Avortul spontan: cauze și simptome

Avortul spontan reprezintă pierderea sarcinii în primele 20 de săptămâni. Avortul spontan se petrece în 80% dintre cazuri în primele 12 săptămâni ale sarcinii. În jur de 15% dintre femeile însărcinate pierd fătul în primele săptămâni de sarcină, iar unele dintre acestea pierd sarcina chiar înainte de a afla că sunt însărcinate.

Avortul spontan este o experiență dificilă și complexă, iar în acest articol vei găsi informații esențiale pentru a înțelege mai bine cauzele și simptomele acestui fenomen.

Simptomele avortului spontan

În cazul unui avort spontan, pot apărea anumite simptome care pot indica pierderea sarcinii. Acestea pot varia de la persoană la persoană, iar intensitatea lor poate diferi. Iată câteva simptome comune:

  • Sângerări - Sângerarea vaginală este unul dintre cele mai frecvente simptome ale avortului spontan. Poate varia de la sângerări ușoare la sângerări abundente, similare cu menstruația sau chiar mai intense. Uneori, sângele poate fi însoțit de cheaguri sau țesuturi.
  • Crampe severe sau dureri abdominale - Multe femei care trec prin avortul spontan raportează dureri abdominale sau crampe similare cu cele din timpul menstruației. Aceste dureri pot fi mai intense decât cele obișnuite și pot fi însoțite de contracții uterine.

Recomandările experților DOC.ro
  • Febră – Poate apărea ca răspuns al corpului la o infecție asociată cu avortul spontan. Infecțiile pot apărea în urma unui avort spontan din cauza bacteriilor care pot intra în uter. Febra poate fi un semn al unei infecții uterine și poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi durere abdominală și secreții vaginale cu miros neplăcut.
  • Slăbiciune - Slăbiciunea poate fi o reacție a organismului la pierderea de sânge sau la procesele inflamatorii asociate cu avortul spontan. Pierderea de sânge poate duce la anemie, ceea ce poate cauza slăbiciune generală și oboseală.
  • Durere de spate - Unele femei pot experimenta disconfort sau dureri în zona lombară în timpul avortului spontan. Aceste simptome pot fi localizate în partea inferioară a spatelui și pot fi asemănătoare cu durerile lombare obișnuite.
  • Secreție vaginală de culoare roz - Culoarea roz poate indica o sângerare mai recentă sau mai puțin abundentă decât o sângerare roșie intensă. Totuși, este important să fii atentă la alte simptome, cum ar fi dureri abdominale sau crampe, și să consulți un medic pentru evaluare suplimentară.
  • Prezența țesuturilor în sângele vaginal - În unele cazuri, în timpul avortului spontan, femeile pot observa eliminarea de țesuturi sau cheaguri prin sângele vaginal. Acestea pot fi fragmente ale țesutului placentar sau embrionar.
  • Dispariția simptomelor specifice sarcinii - În cazul unui avort spontan, unele femei pot observa o scădere a simptomelor de sarcină pe care le-au avut anterior. Aceasta poate include dispariția senzației de greață matinală, a umflăturilor mamare sau a altor semne specifice sarcinii.

Imediat ce femeia însărcinată observă unul sau mai multe simptome dintre cele enumerate mai sus, trebuie să apeleze de urgență la ajutorul unui medic specialist în obstretică-ginecologie.

Este important de menționat că nu toate aceste simptome apar în fiecare caz de avort spontan și pot varia în intensitate. De asemenea, aceleași simptome pot fi prezente și în alte situații medicale, așa că este esențial să consulți un medic pentru o evaluare corectă.

Cauzele avortului spontan

De cele mai multe ori, avortul spontan apare atunci când fătul are probleme genetice. În primul trimestru, sarcinile pierdute sunt cauzate de regulă de anomaliile cromozomiale. Aceste anomalii nu au legătură cu sănătatea mamei sau a tatălui, ci apar din cauza unui ovul sau unui spermatozoid deteriorat ori din cauza unei diviziuni necorespunzătoare.

Alte cauze ale avortului spontan pot fi:

Infecțiile sau problemele medicale ale mamei precum diabetul sau tiroiditele

Anumite boli și infecții, cum ar fi diabetul, lupusul și infecțiile transmisibile sexual, pot crește riscul de avort spontan. Aceste condiții pot afecta negativ sănătatea sarcinii și pot duce la pierderea acesteia.

Anomaliile uterine

Anumite anomalii congenitale ale uterului, cum ar fi septul uterin sau polipii uterini, pot crește riscul de avort spontan. Aceste probleme pot afecta atașarea adecvată a embrionului și pot interfera cu dezvoltarea sănătoasă a sarcinii.

Probleme hormonale ale mamei 

Dezechilibrele hormonale, cum ar fi nivelurile scăzute de progesteron, pot afecta capacitatea corpului de a menține sarcina. Progesteronul este un hormon esențial pentru menținerea mucoasei uterine adecvate pentru implantarea embrionului și pentru susținerea sarcinii.

Expunerea la substanțe toxice

Existența anumitor factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanțe toxice sau radiații, și un stil de viață nesănătos, care implică consumul excesiv de alcool, fumatul sau consumul de droguri, pot afecta dezvoltarea normală a fătului și pot crește riscul de avort spontan.

Traumele fizice

Traumele severe, cum ar fi accidentele grave de mașină sau căderile violente, pot provoca leziuni la nivelul abdomenului și uterului, ceea ce poate duce la avort spontan. Impactul direct asupra abdomenului poate provoca rupturi ale membranelor sau deteriorarea placentei, ceea ce poate afecta dezvoltarea și susținerea sarcinii.

Problemele psihice ale mamei 

Problemele psihice ale mamei nu sunt considerate o cauză directă a avortului spontan. Cu toate acestea, este important să menționăm că stresul și problemele psihice pot avea un impact asupra sănătății generale a unei femei și pot influența sănătatea sarcinii. Stresul cronic, depresia sau anxietatea netratate pot afecta sistemul imunitar și pot influența echilibrul hormonal al organismului, ceea ce poate avea un impact negativ asupra sarcinii.

 

 

Factori de risc avort spontan

Există o serie de factori care cresc riscul de avort spontan:

  • Vârsta de peste 35 de ani
  • Afecțiunile mamei precum diabetul sau boli ale tiroidei
  • Istoric în ceea ce privește avorturile spontane.

Diagnosticare avort spontan

Avortul spontan va fi confirmat de medic în urma unui examen pelvian, a unei ecografii ori a unei analize a sângelui. Dacă uterul este complet gol, nu mai este necesar niciun tratament în afară de cel de natură psihologică, oferit de un terapeut. Dacă însă uterul nu este complet golit și apar dureri puternice, medicul poate interveni prin chiuretaj.

Prevenirea avortului spontan

De cele mai multe ori, avortul spontan apare pentru că sarcina nu este normală așa că nu poate fi prevenit. Dacă se descoperă o anumită problemă în faza incipientă, atunci avortul poate fi prevenit prin administrarea tratamentului necesar.

În cazul în care o boală a mamei este cea care pune sarcina în pericol, tratarea acesteia poate preveni avortul spontan.

Cât timp trebuie să aștepte mama care a suferit un avort spontan, pentru a rămâne din nou însărcinată

Medicul este singurul în măsură să îți spună cât timp e recomandat să aștepți până când poți rămâne din nou însărcinată. De regulă, indicat este să se aștepte în jur de 3 luni. Pentru pevenirea unui alt avort spontan, ți se poate recomanda un tratament pe bază de progesteron, hormon necesar pentru implantarea și fixarea sarcinii.

Este foarte importantă perioada de recuperare psihică înainte de o nouă sarcină. Femeia care a suferit un avort spontan are nevoie atât de susținerea partenerului, a familiei și a prietenilor apropiați, cât și de suport de specialitate așa că este recomandat să apeleze la ajutorul unui medic psiholog. Și terapia de cuplu poate fi de ajutor, în special în cazul acelor cupluri care au trecut prin mai multe pierderi de sarcină de-a lungul timpului.

În concluzie, avortul spontan este o experiență dificilă pentru femei și partenerii lor, iar înțelegerea cauzelor și simptomelor poate contribui la gestionarea și tratarea eficientă a acestei situații. Este întotdeauna recomandat să cauți asistență medicală de specialitate și să consulți un medic în cazul în care ai suspiciuni cu privire la un avort spontan. Numai un profesionist medical poate oferi diagnosticul și tratamentul adecvat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Miscarriage” - https://www.nhs.uk/conditions/miscarriage/symptoms/
“Miscarriage” - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9688-miscarriage
“Signs and Symptoms of Early Pregnancy Loss”, autori: Katherine J Sapra, K S Joseph, Sandro Galea, Lisa M Bates, Germaine M Buck Louis, Cande V Ananth - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27342274/
“Miscarriage”, autori: Carla Dugas; Valori H. Slane - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532992/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0