Polipii nazali: cauze, simptome și tratament
1. Despre polipii nazali
a. Ce sunt polipii nazali?
b. Polipii nazali vs. vegetațiile adenoide
2. Cauze, factori de risc și complicații polipi nazali
a. Cauze polipi nazali
b. Factori de risc polipi nazali
c. Complicații polipi nazali
3. Simptome polipi nazali
4. Diagnostic polipi nazali
a. Endoscopie nazală
b. Imagistică
c. Teste alergologice
d. Test pentru fibroza chistică
e. Analize de sânge
5. Tratament polipi nazali
a. Tratament medicamentos polipi nazali
i. Corticosteroizi nazali
ii. Corticosteroizi orali și injectabili
iii. Medicamente pentru sinuzita cronică
iv. Alte medicamente
b. Tratament chirurgical polipi nazali
6. Prevenire polipi nazali
Despre polipii nazali
Polipii nazali sunt formațiuni necanceroase, în formă de lacrimă, care cresc în interiorul căilor nazale ori la nivelul sinusurilor. Polipii sunt adesea asociați cu alergiile ori cu astmul; dacă sunt de dimensiuni mici, nu necesită tratament, dar dacă sunt mai mari, pot împiedica drenajul la nivelul sinusurilor, ceea ce poate duce la infecție. Cauza precisă a apariției polipilor nu se cunoaște, dar bărbații în jur de 40 de ani au risc crescut de a dezvolta aceste formațiuni. Polipii adulților diferă de cei ai copiilor (în cazul celor mici, vorbim de vegetații adenoide, cărora li se spune popular „polipi”). Tratamentul polipilor nazali poate fi medicamentos sau chirurgical.
Ce sunt polipii nazali?
Polipii nazali sunt formațiuni anormale de țesut inflamat, moi, umflate, de tip sac, care pot acoperi interiorul nasului sau sinusurile. În mod normal, sinusurile sunt deschise, dar polipii nazali pot crește suficient de mari pentru a le bloca, mai ales că, de obicei, se formează exact în zona în care sinusurile se întâlnesc cu căile nazale. Acest lucru poate cauza probleme de respirație.
Polipii nazali reprezintă un subgrup al rinosinuzitei cronice, o afecțiune în care cavitatea nazală și sinusurile sunt inflamate mai mult de 4 până la 12 săptămâni. Însă nu toate persoanele care au această afecțiune vor dezvolta polipi nazali.
Polipii nazali vs. vegetațiile adenoide
Pentru a evita confuziile, trebuie specificat de la început faptul că polipii nazali nu sunt același lucru cu vegetațiile adenoide.
Pe de o parte, polipii nazali sunt formațiuni care cresc în nasul sau în sinusurile adulților (afectând în special bărbații în jurul vârstei de 40 de ani). Pot să apară și la copii, dar rar. Practic, polipoza nazală, subiectul articolului nostru de astăzi, poate fi caracterizată ca o degenerare a mucoasei.
Pe de altă parte, vegetațiile adenoide se referă la țesutul normal situat în spatele nasului (în gâtul copilului), care se poate umfla în cazul în care corpul încearcă să combată o infecție. De asemenea, copilul se poate naște cu vegetațiile adenoide mărite. Nu toți copiii fac adenoidită cronică, dar este o problemă des întâlnită în rândul celor mici, cu vârste de 3-4 ani.
Popular, se spune că un copil cu vegetații adenoide umflate a făcut „polipi”, motiv care poate genera confuzii între cele două afecțiuni, polipii nazali și adneoidita cronică.
Cauze, factori de risc și complicații polipi nazali
Cauza precisă a apariției polipilor nazali nu este cunoscută, însă inflamarea subiacentă a țesuturilor ar putea avea un rol în dezvoltarea acestor formațiuni. De exemplu, polipii apar mai frecvent la persoanele cu astm sau cu alergie la fungi.
Potrivit estimărilor, polipii nazali se dezvoltă la 1 până la 4% din populația generală și, pe lângă astm și alergii, pot apărea și din cauza unei infecții bacteriene sau a fibrozei chistice. Majoritatea persoanelor care dezvoltă polipi nazali suferă de rinită alergică perenă, cauzată cel mai adesea de acarieni.
Printre complicațiile polipozei nazale se numără și apneea în somn și infecțiile sinusale.
Cauze polipi nazali
Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează dezvoltarea polipilor nazali, de ce unii oameni dezvoltă inflamație pe termen lung sau de ce iritația și umflarea determină formarea polipilor la unele persoane și la altele nu. Această inflamație apare în mucoasa producătoare de lichid a nasului și a sinusurilor.
Există unele dovezi că persoanele care dezvoltă polipi au răspunsuri diferite ale sistemului imunitar și markeri chimici diferiți în membranele mucoase decât cele care nu dezvoltă polipi. Aceste formațiuni pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvenți la adulții tineri și de vârsta a doua (la vârstele de 30-40 de ani).
Factori de risc polipi nazali
Orice afecțiune care declanșează iritații și inflamații pe termen lung în pasajele sau în sinusurile nazale (cum ar fi infecțiile sau alergiile) pot crește riscul de a dezvolta polipi nazali. Problemele de sănătate asociate de multe ori cu polipii nazali includ astmul, sensibilitatea la aspirină, sinuzita fungică alergică, fibroza chistică, sindromul Churg-Strauss (granulomatoză eozinofilă cu poliangită), carența de vitamina D, istoricul familial.
Polipii nazali pot rezulta din inflamația cronică a mucoasei nasului, deși apar adesea fără un motiv aparent. Persoanele cu febra fânului (rinită alergică) au un risc mai mare să dezvolte polipi nazali. Aceștia se pot dezvolta, de asemenea, la copiii cu fibroză chistică.
Persoanele cu polipi nazali și cu astm sunt adesea alergice la aspirină și la alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul și naproxenul și pot avea dificultăți de respirație bruște și severe dacă iau unul dintre aceste medicamente.
Complicații polipi nazali
Polipii nazali pot duce la unele complicații, deoarece blochează fluxul normal de aer și drenajul fluidelor. De asemenea, complicațiile pot fi provocate de iritația și inflamația zonei pe termen lung. Acestea sunt apneea obstructivă în somn, exacerbările astmului și infecțiile sinusale.
Mai puțin frecvent, polipii nazali pot cauza probleme din cauza infecțiilor mai periculoase, cum ar fi infecția țesutului din jurul creierului și al măduvei spinării (meningită), infecția la nivelul țesutului din jurul ochiului (celulită orbitală) sau infecția oaselor sinusurilor (osteită).
Simptome polipi nazali
Simptomele polipozei nazale pot fi cu ușurință confundate cu cele ale altor afecțiuni, așa că e necesar să se ceară sfatul medicului la instalarea acestora. Un pacient cu polipi poate să aibă impresia, de exemplu, că se confruntă de mai multe luni cu o răceală. Cele mai frecvente simptome ale polipilor nazali includ:
- Nasul înfundat (congestia nazală);
- Secrețiile nazale;
- Senzație de blocare la nivelul nasului și nevoia de a respira pe gură;
- Picurare post-nazală;
- Reducerea sau dispariția simțului mirosului;
- Durere facială sau durere de cap;
- O senzație de presiune la nivelul frunții.
Complicațiile polipilor nazali pot provoca simptome suplimentare, cum ar fi sforăitul, febra sau scurgerile de mucus verzui din nas.
Diagnostic polipi nazali
De obicei, medicul otorinolaringolog poate pune un diagnostic pe baza unui examen fizic general, a unui examen al nasului și a răspunsurilor pacientului la întrebările despre simptomele pe care le are. Cel mai probabil, pacientul va fi întrebat și dacă are antecedente de febra fânului, rinită alergică, astm sau alergie la aspirină. Polipii pot fi vizibili cu ajutorul unui instrument simplu de luminat căile nazale, dar medicul poate solicita și alte teste de diagnostic, cum ar fi endoscopia nazală, teste alergologice și analize de sânge.
Endoscopie nazală
Un tub lung și flexibil cu lumină la capăt sau o cameră mică, numit endoscop nazal, îi permite medicului să efectueze o examinare detaliată în interiorul nasului și al sinusurilor.
Imagistică
Imaginile obținute cu ajutorul unei tomografii computerizate (CT) pot ajuta medicul să identifice dimensiunea și localizarea polipilor în zonele mai profunde ale sinusurilor și să evalueze gradul de creștere și de inflamație. Acest test poate ajuta, de asemenea, medicul să excludă alte posibile cauze ale blocării cavității nazale, cum ar fi anomalii structurale sau un alt tip de creștere necanceroasă sau canceroasă.
Teste alergologice
Medicul poate indica și efectuarea unor teste cutanate pentru a stabili dacă alergiile contribuie la inflamația cronică. Cu un test de înțepare a pielii, picături mici de agenți alergici (alergeni) sunt introduse în pielea antebrațului, după care medicul caută semne de reacții alergice. Dacă nu se poate efectua un test cutanat, medicul poate solicita un test de sânge care să depisteze anticorpii specifici împotriva diferiților alergeni.
Test pentru fibroza chistică
Dacă este vorba de un copil diagnosticat cu polipi nazali, medicul poate sugera testarea copilului pentru a afla dacă are fibroză chistică, o boală moștenită care afectează glandele producătoare de mucus, lacrimi, transpirație, salivă și sucuri digestive. Testul de diagnostic standard pentru fibroza chistică este un test de sudoare neinvaziv, care stabilește dacă transpirația copilului este mai sărată decât a majorității oamenilor.
Analize de sânge
Pentru a diagnostica polipii nazali, medicul poate cere și analize de sânge pentru a afla dacă nivelul de vitamina D este prea scăzut, această carență fiind asociată cu polipii nazali.
Tratament polipi nazali
Tratamentul polipilor nazali depinde de simptomele pacientului, de vârsta acestuia și de starea generală de sănătate. De asemenea, depinde și de cât de gravă este afecțiunea în sine. Tratamentul vizează reducerea inflamației, precum și a dimensiunii polipilor și este adesea început cu medicamente care se inhalează prin nas. Dacă diversele tipuri de medicamente nu funcționează, intervenția chirurgicală poate fi de ajutor.
În general, dacă polipii nazali sunt mici, medicul prescrie un spray nazal care conține corticosteroizi, uneori împreună cu pastile. Această terapie micșorează polipii treptat și îi va împiedica să reapară. Polipii mari care nu răspund la terapia medicamentoasă necesită de obicei o intervenție chirurgicală (în majoritatea cazurilor, este o procedură ambulatorie).
Tratament medicamentos polipi nazali
Tratamentul polipilor nazali începe de obicei cu medicamente sub formă de spray și pastile, care pot face chiar și polipii mari să se micșoreze sau să dispară.
Corticosteroizi nazali
În primă instanță, medicul poate prescrie un spray nazal cu corticosteroizi pentru a reduce umflarea și iritarea. Acest tratament poate micșora polipii sau îi poate elimina complet. Corticosteroizii nazali includ fluticazona, budesonida, mometazona, triamcinolona, beclometazona.
Corticosteroizi orali și injectabili
În cazul în care un corticosteroid nazal nu este eficient, medicul poate recomanda ulterior un corticosteroid oral, cum ar fi prednison, fie singur, fie în combinație cu un spray nazal. Deoarece corticosteroizii orali pot provoca reacții adverse grave, de obicei se indică doar pentru o perioadă limitată.
Medicamente pentru sinuzita cronică
Dacă pacientul are polipi nazali și sinuzită cronică, medicul îi poate administra o injecție cu un medicament numit dupilumab pentru a trata afecțiunea. Acest medicament poate reduce dimensiunea polipilor nazali și congestia.
Alte medicamente
Pacientului i se pot prescrie și alte medicamente pentru a trata afecțiunile care contribuie la umflarea pe termen lung a sinusurilor sau a pasajelor nazale. Acestea pot include antihistaminice pentru tratarea alergiilor și antibiotice pentru tratarea unei infecții cronice sau recurente.
De asemenea, pacienții cu polipi nazali și sensibilitate la aspirină pot beneficia de desensibilizarea aspirinei, sub îngrijirea unui specialist în alergii cu experiență în acest procedeu. Tratamentul implică creșterea treptată a cantității de aspirină pe care o persoană o ia sub supraveghere medicală într-un spital sau clinică, pentru a ajuta corpul să tolereze administrarea de aspirină pe termen lung.
Tratament chirurgical polipi nazali
În situația în care tratamentul medicamentos nu a avut efect, iar polipii nazali nu au dispărut și nici nu s-au micșorat, pacientul poate avea nevoie de o intervenție chirurgicală endoscopică pentru îndepărtarea acestora. De asemenea, operația este utilă și pentru a corecta problemele cu sinusurile care le fac predispuse la inflamație și la dezvoltarea polipilor.
Cum se face operația? Chirurgul introduce endoscopul nazal în nări și îl ghidează în cavitățile sinusale. Apoi, folosește instrumente minuscule pentru a îndepărta polipii și alte substanțe care blochează fluxul de fluide din sinusuri. Chirurgul poate, de asemenea, să mărească orificiile care duc de la sinusuri la pasajele nazale. Chirurgia endoscopică se efectuează de obicei ca o procedură ambulatorie și pacientul poate pleca acasă în aceeași zi.
După intervenția chirurgicală, cel mai probabil pacientului i se va prescrie un spray nazal cu corticosteroizi pentru a preveni reapariția polipilor. Medicul poate recomanda, de asemenea, clătirea cu apă sărată sau un spray cu apă de mare pentru a favoriza vindecarea după operație.
Prevenire polipi nazali
Nu există o metodă anume de a preveni polipii nazali, dar riscul de a dezvolta astfel de formațiuni poate fi redus prin:
- Gestionarea alergiilor și a astmului. E necesar ca persoanele cu aceste afecțiuni să respecte recomandările de tratament ale medicului. Dacă simptomele nu sunt bine controlate, trebuie să ceară sfatul medicului legat de posiblitatea schimbării planului de tratament.
- Evitarea iritanților nazali. Pentru prevenirea apariției polipilor, se va evita inhalarea substanțelor din aer care pot contribui la inflamarea nasului și a sinusurilor, cum ar fi diverși alergeni, fum de țigară, vapori chimici sau praf.
- O igienă adecvată. Mâinile trebuie spălate frecvent și corect, cu apă și săpun, pentru cel puțin 20 de secunde, aceasta fiind una dintre cele mai bune modalități de protecție împotriva infecțiilor bacteriene și virale care pot provoca inflamația pasajelor nazale și a sinusurilor. Când apa și săpunul nu sunt disponibile, se va folosi un gel dezinfectant cu 70% alcool, cum este Guard X.
- Păstrarea unui nivel optim de umiditate în casă. Dacă aerul din casă este prea uscat, utilizarea unui umidificator poate ajuta la hidratarea căilor respiratorii, la îmbunătățirea fluxului de mucus din sinusuri și la prevenirea blocajelor și a inflamației. Umidificatorul trebuie curățat zilnic pentru a preveni creșterea bacteriilor.
- Folosirea unui spray nazal cu soluție salină. Un spray cu apă de mare este de ajutor în curățarea blândă a pasajelor nazale, ceea ce poate îmbunătăți fluxul de mucus și poate elimina alergenii și alți iritanți. Astfel de spray-uri se găsesc fără rețetă. De asemenea, pentru clătirea nărilor se poate utiliza apa distilată, fiartă un minut și răcită.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cedars Sinai - Nasal Polyps
https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/n/nasal-polyps.html
Medline Plus - Adenoids
https://medlineplus.gov/adenoids.html
Mayo Clinic - Nasal polyps
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nasal-polyps/symptoms-causes/syc-20351888
Harvard Health Publishing - Nasal Polyps
https://www.health.harvard.edu/a_to_z/nasal-polyps-a-to-z
Te-ar mai putea interesa și...
