Tulburarea de personalitate borderline: ce este & tratament

Tulburarea de personalitate borderline este caracterizată de instabilitate emoțională, dificultăți în menținerea relațiilor interpersonale, automutilare, precum și comportament suicidal.

Denumirea tulburării de personalitate – borderline – se traduce prin “la limită”, “la graniță”, pentru că pacientul se află la granița dintre psihoză și nevroză.

Borderline este o tulburare psihică serioasă, care se manifestă prin instabilitatea emoțională, imagine de sine distorsionată, teamă intensă de abandon sau instabilitate, dificultăți în a tolera să fii singur, probleme în relațiile cu cei din jur și tulburări comportamentale grave. 

În general, manifestările acestei afecțiuni provoacă probleme pacientului, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Furia, impulsivitatea și schimbările frecvente ale dispoziției îi pot îndepărta pe ceilalți, chiar dacă dorești să ai relații de durată și bazate pe afecțiune.

Tulburarea de personalitate borderline începe, de obicei, la vârsta adultă timpurie. Starea pare să se agraveze la vârsta adultă tânără și se poate îmbunătăți treptat odată cu trecerea anilor.

Cauze tulburarea de personalitate borderline

Nu se cunoaște cauza declanșării acestei tulburări de personalitate, însă oamenii de știință sunt de părere că de vina ar putea fi anumiți factori genetici, structura creierului, precum și factorii sociali, culturali și de mediu.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Factori de risc tulburarea de personalitate borderline 

Printre factorii care cresc riscul de a dezvolta tulburarea borderline se numără:

•    istoricul familial/genetica – tulburările de personalitate pot fi moștenite sau puternic asociate cu alte tulburări de sănătate mintală în rândul membrilor familiei; persoanele care au o rudă apropiată diagnosticată cu această tulburare prezintă risc crescut să dezvolte, la rândul lor, această problemă psihică;
•    structura creierului/anomalii ale creierului – studiile au arătat că există anumite schimbări structurale și funcționale la nivelul creierului pacienților care suferă de tulburarea borderline.

Modificările sunt concentrate mai ales în zona care controlează impulsurile și reglează emoțiile. În plus, anumite substanțe chimice ale creierului care ajută la reglarea stării de spirit, cum ar fi serotonina, ar putea să nu funcționeze corect. Nu se știe, însă, dacă aceste modificări sunt cele care cauzează boala ori dacă tulburarea borderline determină apariția acestor modificări.

Factori de risc tulburararea de personalitate borderline

•    predispoziție ereditară: este posibil să aveți un risc mai mare dacă o rudă apropiată - mama, tatăl, fratele sau sora dvs. - are aceeași tulburare sau o tulburare similară.
•    copilărie traumatizantă: mulți oameni cu această tulburare raportează că au fost abuzați sexual sau fizic sau neglijați în timpul copilăriei. Unii oameni au pierdut sau au fost separați de un părinte sau de un îngrijitor apropiat când erau tineri sau au avut părinți sau îngrijitori care se confruntau cu abuz de substanțe sau alte probleme de sănătate mintală. Alții au fost expuși la conflicte majore sau relații de familie instabile, legături disfuncționale. 

Există, însă, și situatii în care persoane care nu se află în aceste categorii de risc ajung să dezvolte tulburarea de personalitate borderline.

Simptome tulburarea de personalitate borderline

Tulburarea de personalitate borderline afectează felul în care te simți, cum relaționezi cu ceilalți și cum te comporți.

Semnele și simptomele includ următoarele:

•    modificări bruște de dispoziție;
•    modificarea rapidă și nemotivată a percepției asupra propriei persoane ori a celor din jur (un tipar de relații intense instabile)– pacientul poate considera că o persoana îi este prieten devotat, iar mai târziu își schimbă brusc părerea și vede amicul respectiv ca fiind dușman;
•    schimbări rapide ale identității și imaginii de sine care includ schimbarea obiectivelor și valorilor și a te vedea ca fiind rău sau ca și cum nu ai exista deloc;
•    furie, anxietate și depresie intense;
•    schimbări ample de dispoziție care durează de la câteva ore la câteva zile și care pot include fericire intensă, iritabilitate, rușine sau anxietate;
•    comportament agresiv, automutilare și abuz de substanțe;
•    senzație de gol interior;
•    mania persecuției;
•    teama intensă de abandon, chiar mergând la măsuri extreme pentru a evita separarea sau respingerea reală sau imaginară;
•    gânduri suicidale;
•    perioade de paranoia legată de stres și pierderea contactului cu realitatea, care durează de la câteva minute până la câteva ore;
•    comportament impulsiv și riscant, cum ar fi jocurile de noroc, sexul neprotejat, cheltuielile în exces, abuzul de droguri, mâncatul excesiv sau sabotarea succesului renunțând brusc la un loc de muncă bun sau punând capăt unei relații adecvate;
•    furie inadecvată, intensă, cum ar fi pierderea frecventă a cumpătului, atitudine sarcastică sau aspră, ori a avea lupte fizice;
•    lipsa încrederii în cei din jur, adesea acompaniată de o frică irațională, nefondată;
•    senzația de disociere, de desprindere de corp, de irealitate.

Pacientul care suferă de tulburare de personalitate borderline poate avea câteva dintre aceste simptome, dar le poate experimenta și pe toate. 

Simptomele nu sunt permanente, ci apar și dispar. În general, acestea sunt declanșate de anumite evenimente. Spre exemplu, separarea de cei dragi declanșează acutizarea tulburării borderline.

Când este cazul să mergi la medic

Dacă ești conștient că ceva nu este în regulă cu tine ori cei din jur îți sugerează acest lucru, apelează la ajutorul unui psiholog, care te poate ajuta să descoperi despre ce este vorba. 

În cazul în care experimentezi simptomele menționate anterior, este indicat un consult de specialitate.

Pe de altă parte, dacă te automutilezi sau ai gânduri suicidale, este obligatoriu să apelezi la ajutor de specialitate cât mai curând! 

Mergi la psiholog, la psihiatru și discută cu oamenii apropiați ție despre ceea ce ți se întâmplă. Cere ajutorul și vei reuși să depășești momentul!

Diagnostic tulburarea de personalitate borderline 

Un psiholog sau un medic psihiatru poate stabili diagnosticul de tulburare de personalitate borderline.

În urma unei discuții cu pacientul, dar și a unei evaluări psihiatrice bazată pe completarea unor chestionare, medicul poate identifica această tulburare. 

Uneori tulburarea de personalitate borderline apare în asociere cu tulburarea bipolară, cu anxietatea ori cu depresia, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă.

Un diagnostic de tulburare de personalitate borderline este, de obicei, pus la adulți, nu la copii sau adolescenți. Asta pentru că ceea ce par a fi semne și simptome ale tulburării de personalitate borderline pot dispărea pe măsură ce copiii cresc și ajung la maturitate.

Tratament tulburarea de personalitate borderline

Psihoterapia reprezintă principala modalitate de tratament a tulburării de personalitate borderline, însă tratamentul medicamentos este și el folosit în paralel, dacă este necesar. 

În cazul în care există gânduri suicidale, medicul poate recomanda internarea pentru protejarea pacientului.

Terapia cognitiv-comportamentală va ajuta pacientul să cunoască boala (pishoeducație) și să facă față manifestărilor acesteia.

Nu există un tratament medicamentos special pentru tulburarea borderline, însă medicul poate folosi medicamentele antidepresive, antipsihotice ori anxiolitice pentru stabilizarea pacientului. 

Este necesar să fie tratate orice alte tulburări de sănătate mintală care apar adesea împreună cu tulburarea de personalitate borderline, cum ar fi depresia sau abuzul de substanțe. 

Cu tratament, te poți simți mai bine în pielea ta și poți trăi o viață mai stabilă, mai satisfăcătoare.

Calitatea vieții pacientului cu tulburare de personalitate borderline 

Această tulburare poate afecta pacientul atât pe plan personal, cât și profesional, influențând relațiile cu cei din jur. Cele mai frecvente consecințe ale acestei tulburări sunt:

•    pierderea locului de muncă;
•    renunțarea la studii;
•    abuzul de substanțe;
•    relațiile pline de conflict, stres conjugal sau divorț;
•    automutilarea (ex. tăierea pielii, arderea acesteia);
•    implicarea în relații abuzive;
•    probleme cu legea;
•    contractarea unei boli cu transmitere sexuală;
•    suicidul.

Pe fondul tulburării de personalitate borderline, pacientul poate dezvolta și alte tulburări psihice precum: depresia, abuzul de alcool sau alte substanțe, anxietatea, tulburările de alimentație, sindromul de stres post-traumatic, tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), alte tulburări de personalitate.

Recuperarea necesită timp

Să înveți să-ți gestionezi emoțiile, gândurile și comportamentele necesită timp. Majoritatea pacienților îți îmbunătățesc considerabil starea, dar s-ar putea să te lupți întotdeauna cu unele simptome ale tulburării de personalitate borderline. 

Este posibil să ai momente în care simptomele se îmbunătățesc sau se înrăutățesc. 

Ai cele mai mari șanse de succes în ceea ce privește tratamentul atunci când consulți un specialist de sănătate mintală care are experiență în tratarea tulburării de personalitate borderline.

Recomandări tulburarea de personalitate borderline

Simptomele asociate cu tulburarea de personalitate borderline îți pot pune probleme atât ție, cât și celor din jurul tău. Este posibil să fii conștient de faptul că emoțiile, gândurile și comportamentele tale sunt autodistructive sau dăunătoare, dar să te simți incapabil să le gestionezi.

Îți poți gestiona stare, dacă:

•    te documentezi despre această tulburare, astfel încât să înțelegi cauzele și tratamentele acesteia;
•    înveți să recunoști posibilii factori declanșatori ai izbucnirilor de furie sau a comportamentului impulsiv;
•    cauți ajutor profesional și respecți planul de tratament: participi la toate sesiunile de terapie și luați medicamentele conform recomandărilor;
•    colaborezi cu specialistul tău în sănătate mintală pentru a dezvolta un plan de atac, despre ce să faci data viitoare când te confrunți cu o criză;
•    obții tratament pentru problemele conexe tulburării, cum ar fi abuzul de substanțe sau dependența de alcool;
•    iei în considerare implicarea persoanelor apropiate în tratamentul pentru a le ajuta să te înțeleagă și să te sprijine;
•    gestionezi emoțiile intense prin practicarea abilităților de coping, cum ar fi utilizarea tehnicilor de respirație și meditația de tip mindfulness;
•    stabilești limite pentru tine, dar și pentru ceilalți, învățând cum să exprimi în mod corespunzător emoțiile într-o manieră care să nu-i îndepărteze pe ceilalți și să nu declanșeze abandonul sau instabilitatea;
•    nu faci presupuneri despre ceea ce simt sau gândesc oamenii despre tine;
•    comunici cu alte persoane care au această tulburare pentru a împărtăși perspective și experiențe;
•    construiești un sistem de sprijin alcătuit din de oameni care să te înțeleagă și să te respecte;
•    menții un stil de viață sănătos, cum ar fi o dietă echilibrată, cu exerciții fizice și implicare în activități sociale;
•    nu te învinovățești pentru tulburare, ci accepți că este responsabilitatea ta de a o trata.


 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Mayo Clinic: „Borderline personality disorder”, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/borderline-personality-disorder/symptoms-causes/syc-20370237 

HelpGuide: „Borderline Personality Disorder (BPD)”, https://www.helpguide.org/articles/mental-disorders/borderline-personality-disorder.htm 
NHS: „Borderline personality disorder”, https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/borderline-personality-disorder/symptoms/

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0