Si copiii pot suferi de depresie! Iata cum recunoastem simptomele

Depresia poate aparea si la copii, la orice varsta, de la prescolari la adolescentii mai mari, in ciuda credintei populare ca atunci cand esti mic, fara griji si aparent, fara responsabilitati majore, starea ta psihica trebuie sa fie excelenta. 

Din pacate, depresia este o afectiune cu substrat organic in care joaca un rol important factorii genetici si biologici, dar si de mediu si se poate instala si la copii, manifestandu-se prin schimbari de natura psihologica cum ar fi iritabilitatea si tristetea dominanta, instalarea "toanelor" din senin sau cu o justificare minora, retragerea din mediul social, dezinteresul fata de joaca sau alte activitati cu copiii de varsta lui.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Copilul rade foarte rar, este solitar si prefera sa se retraga, la scoala este putin activ si nu manifesta incredere de sine. Este extrem de sensibil la orice remarca.
Orice esec scolar sau din timpul competitiilor minore reprezinta o drama, sunt gata sa renunte usor la hobby-uri, jocuri, competitii, uneori in mod disproportionat cu performanta personala, avand tendinta sa exagereze negativ orice intamplare sau incident.

Cauzele depresiei copilariei pot fi legate si de factori "trigger", cum ar fi unele probleme familiale, lipsa de atentie si de afectiune, separarea parintilor, plecarea unuia sau ambilor parinti in strainatate, la munca, ori despartirea de bunici, dupa ce au fost crescuti mai mult timp de acestia. Depresiile usoare se pot instala si dupa moartea unui animal de companie, schimbarea domiciliului sau scolii, ori tachinarile sau agresiunile de la scoala ori din familie - de catre frati mai mari, rude diverse.

Depresia temporara, cu justificarea printr-o drama majora nu reprezinta o boala in sine, insa trebuie monitorizata cu atentie si chiar consultat un psiholog pentru a evalua posibilitatile copilului de a gestiona, intelege si depasi momentul dureros. Daca exista o predispozitie organica la depresie,evenimnetle negative pot declansa boala.

Depresia instalata insa din senin, in conditiile in care aparent copilului nu ii lipseste nimic si lucrurile din jur nu s-au schimbat dramatic, este o problema ce trebuie tratata cu seriozitate de catre familie, intrucat poate avea consecinte diverse la copii, cum ar fi tulburari de alimentatie, hiperactivitatea, scaderea performantelor scolare, tendinta de a chiuli si de a si ascunde preocuparile fata de adulti, un comportament ciudat sau agresiv cu cei din jur, experiente sexuale neadecvate varstei sau autoagresiune, ducand chiar pana la sinucidere.

 

 

Depresia copilului poate fi tratata, ameliorata si chiar vindecata, in functie de gravitatea si cauzele ei. Important este insa, sa se stabileasca un diagnostic cat mai precoce si sa se faca diferentierea fata de alte afectiuni care se pot manifesta prin depresie, ca simptom si nu boala in sine. Imediat dupa diagnostic trebuie initiat tratamentul si sa se opereze schimbarea atitudinii familiei si daca e posibil, a unor profesori sau mentori apropiati. Insa in aceast ecuatie, psihiatrul si respectiv psihologul terapeut joaca un rol cheie in gestionarea si monitorizarea terapiei.

Tratamentul trebuie inceput cat mai curand posibil dupa depistarea instalarii depresiei, pentru ca aceasta nu trece de la sine. De asmeenea, el trebuie continuat pana cand copilul este in afara pericolului recaderii, multi dintre parinti sau copii renuntand indata ce apar primele ameliorari, din diverse cauze, de la comoditate, costuri, refuzul copilului de a mai coopera, invocarea ocuparii timpului liber in defavoarea temelor etc. Insa terapia este cruciala tocmai fiindca ii va asigura copilului confortul uletrior de a trai si invata normal.

Simptomele depresiei copilariei pot fi:

  • tristete cvasipermanenta si fara motiv
  • modificari bruste ale starii de dispozitie 
  • iritabilitate
  • lipsa cooperarii cu familia, posibil mai ales cu unul dintre parinti, de care anterior era mai legat - devine extrem de uracios si rautacios cu mama, de exemplu
  • plangeri fizice, cum ar fi de "dureri de burta" constante
  • plans frecvent
  • oboselaa permanenta si stare de epuizare
  • ticuri
  • anorexie si alte tulburari de alimentatie
  • neatentie si probleme de memorie
  • absenteism scolar
  • agresivitate si autoagresari 
  • expunerea la situatii periculoase (cu consecinte - cazaturi, implicarea in probleme sau batai in care "cade victima" mai mereu, situatii nedorite)

Diagnosticul depresiei copilariei se face pe baza simptomelor prezentate de copil si evaluarea comportamentului lor de catre un psihiatru sau psiholog pediatru.

Tratamentul depresiei copilariei

Tratamentul depresiei copilariei se poate face prin psihoterapie sau de psihanaliza, care atinge rezultate excelente in cazurile usoare de depresie sau chiar de utilizarea de medicamnete antidepresive, utilizate in cazurile severe de depresie. Antidepresivele trebuie utilizat numai la copiii de peste 7 ani si parintii nu trebuie sa aiba prejudecati din acest punct de vedere pentru ca o astfel de terapie, dublata de psihoterapie si alte forme de suport emotional cresc sansa de vindecare.

Din pacate, multi parinti si adulti in general considera ca medicamentele antidepresive vor transforma copilul "intr-o leguma", ceea ce este total gresit. Copilul se va simti cu mult usurat de povara depresiei prin medicatie si va putea coopera mai bine in tratamentul pentru identificarea cauzelor depresiei, va face mai multa miscare, va socializa, isi va imbunatati relatiile cu ceilalti.

Pentru a preveni debutul depresiei, parintii ar trebui sa acorde multa atentie copilului si preocuparilor lui, sa-l incurajeze sa-si impartaseasca trairile de orice fel, sa apeleze la ei cand are o problema, nelamurire, esec sau neimplinire si sa primeasca asigurari de la acestia. Parintii trebuie sa fie afectuosi cu copiii si sa ii incurajeze sa practice sportul sau orice activitate distractiva, de natura artistica, cum ar fi teatru, dans, muzica, pictura pentru a-l ajuta sa fie mai dezinvolt si deschis pentru a socializa.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Oana Cuzino.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0