Rabdomioliza: cauze, simptome și tratament

Rabdomioliza este un sindrom caracterizat de distrugerea țesuturilor musculare scheletice fie din cauza unei leziuni directe, fie din cauza unei leziuni indirecte. O afecțiune rară, rabdomioliza este o leziune musculară în care, mai exact, mușchii se descompun. Aceasta este o afecțiune care pune în pericol viața. Grupurile de persoane care au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune includ sportivii de anduranță, pompierii, membrii armatei și persoanele în vârstă.

Rabdomioliza este rezultatul morții fibrelor musculare și eliberării în sânge a conținutului acestora, o proteină numită mioglobină. Rinichii sunt responsabili de eliminarea acestei mioglobine din sânge, astfel încât urina să o poată elimina din organism. Această deteriorare periculoasă a mușchilor poate rezulta în urma unui efort excesiv, a unei traume, a unor substanțe toxice sau a unei boli. Din cauza rabdomiolizei pot apărea complicații serioase precum insuficiența renală.

Leziunile musculare pot provoca, de asemenea, o afecțiune medicală numită sindrom de compartiment:

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Un compartiment este un grup de mușchi legați între ei printr-un înveliș subțire, fibros.
Leziunile unui mușchi din interiorul tecii pot provoca umflături. Presiunea din interiorul tecii poate crește, deoarece teaca nu se poate întinde foarte mult.
Presiunea ridicată din interiorul tecii poate împiedica pătrunderea sângelui pentru a alimenta mușchii din interior.
Atunci când mușchii din interiorul compartimentului nu primesc suficient sânge, aceștia mor. Acesta este sindromul de compartiment.
Sindromul de compartiment nu este frecvent, dar este important să primești imediat tratament medical. Un tratament întârziat poate provoca o invaliditate permanentă, deoarece organismul nu poate înlocui mușchii morți.

Cauze rabdomioliză

Rabdomioliza poate avea atât cauze traumatice, cât și cauze netraumatice.

Cauze traumatice:

Leziune cauzată de un accident (de mașină, prin cădere și nu numai)
Compresie musculară îndelungată cauzată de imobilizarea îndelungată în urma unei boli
Căderea și pierderea cunoștinței, urmată de statul pe o suprafață dură (în urma consumului excesiv de alcool sau a altor substanțe)
Leziune cauzată de un șoc electric
Leziune cauzată de arsuri de gradul 3
Veninul de șarpe/ insectă

Cauze netraumatice:

Consumul de alcool sau droguri precum cocaina, heroina sau amfetaminele
Suprasolicitarea musculaturii, mai ales la persoanele neantrenate fizic
Folosirea medicamentelor precum antipsihoticele sau statinele în doze mari
Hipertermie sau insolație
Atac de apoplexie
Afecțiuni metabolice precum cetacidoza diabetică
Boli musculare precum distrofia musculară Duchenne
Infecții virale precum cea cu virusul gripal, virusul herplex simplex sau HIV
Infecții bacteriene care cauzează acumularea de toxine în țesuturi sau sânge

Istoricul în ceea ce privește ribdomioliza crește șansele de reîmbolnăvire cu această afecțiune.

Probleme potențiale cauzate de rabdomioliza

Rabdomioliza poate cauza multe probleme, printre care:

Afectarea rinichilor sau insuficiență renală
Ritmuri cardiace periculoase (aritmii)
Crize convulsive
Greață și vărsături
Invaliditate permanentă
Deces

Cine este afectat de rabdomioliză?

Deși rabdomioliza se poate întâmpla oricui, anumite grupuri au un risc mai mare decât altele de a dezvolta această afecțiune. Persoanele cu o șansă crescută de a face rabdomioliză includ:

Atleții de anduranță: Maratoniștii, persoanele care iau cursuri de spinning și alte persoane care fac exerciții de interval de intensitate ridicată au un risc mai mare de a face rabdomioliză. Aceste grupuri se pot forța prea tare fără să se odihnească.
Pompierii: Pompierii pot dezvolta această afecțiune după efort fizic la temperaturi ridicate. Supraîncălzirea poate provoca rabdomioliză.
Membrii serviciilor militare: Persoanele din armată, în special cele care se află în tabăra de instrucție sau sunt supuse unui antrenament intens, au un risc crescut de a dezvolta rabdomioliză.
Persoanele în vârstă: Persoanele care cad, nu se pot ridica și nu sunt descoperite pentru o perioadă lungă de timp pot face rabdomioliză.

Semne și simptome rabdomioliză

Semnele și simptomele rabdomiolizei pot fi greu de identificat.
Cele mai comune simptome sunt:

Dureri musculare la nivelul umerilor, picioarelor și zonei lombare
Slăbiciune musculară
Dificultăți la mișcarea brațelor și picioarelor
Urina de culoare roșie sau maro
Dureri abdominale
Greață și vărsături
Febră
Ritm cardiac accelerat
Confuzie, deshidratare, febră, pierderea conștiinței
Învinețirea rapidă
Stare de rău generală.

Simptomele pot apărea în orice moment după o leziune musculară. Pentru unele persoane, este posibil ca simptomele să nu înceapă să apară decât la câteva zile după leziunea inițială. Dacă aveți oricare dintre aceste simptome în orice moment, nu le ignorați. Căutați imediat tratament medical. Un diagnostic mai devreme înseamnă un început mai devreme al tratamentului și o șansă mai mare de recuperare fără efecte permanente asupra sănătății.

Citeste si Mialgia: cauzele si tratamentul durerilor musculare

Diagnosticare rabdomioliză

Medicul va căuta o serie de semne ale rabdomiolizei în timpul examinării fizice. Acesta va palpa scheletul pacientului pentru a observa în ce zone acesta resimte durere sau slăbiciune musculară.

Analizele de sânge pentru creatin kinaza și testul mioglobulinei din urină pot ajuta la diagnosticarea rabdomiolizei.

După un diagnostic de rabdomioliză, medicii pot solicita o biopsie musculară pentru a găsi cauza. Pentru o biopsie musculară, medicul specialist va proceda astfel:

Va amorți zona.
Prelevează o mică mostră din mușchi.
Va trimite proba la un laborator pentru testare.
Medicul specialist poate recomanda, de asemenea, un test de sânge pentru a vedea dacă ai o afecțiune genetică care îți crește riscul de a dezvolta rabdomioliză.

Tratament rabdomioliză

Diagnosticată timpuriu, rabdomioliza poate fi tratată cu succes fără să creeze daune permanente la nivelul rinichilor.

Înlocuirea fluidelor pierdute

Prima etapă a tratamentului constă în înlocuirea fluidelor pierdute din organism. Fluidele ar trebui să conțină bicarbonat, care ajută la îndepărtarea mioglobinei de la nivelul rinichilor.

Tratament medicamentos

Medicul poate prescrie medicamente pe bază de bicarbonat de sodiu sau anumite diuretice care ajută rinichii să funcționeze în mod normal. Totodată, tratamentul medicamentos poate echilibra nivelul de potasiu din sânge și poate totodată să trateze hipocalcemia.

Dializa

Dacă rinichii sunt afectați și pacientul are de-a face cu insuficiența renală, e posibil să fie nevoie de dializă. În timpul dializei, sângele din organism este purificat.

Cum se poate preveni ribdomioliza

Ribdomioliza poate fi prevenită prin consumul unei cantități mari de lichide după exercițiile fizice solicitante. Astfel, urina se diluează și rinichii pot elimina mioglobina ce a fost eliberată de mușchi în timpul exercițiilor fizice.

Pacienții care suferă de o afecțiune degenerativă musculară ar trebui să se asigure că sunt hidratați corespunzător în permanență.
Imediat ce observi semnele unei afecțiuni, mergi la medic pentru un consult de specialitate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Rhabdomyolysis - https://www.cdc.gov/niosh/topics/rhabdo/default.html#:~:text=Rhabdomyolysis%20(often%20called%20rhabdo)%20is,permanent%20disability%20or%20even%20death.
Rhabdomyolysis: Pathogenesis, Diagnosis, and Treatment - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4365849/
Rhabdomyolysis - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21184-rhabdomyolysis