femei însărcinate, persoane care au mai mulți parteneri sexuali, persoane născute în perioada 1945-1965, bărbați care întrețin relații sexuale cu alți bărbați, pacienții cu SIDA.

1.9. Consecințele bolilor cu transmitere sexuală

Bolile cu transmitere sexuală pot avea o serie de complicații, care pot fi evitate numai prin diagnosticarea timpurie și prin tratarea adecvată a afecțiunii. Printre complicațiile BTS se află:

  • Durere cronică pelvină
  • Sarcina extrauterină
  • Complicații în sarcină, defecte congenitale sau infecții în organismul nou născutului
  • Infertilitate
  • Infecții la nivel cutanat
  • Cancer cervical, vaginal, anal, orofaringian (Infecția cu HPV)
  • Epididimita (n.r. inflamație a epidimului – organele genitale masculine)
  • Deces

1.10. Impactul psihologic al bolilor cu transmitere sexuală

Bolile cu transmitere sexuală au un impact psihologic major asupra pacientului care suferă de o asemenea afecțiune. Senzația de vină, furie, izolare, anxietate, precum și gândurile depresive apar adesea în caz de BTS.

Viața pacientului cu BTS este afectată pe toate planurile, nu numai pe plan sexual. De aceea, este recomandat ca pacientul care suferă de BTS să discute cu partenerul, cu o persoană apropiată sau chiar cu un psiholog despre problema pe care o are.

2. Cum se tratează bolile cu transmitere sexuală

Tratamentul diferă în funcție de boala cu transmitere sexuală pe care pacientul o are, mai exact, de cauza infecției. Este esențial ca pacientul să urmeze tratamentul și să respecte indicațiile oferite de medic, astfel încât BTS să fie tratată cu succes și aceasta să aibă cât mai puține urmări permanente.

2.1.Tratamentul medicamentos pentru bolile cu transmitere sexuală

În funcție de tipul de BTS cu care ai fost diagnosticat, medicul îți va oferi tratamentul adecvat.

Tratamentul cu antibiotice, folosit adesea într-o singură doză, poate vindeca o serie de afecțiuni cu transmitere sexuală atât cauzate de bacterii, cât și de paraziți. Printre acestea se află gonoreea, sifilisul, clamidia și tricomoniaza. Tratamentul pentru gonoree și clamidia este același, aceste afecțiuni apărând adesea împreună. După încheierea tratamentului cu antibiotice, este esențial să îți faci analizele pentru a vedea dacă te-ai vindecat. Pe perioada tratamentului este esențială abstinența sexuală.

Tratamentul antiviral ameliorează simptomele BTS de cauză virală. Acest tip de tratament este folosit în caz de herpes, HPV și HIV. Dacă este urmat așa cum trebuie, acest tratament poate face virusul nedetectabil, însă trebuie să știi că pacientul rămâne contagios chiar dacă este ținut sub tratament.

2.2. Tratarea ambilor parteneri pentru bolile cu transmitere sexuală

Pentru ca BTS să fie tratate eficient, este esențial ca ambii parteneri să urmeze un tratament recomandat de medic. În general, pacienții se pot reinfecta cu bacteriile, paraziții și virusurile care cauzează BTS, de aceea tratamentul este considerat eficient numai atunci când ambii perteneri sunt tratați. Astfel, se reduce riscul de reinfectare.

Mai mult decât atât, după primirea diagnosticului de BTS, pacientul trebuie să ia legătura cu toți partenerii sexuali avuți în ultimul an, astfel încât aceștia să se poată testa, la rândul lor, pentru a afla dacă au fost sau nu infectați.

3. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală

Bolile cu transmitere sexuală pot fi prevenite. De accea este extrem de importantă informarea. Singura metodă 100% eficientă de prevenire a BTS este abstinența sexuală. Însă există și metode care reduc riscul de îmbolnăvire, chiar dacă nu complet.

3.1. Contact sexual protejat

Prezervativul este singura metodă contraceptivă care previne BTS-urile care se transmit prin fluidele corporale. Acesta nu este însă eficient în prevenirea BTS care se pot transmite prin contactul cu pielea din zona genitală. Pentru ca prezervativul să fie mai eficient, este recomandat ca acesta să fie folosit și în timpul sexului anal și oral. O serie de BTS sunt transmise prin contactul sexual oral – de pildă: gonoreea, herpesul, HPV sau sifilis.

3.2. Vaccinuri pentru boli cu transmitere sexuală

Pentru unele boli cu transmitere sexuală există vaccinuri, iar persoanele care se află în categoriile cu risc crescut ar trebui să își facă vaccinurile împotriva BTS. Este vorba despre vaccinul împotriva hepatitei B, dar și vaccinul împotriva HPV.

3.3. Analize periodice sau înaintea unei noi relații

Screeningul pentru BTS este recomandat pentru orice persoană activă din punct de vedere sexual. Persoanele care încep o nouă relație, dar și persoanele care au mai mulți parteneri sexuali ar trebui, în mod deosebit, să își facă analize periodice pentru BTS.

3.4. Educație sexuală

Educația sexuală joacă un rol extrem de important în prevenirea, tratarea precum și limitarea răspândirii BTS. Cu cât oamenii primesc mai multe informații cu privire la aceste afecțiuni riscante, cu atât mai multă atenție vor acorda prevenției.

3.5. Cum previi răspândirea unei boli cu transmitere sexuală

Pentru a reduce riscul de răspândire a unei boli cu transmitere sexuală, este important să respecți următoarele indicații:

  • Nu mai întreține relații sexuale până când nu tratezi afecțiunea
  • Respectă indicațiile oferite de medic
  • Folosește prezervativul atunci când faci sex, chiar dacă ai încheiat tratamentul
  • Fă sex numai după ce medicul îți dă acordul său
  • Mergi la medic pentru controale regulate, chiar și după încheierea tratamentului
  • Discută cu partenerul sexual și asigură-te că și el se tratează

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Sexually Transmitted Diseases (STD) Disease-Specific Research - https://www.niaid.nih.gov/diseases-conditions/std-research
How You Can Prevent Sexually Transmitted Diseases - https://www.cdc.gov/std/prevention/default.htm
Sexually Transmitted Diseases - https://medlineplus.gov/sexuallytransmitteddiseases.html 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0