Amenoreea sau lipsa menstruatiei

Amenoreea sau absenta menstruatiei reprezinta un simptom, nu o boala, si este un motiv de ingrijorare, mai ales atunci cand nu se cunosc cauzele producerii acestui fenomen.

Absenta menstruatiei este normala doar atunci cand femeia este insarcinata, alapteaza sau este la varsta menopauzei. In alte situatii, amenoreea poate ascunde un dezechilibru alimentar sau hormonal, precum si alte afectiuni care necesita ingrijiri medicale de specialitate.

Amenoreea este de doua tipuri:

  1. Amenoree primara – reprezinta absenta caracterelor sexuale secundare pana la 14 ani sau absenta menstruatiei pana la 16 ani; 
  2. Amenoree secundara (cea mai frecventa forma de amenoree) – absenta fluxului menstrual pana la 3 luni consecutive. 

Cauzele amenoreei

Absenta menstruatiei poate fi cauzata de mai multi factori. De exemplu, in cazul amenoreei primare, cauzele pot fi de natura structurala a organelor reproducatoare, cum ar fi dezvoltarea insuficienta sau functionarea incorecta a ovarelor. In cazul amenoreei secundare, cauzele pot fi: 

 • functionarea incorecta a glandei pituitare, care ar trebui sa produca hormoni specifici pentru menstruatie
 • anorexia nervoasa
 • malnutritia sau obezitatea
 • exercitiile in exces
 • sarcina, alaptarea, menopauza
 • administrarea anticonceptionalelor sau schimbarea acestora poate afecta menstruatia 
 • stresul 

Newsletter DOC dedicat


 • dezechilibrul hormonal 
 • curele de slabire drastice si scaderea in greutate
 • consumul de droguri sau administrarea de anumite medicamente
 • depresia sau alte tulburari psihice
 • interventiile chirurgicale la nivelul uterului 
 • indepartarea chirurgicala a ovarelor sau a uterului 
 • fibroza chistica
 • tumori ovariene
 • cancer uterin
 • disfunctii ale glandei tiroide.

Citeste si Tot ce trebuie sa stii despre ciclul menstrual
 

Insuficiența ovariană primară

 Insuficiența ovariană primară este un spectru de boli care nu numai că afectează fertilitatea feminină, dar contribuie și la morbiditatea și mortalitatea asociate cu retragerea pe termen lung a estrogenului. Acest spectru de boală a fost denumit anterior insuficiență ovariană prematură. Cu toate acestea, această terminologie a căzut din favoarea deoarece gradul de afectare ovariană poate fluctua în timp.
Debutul tipic al Insuficienței  ovariană primară este la femeile cu vârsta mai mică de 40 de ani și este diagnosticat în situația de amenoree care durează 4-6 luni în combinație cu creșterea hormonului foliculostimulant (FSH) și niveluri scăzute de estradiol obținute la o lună distanță.
Insuficiența ovariană primară diferă de menopauză datorită variabilității rămase a funcției ovariene și a foliculilor primordiali, în timp ce menopauza apare atunci când foliculii primordiali sunt epuizați, ceea ce duce la încetarea completă a menstruației.
Alte cauze ale amenoreei secundare includ, dar nu se limitează la, sarcina, hipotiroidismul și anomaliile genetice. Aceste condiții trebuie excluse înainte de diagnosticare.
Toate femeile au cel mai mare număr de ovocite (aproximativ 6-7 milioane) prezente încă în uter, la 20 de săptămâni de gestație. Scăderea dramatică a ovocitelor, indiferent de ovulație, continuă până la aproximativ 300.000-400.000 de ovocite la vârsta reproductivă. Odată ce începe menstruația, ovulația și uzura constantă a ovocitelor continuă să reducă rezerva ovariană până la menopauză.
De-a lungul vieții de reproducere a unei femei, doar 400-500 de ovocite sunt eliberate odată cu ovulația. Menstruația normală și ovulația regulată au un impact semnificativ asupra sănătății feminine în general. De exemplu, în absența funcției ovariene normale în scăderea estradiolului, producția de steroizi sexuali este redusă, ceea ce duce la o densitate osoasă inadecvată și la dezvoltarea osteoporozei sau osteopeniei. Acest lucru crește foarte mult riscul unei femei de fractură osoasă.
Ca urmare, este de mare importanță ca Insuficiența ovariană primară să fie recunoscuta timpuriu în procesul bolii sale pentru a preveni și reduce morbiditatea și mortalitatea asociate cu hipoestrogenemia și pentru a crește calitatea vieții femeilor afectate
 

Consecinte asupra sanatatii generale

Amenoreea netratată poate avea o serie de consecințe asupra sănătății generale a unei femei. Aceste consecințe pot varia în funcție de cauza subiacentă a amenoreei și de durata acesteia. Iată câteva dintre posibilele consecințe:

  • Probleme de fertilitate: Amenoreea poate indica o disfuncție a ciclului menstrual și poate afecta capacitatea de a rămâne gravidă. Lipsa ovulației poate duce la dificultăți în concepție.

  • Osteoporoză: Lipsa menstruației poate duce la pierderea masei osoase și la creșterea riscului de osteoporoză. Estrogenul, hormonul produs în timpul ciclului menstrual, este important pentru menținerea densității osoase. Absența lui poate duce la scăderea densității osoase și la fragilitatea oaselor.

  • Riscul crescut de afecțiuni cardiovasculare: Menstruația regulată este asociată cu un risc redus de boli cardiovasculare la femei. Absența menstruației poate crește riscul de hipertensiune arterială, boala cardiovasculară și alte afecțiuni asociate sistemului cardiovascular.

  • Dereglementări hormonale: Amenoreea poate indica dezechilibre hormonale, cum ar fi niveluri scăzute de estrogen sau progesteron. Aceste dezechilibre pot afecta sănătatea generală și pot contribui la apariția altor afecțiuni.

  • Tulburări ale dispoziției și sănătății mintale: Schimbările hormonale și impactul psihologic al amenoreei pot contribui la apariția tulburărilor de dispoziție, cum ar fi anxietatea și depresia. Stresul și frustrarea asociate cu amenoreea netratată pot avea un impact negativ asupra sănătății mintale și a calității vieții în general.

Cand poate fi o urgenta medicala

Absenta menstruatiei poate ascunde numeroase probleme de sanatate. Daca ai 16 ani si inca nu ai avut prima menstruatie ori au trecut 3 luni consecutive de la ultima menstra, trebuie sa mergi la medic pentru investigatii suplimentare. 

Ce analize iti poate recomanda medicul pentru a descoperi cauza amenoreei 

Pentru a stabili cu certitudine un diagnostic, medicul ginecolog va verifica in primul rand daca nu cumva ai ramas insarcinata sau ai intrat la menopauza. De asemenea, medicul te va ruga sa ii descrii simptomele pe care le ai si sa ii spui daca ai un ciclu menstrual regulat, cand ai avut ultima menstra si cate zile dureaza de obicei, daca iei anticonceptionale sau alte tipuri de medicamente, ce regim alimentar ai si care sunt provocarile emotionale prin care treci.

Alte teste care pot ajuta la stabilirea cauzei amenoreei sunt: 

• ecografia  
• tomografia computerizata (CT) sau radiografia  
• analize de sange 
• masurarea nivelului de prolactina 
• teste tiroidiene 
• histeroscopie (explorarea cavitatii uterine) 
• histerosalpingografie (examen al uterului) 

Tratament amenoree

Tratamentul amenoreei se stabileste in functie de cauza descoperita de medic in urma analizelor si poate consta in schimbarea regimului alimentar, terapie psihologica, administrarea de medicamente pentru restabilirea echilibrului hormonal sau interventie chirurgicala, in cazul chisturilor, tumorilor sau anomaliilor ale unor structuri genitale. 

Este foarte important ca dupa identificarea cauzei amenoreei, aceasta sa fie tratata conform recomandarilor medicului. Lasata netratata, amenoreea poate reduce densitatea osoasa, crescand riscul de osteoporoza si fracturi. De asemenea, amenoreea ingreuneaza ovulatia si poate reduce semnificativ sansele ca femeia sa poata ramane insarcinata sau de a duce sarcina la termen.  

Suplimente care ajuta in tratarea amenoreei

Există câteva suplimente care pot fi considerate în tratamentul amenoreei, însă este important să consulteți un medic înainte de a începe orice supliment pentru a evalua cauza specifică și a primi recomandări adecvate în funcție de situația dumneavoastră personală. Iată câteva suplimente care pot fi luate în considerare:

  • Vitex (Agnus Castus): Este un supliment pe bază de plante care poate ajuta la reglarea echilibrului hormonal și la stimularea funcției ovulatorii. Este recomandat mai ales în cazul amenoreei cauzate de dezechilibre hormonale.

  • Omega-3: Acizii grași omega-3, precum EPA și DHA, au efecte antiinflamatorii și pot susține sănătatea sistemului endocrin. Acestea pot fi obținute din ulei de pește sau ulei de krill.

  • Vitamina D: Deficiența de vitamina D poate afecta funcția hormonală și poate contribui la amenoree. Administrarea unui supliment de vitamina D poate fi utilă, mai ales dacă aveți un nivel scăzut al acestei vitamine.

  • Zinc și magneziu: Aceste minerale pot juca un rol important în reglarea ciclului menstrual și în funcția hormonală. Un nivel adecvat de zinc și magneziu poate fi benefic pentru tratarea amenoreei.

Este important să menționăm că suplimentele nu ar trebui să înlocuiască o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos. Înainte de a începe orice supliment, discutați întotdeauna cu un medic sau un specialist în domeniul sănătății femeilor pentru a evalua situația dumneavoastră și pentru a primi recomandări personalizate.

Metode de prevenire a amenoreei 

Amenoreea ar putea fi prevenita prin mentinerea unei greutati normale, exercitii fizice regulate, de intensitate medie, mai putin stres si o alimentatie echilibrata, bogata in substante nutritive si saraca in zahar, grasimi si sare.

Examinarea pelvisului si realizarea periodica a testului Babes Papanicolau, precum si consultatiile la ginecolog si discutile legate de ciclul menstrual fac parte din ansamblul de masuri preventive ce pot tine la distanta amenoreea.

Amenoreea este un fenomen natural la menopauza

Specialistii spun ca o femeie poate sa se confrunte cu absenta menstruatiei din motive naturale, iar acestea sunt menopauza, sarcina si alaptarea. In unele situatii, exista probleme medicale ce pot cauza un dezechilibru hormonal responsabil de amenoree. Printre aceste probleme medicale se numara si menopauza precoce. De regula, menopauza debuteaza in jurul varstei de 50 de ani, dar in cazul anumitor femei, rezerva ovariana se diminueaza inainte de a implini varsta de 40 de ani, iar menstruatia inceteaza.

Medicii si specialistii stiu deja ca femeile au experiente diferite in ceea ce priveste menopauza si amenoreea. Intr-un studiu clinic*, 12% dintre femei s-au confruntat cu amenoreea subita, pe cand un alt studiu a documentat cazul unei femei, care a avut cicluri menstruale regulate pana la debutul menopauzei.

 

Cum se confirma menopauza?

Diagnosticul și confirmarea menopauzei se bazează pe simptomele raportate de femeie, istoricul menstrual și, uneori, pe rezultatele analizelor hormonale. Există mai multe teste și analize utilizate în evaluarea stării de menopauză. Iată câteva dintre ele:

  • Testul hormonului foliculostimulant (FSH): FSH este un hormon produs de glanda pituitară și este responsabil de stimularea ovarelor să elibereze ovule. În timpul menopauzei, nivelurile de FSH din sânge vor fi mai ridicate decât în ​​mod normal. O valoare a FSH-ului de peste 30 de unități internaționale pe litru (UI/L) este adesea considerată sugestivă pentru menopauză.

  • Testul hormonului luteinizant (LH): LH este un alt hormon produs de glanda pituitară și este implicat în controlul ciclului menstrual. Nivelurile de LH pot fluctua în timpul menopauzei, dar de obicei rămân în general crescute.

  • Evaluarea nivelurilor de estrogen: Estrogenul este un hormon feminin produs în principal de ovare. Nivelurile de estrogen scad în timpul menopauzei. Există teste de sânge care pot măsura nivelurile de estrogen, cum ar fi estradiolul.

Este important să rețineți că aceste teste hormonale pot fi utilizate ca ghid orientativ, dar nu sunt singurele criterii de diagnostic pentru menopauză. Simptomele menopauzei, cum ar fi întreruperea ciclului menstrual regulat timp de cel puțin 12 luni consecutive și simptomele asociate, precum bufeurile de căldură și modificări ale dispoziției, sunt, de asemenea, luate în considerare în diagnosticarea menopauzei.

Rezerva foliculară și analiza hormonului antimullerian (AMH) sunt utilizate pentru a evalua rezerva ovariană, ceea ce poate oferi indicii cu privire la stadiul menopauzei și fertilitatea.

  • Rezerva foliculară: Aceasta se referă la numărul și calitatea foliculilor rămași în ovare. Un test comun utilizat pentru a evalua rezerva foliculară este ecografia transvaginală, care poate oferi o imagine a numărului de foliculi antrali prezenți în ovare la începutul ciclului menstrual. Cu toate acestea, acest test poate oferi doar o estimare aproximativă a rezervei foliculare și nu poate confirma menopauza în mod direct.

  • Hormonul antimullerian (AMH): AMH este produs de foliculii ovarieni în curs de dezvoltare și poate oferi informații despre rezerva ovariană. Nivelurile scăzute de AMH pot indica o rezervă ovariană redusă și pot fi un indiciu al menopauzei sau a declinului fertilității. Cu toate acestea, nivelurile de AMH pot varia și pot fi influențate de mai mulți factori, astfel încât acest test este utilizat în mod obișnuit în evaluarea fertilității și a rezervei ovariane, dar nu este utilizat în mod exclusiv pentru diagnosticarea menopauzei.

Ambele teste, rezerva foliculară și AMH, pot oferi informații utile în evaluarea stării de menopauză și fertilitate. Cu toate acestea, diagnosticul menopauzei se bazează în principal pe simptomele raportate și întreruperea ciclului menstrual regulat timp de cel puțin 12 luni consecutive. Pentru o evaluare și interpretare adecvată a rezultatelor testelor, este recomandat să consultați un medic sau un specialist în sănătatea femeilor.


 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • Primary Ovarian Insufficiency, 2023,  Natalia Sopiarz; Paul B. Sparzak.
  • *Studiul "Menstruation and the Menopause Transition", publicat in 2012, in Obstetrics and gynecology clinics of North America, autori: Siobán D. Harlow, Pangaja Paramsothy.
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/amenorrhea/symptoms-causes/syc-20369299
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0