Alimentatia si preventia cancerului: ne poata apara dieta de cea mai temuta boala?

Pe marginea rolului alimentatiei in ceea ce priveste preventia cancerului si chiar rolul terapeutic al unor alimente s-au iscat dispute aprinse intre reprezentantii mediului academic si adeptii terapiilor naturiste. Nu in ultimul rand, acest aspect a fost si este un subiect extrem de dezbatut si analizat in mediul online facand din alimentatie un element mai important adeseori chiar decat cancerul insusi.

De-a lungul timpului, au fost studiate mai multe surse alimentare pentru a identifica eventuale cresteri ale riscului de cancer asociate consumului anumitor alimente precum si eventualul efect profilactic dat de consumul altor alimente. Analiza a inclus diverse tipuri de alimente sau componente ale unor alimente cum ar fi:

  • alimente de origine vegetala inclusiv compusi fitochimici de genul:
  • carotenoizi, prezenti in vegetale rosii, portocalii sau galbene
  • polifenolii, identificati in ierburi, condimente, ceaiul verde, mere, capsuni, zmeura, fructe de padure
  • allium, regasit in usturoi, ceapa, praz, arpagic
  • antioxidanti de tipul seleniului, beta carotenului sau vitaminelor C si E
  • vitamine si minerale de tipul calciului, vitaminei D si vitaminelor din grupul B
  • fibre
  • proteine
TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Identificarea unor legaturi specifice intre consumul anumitor alimente si cancer este fara indoiala dificila. Provocarile sunt multiple si cuprind cel putin 4 aspecte:

  • aspectul preventiv al anumitor principii alimentare, lucru de netagaduit
  • majoritatea populatiei consuma o varietate de alimente care pot interactiona
  • efectele consumului anumitor elemente alimentare sunt dependente de cantitatea ingerata
  • maniera de preparare a alimentelor poate influenta eventualul efect benefic sau detrimental

 

 

Alimentele de origine vegetala

Foarte probabil, atat consumul de fructe cat si de legume proaspete sau putin prelucrate termic protejeaza impotriva aparitiei diverselor cancere cum ar fi cancerele sferei ORL, esofag, stomac, colon, pulmon, pancreas sau prostata. Acest lucru se datoreaza, foarte probabil, cumulului de agenti fitochimici prezenti in legume si fructe care conlucreaza in vederea scaderii riscului de cancer fie prin actiune la nivel endocrin, cu reglarea secretiilor hormonale asa cum este scaderea nivelului de estrogen, fie prin actiune directa de scadere a cresterii celulelor neoplazice, fie prin efect antiinflamator.

Cercetarile in privinta rolului preventiv al alimentelor de origine vegetala au fost facute sistematic pe mai multe categorii. Dintre acestea, cateva s-au remarcat in mod special, si anume:

  1. vegetalele crucifere, considerate protective impotriva mai multor tipuri de cancer. Intre acestea sunt de semnalat varza, broccoli, varza de Bruxelles, conopida sau nap-ul. Protectia se adreseaza riscului de cancer al cavitatii bucale, faringe, pasajul faringo-laringian, esofag si stomac. Anumite studii de laborator remarca o activare de catre vegetalele cruciferoase a unor sisteme enzimatice complexe cu rol de aparare impotriva initierii procesului neoplazic.
  2. licopenul, carotenoid prezent in rosii, grapefruit rosu, pepene sau caise prezinta un efect protector fata de diverse cancere cum ar fi cancerul pulmonar, prostata, stomac, colon, esofag sau cancerele ORL. Cu toate acestea, cercetatorii nu au identificat o legatura directa intre consumul de lycopen si scaderea riscului de cancer.
  3. soia si riscul de cancer mamar - Studiile legate de consumul de soia sunt contradictorii. Daca unele dintre ele atesta un rol protectiv in unele cancere, in cancerul mamar se pare ca exista un factor de risc prin actiunea estrogen-like. In aceste conditii si indicatiile de dieta pe baza de soia sunt contradictorii. Se apreciaza ca un consum moderat de preparate de soia (lapte de soia, tofu, etc) nu creste riscul de proliferare si diseminare a unui cancer mamar, fara a putea insa defini ce inseamna concret "moderat". In acest context, se recomanda totusi evitarea isoflavonelor concentrate sub forma capsulelor sau a pulberii.

 

Vitamine, minerale si antioxidanti

Vitaminele si multimineralele sunt elemente esentiale necesare cresterii si dezvoltarii armonioase a organismului ca si functionarii optime a acestuia. Anumite vitamine si minerale care protejeaza organismul impotriva proceselor oxidative se numesc antioxidanti. Cercetarile legate de eventualul rol protectiv legat de cancer raman de asemenea, contradictorii. Cei mai cunoscuti antioxidanti sunt:

  1. Betacarotenul. Cercetarile recente au demonstrat ca suplimentele bogate in betacaroten nu previn aparitia cancerului. Mai mult decat atat, studiile initiale care incurajau consumul de betacaroten la pacientii fumatori, s- au dovedit un esec si in plus se pare ca au crescut riscul de cancer pulmonar.
  2. Vitamina D si Calciu. Studiile preliminare aratau o eventuala protectie legata de riscul de a dezvolta cancer colorectal in conditiile unui aport crescut de calciu si vitamina D. Aceste date au fost infirmate de studiile recente
  3. Folatul, asupra carora abunda controversele se regaseste in surse vegetale precum vegetale verzi, fructe, fasole uscata si mazare. Formula de sinteza se numeste acid folic si se regaseste in paine si cereale. Studiile au demonstrat ca un nivel constant scazut de folat creste riscul de cancer mamar, colon si pancreas. Cu toate acestea nu s- a putut afirma o relatie directa intre acidul folic si preventia cancerului.

 

Pe de alta parte pseudostudii recomandau evitarea cu desavarsire a aportului de acid folic, ca de altfel si a vitaminelor din grupul B la pacientii diagnosticati cu cancer pe motivul stimularii proliferarii celulelor tumorale, teorie categoric infirmata de studiile recente. Cu toate acestea, cutumele persista.

Multivitaminele reprezinta un alt subiect de controversa in privinta preventiei cancerului. Studiile preliminare au aratat un potential efect preventiv. Cu toate acestea, majoritatea studiilor prospective nu au demonstrat vreun rol protectiv al consumului de multivitamine. Unul dintre studii a evidentiat o corelatie intre consumul de multivitamine si reducerea incidentei polipilor colonici si deorece polipoza este legata de un risc crescut de a dezvolta un cancer de colon, s- a sugerat implicit ca un aport constant si sustinut de vitamine ar scadea riscul de cancer al colonului.

Seleniul, potrivit unor studii relativ limitate, ar fi implicat in scaderea riscului de cancer de prostata, pulmonar sau colorectal. Pe de alta parte, consumul de suplimente pe baza de seleniu ar putea creste riscul de diabet

In ceea ce priveste aportul de vitamina C si mai ales dozele mari si sustinute ar putea scadea riscul mai multor cancere si in special cancerul gastric. Cu toate acestea, rezultatele studiilor derulate nu au avut consistenta pentru a fi considerate credibile.

Vitamina E recomandata frecvent in decadele trecute pentru rolul sau trofic epitelial ar parea sa creasca riscul de cancer de prostata potrivit unui trial extins care a avut drept obiect rolul preventiv al seleniului si al vitaminei E si ca urmare aportul de vitamina E trebuie folosit cu discernamant.

Dieta bogata in fibre este una dintre recomandarile uzual intalnita in cabinetele oncologice. Rolul protectiv in special vis- a- vis de riscul cancerului colorectal este explicat prin accelerarea tranzitului si ca urmare scaderea timpului de contact al substantelor cu potential genotoxic cu epiteliul mucoasei colonice, locul de aparitie al cancerului colonic.

Aportul proteic, esential in cadrul unei diete echilibrate, ramane un subiect de mare controversa. Principalele surse de proteine animale sunt reprezentate de carne, lactate si oua. Dintre acestea, cele mai multe studii s- au axat pe riscul crescut de cancer asociat consumului de carne rosie. Si in aceasta privinta rezultatele au fost contradictorii iar cresterea incidentei cancerului colorectal se pare ca se datoreaza mai degraba carnii procesate sau a derivatelor din carne procesata.

Nu in ultimul rand, in ultimii ani se remarca o crestere a incidentei obezitatii in cadrul populatiei adulte dar si in populatia infantila datorita influentei nefaste a dietei de tip fast-food. Iar obezitatea inseamna automat un risc semnificativ crescut de cancer, risc atribuit mai multor factori cum ar fi cresterea nivelului insulinei si a factorului de crestere insulinic(IGF- 1) , cresterea nivelului seric de estrogeni prin sinteza la nivelul tesutului gras precum si prin actiunea directa asupra proceselor de reglare a cresterii celulelor tumorale sau prin inflamatia cronica asociata obezitatii. Cancerele frecvent asociate surplusului ponderal sunt cancerul mamar, uterin, colorectal, renal, pancreatic, prostatic sau biliar.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Catalin Costovici.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0