Chefirul: băutura magică pentru o digestie sănătoasă

Ești de părere că iaurtul este sănătos? Vei fi impresionat de proprietățile și beneficiile chefirului! Chefirul sau este un aliment bogat în nutrienți, dar și în probiotice, fiind extrem de benefic pentru digestie, dar și pentru sănătatea intestinală.

Ce este chefirul

Chefirul provine din părți din Europa de Est și Asia de Sud-Vest. Numele este derivat din cuvântul turcesc keyif, care înseamnă „a te simți bine” după ce ai mâncat. Il regasesti pe rafturile magazinelor si sub denumirea de kefir.

Chefirul este o băutură fermentată, făcută în mod tradițional folosind lapte de vacă sau lapte de capră. Se obține adăugând boabe de chefir în lapte. Acestea nu sunt boabe de cereale, ci colonii asemănătoare boabelor de drojdie și bacterii lactice care seamănă cu o conopidă în aparență.

În aproximativ 24 de ore, microorganismele din boabele de chefir se înmulțesc și fermentează zaharurile din lapte, transformându-l în chefir. Apoi boabele sunt scoase din lichid și pot fi folosite din nou. Bacteriile lactice ale boabelor transformă lactoza laptelui în acid lactic, astfel încât chefirul are un gust acru ca iaurtul, dar are o consistență mai subțire.

Variante de chefir fără lapte pot fi făcute cu apă sau lapte de cocos ori cu alte lichide dulci, însă acestea nu vor avea același profil nutritiv precum chefirul pe bază de lactate.

Valori nutriționale pentru 175 ml de chefir cu conținut scăzut de grăsime

Proteine: 4 g
Calciu: 10% din doza zilnică recomandată
Vitamina B12: 12% din doza zilnică recomandată
Magneziu: 3% din doza zilnică recomandată
Fosfor: 15% din doza zilnică recomandată
Riboflavină (vitamina B2): 10% din doza zilnică recomandată
O cantitate decentă de vitamina D
Calorii: 100 kcal
Carbohidrați: 7-8 g
Grăsimi: 3-6 g, în functie de tipul de lapte folosit la prepararea chefirului.

Chefirul conține, de asemenea, o mare varietate de compuși bioactivi, inclusiv aminoacizi și peptide care contribuie la beneficiile sale pentru sănătate.

Beneficii chefir

Kefirul prezintă multe beneficii pentru sănătate datorită efectelor sale antimicrobiene, anticancerigene, tractului gastrointestinal, modulării microbiotei intestinale și efectelor antidiabetice.

Sursa bogată de probiotice – Iaurtul este cel mai cunoscut aliment probiotic din dieta occidentală, dar chefirul este de fapt o sursă mult mai puternică. Probioticele sunt microorganisme care au un efect benefic asupra florei de la nivelul intestinelor, având o acțiune protectoare, dar și antibiotică. Probioticele sunt bacteriile bune, care ajută digestia, gestionează greutatea și sănătatea mintală, dar te și protejează de bolile gastrointestinale. Chefirul poate conține până la 61 de microorganisme diferite, întocmai cum arată un studiu¹ din 2013. Chefirul este așadar, o sursă mult mai puternică de probiotice decât multe alte produse lactate fermentate.

Are proprietăți antibacteriene – Se crede că anumite probiotice din chefir protejează împotriva infecțiilor.

Potrivit studiilor^2,3, datorită probioticului Lactobacillus kefiri din conținutul băuturii, chefirul are și proprietăți antibacteriene, luptând cu bacteriile precum Salmonella, Helicobacter Pylori ori E.coli. Kefiran, un tip de carbohidrați prezent în chefir, are și proprietăți antibacteriene coform unui studiu⁴ din 2005.

Întărește oasele și scade riscul de osteoporoză – Asigurarea unui aport adecvat de calciu este una dintre cele mai eficiente modalități de îmbunătățire a sănătății osoase și de încetinire a progresiei osteoporozei, afecțiune care se caracterizează prin deteriorarea țesutului osos.

Chefirul are un conținut bogat în calciu, dar și în vitamina K2, care joacă un rol central în metabolismul calciului. În plus, ambii nutrienți sunt eficienți în fortificarea oaselor. Conform studiilor^5,6 , suplimentarea cu K2 scade riscul de fracturi cu până 81%.

Studii⁷ recente pe animale arată legătura dintre consumul de chefir și absorbția crescută a calciului în celulele osoase. Acest lucru duce la o densitate osoasă îmbunătățită, care ar trebui să ajute la prevenirea fracturilor.

Compoziția vitaminelor din chefir este afectată de tipul de lapte și de flora microbiologică utilizată în producerea acestuia. Propionibacterium peterssoni și Propionibacterium pituitosum produc vitamina B12, în timp ce Freudenreichii subsp. Propionibacterium Shermanii a susținut mai multă producția de vitamina B6.

Kefirul conține, de asemenea, proteine parțial digerate (de exemplu, cazeine) care ajută la digestia și absorbția acestuia de către organism. Aminoacizii esențiali găsiți în abundență în chefir reglează, de asemenea, metabolismul proteinelor, glucozei și lipidelor și prezintă un efect pozitiv asupra reglarii greutății corporale, menținerii răspunsului imunitar și echilibrului energetic.

Aminoacizii previn dizabilitatea și prelungesc speranța de viață sănătoasă persoanelor în vârstă iar aminoacizii cu lanț ramificat care se găsesc și în chefir îmbunătățesc recuperarea cognitivă a pacienților cu leziuni cerebrale traumatice severe.

Previne cancerul – Conform unu studiu⁸, se crede că probioticele din produsele lactate fermentate reduc creșterea tumorii prin stimularea sistemului imunitar și prin urmare, este posibil ca chefirul să lupte împotriva cancerului.

Un studiu⁹ a confirmat eficiența consumului de chefir în ceea ce privește oprirea înmulțirii celulelor canceroase de la sân. Cercetarea a constatat că extractul de kefir a redus numărul de celule de cancer mamar cu 56%, comparativ cu doar 14% pentru extractul de iaurt.

Imbunateste starea de dispozitie - Dovezile din studii stiintifice sugerează rolul microbiotei intestinale în modularea fiziologiei și comportamentului creierului, prin comunicare bidirecțională, de-a lungul axei intestin-creier. Ca atare, microbiota intestinală reprezintă o potențială țintă terapeutică pentru influențarea evenimentelor mediate central și a comportamentului gazdei. Prin urmare, este de remarcat faptul că s-a demonstrat recent că chefirul din băuturi din lapte fermentat modulează compoziția microbiotei intestinale.Un studiu recent a incercat sa elucideze prin ce mecanisme chefirul imbuntateste comportamnetul sistemului nervos si cum influenteaza microbiota, comportamentul. În conformitate cu aceste constatări, kefirurile au afectat în mod diferențial imunitatea sistemică și semnalizarea serotoninergică a colonului.

Chefirul este bogat în aminoacizi serină, treonină, alanină, lizină, valină, izoleucină, metionină, fenilalanină și triptofan, care joacă un rol major în sistemul nervos central.

În plus, chefirul a influențat capacitatea funcționala microbiana intestinala specifica, inclusiv biosinteza diverșilor neuroactivi, cum ar fi GABA. Aceste modificări ale funcției microbiotei intestinale și ale imunității periferice ar putea contribui la fenotipul comportamental indus de chefir, chiar dacă mai multe cercetări sunt justificate pentru a valida dacă aceste căi specifice axei microbiotă-intestin-creier sunt implicate.

Eficient în cazul diferitelor probleme digestive

Probioticele precum chefirul te pot ajuta să restabilești echilibrul bacteriilor benefice din intestin. Din acest motiv, sunt extrem de eficiente în tratarea mai multor forme de diaree, întocmai cum ilustrează unele studii¹⁰.

Mai mult, cercetările^11,12,13 sugerează că probioticele și alimentele probiotice pot atenua multe probleme digestive, precum sindromul intestinului iritabil, ulcerele cauzate de infecția cu Helicobacter Pylori și multe altele. Bacteriile benefice care se regăsesc în acest produs ajută la reducerea inflamației de la nivel intestinului, dar și la tratarea simptomelor acestui sindrom.

Are un conținut sărac în lactoză – Alimentele lactate obișnuite conțin un zahăr natural numit lactoză. Bacteriile lactice din alimentele lactate fermentate, cum ar fi chefirul și iaurtul, transformă lactoza în acid lactic, astfel încât aceste alimente sunt mult mai scăzute în lactoză decât laptele. De asemenea, conțin enzime care pot ajuta la descompunerea lactozei și mai mult.

Prin urmare, chefirul este în general bine tolerat de persoanele cu intoleranță la lactoză, cel puțin în comparație cu laptele obișnuit, după cum arată și un studiu din 2003¹⁴.

Poate îmbunătăți simptomele alergiei și astmului – Persoanele cu un sistem imunitar prea sensibil sunt mai predispuse la alergii, care pot provoca afecțiuni precum astmul.
În cadrul unui studiu¹⁵ efectuat pe animale, s-a dovedit că prin consumul de chefir sunt suprimate răspunsurile inflamatorii legate de alergii și astm.

Tipuri de chefir / kefir

Dacă suferi de intoleranță la lactoză, nu înseamnă că nu poți beneficia de proprietățile uimitoare ale chefirului. În cazul în care chefirul preparat din lapte de vacă, de oaie sau de capră nu este tolerat de organismul tău, îl poți înlocui cu chefir preparat din lapte de cocos.

Cum să consumi chefir

Există nenumărate moduri în care poți introduce chefirul în alimentația ta. Iată câteva idei care te vor inspira:

•   Chefir cu fulgi de ovăz și fructe, pentru un mic dejun gustos și sănătos;
•   Chefir pe post de topping pentru clătite sau alte deserturi, combinat cu dulceață sau gem de fructe;
•   Înghețată de chefir cu fructe;
•   Gogoși făcute cu chefir în loc de lapte;
•   Chefir pe post de dressing (sos) pentru salată;
•   Chefir pe post de ingredient de bază pentru smoothie-urile, băuturile din fructe și legume;
•   Chefir pe post de sos pentru carnea de pui preparată la grătar;
•   Chefir cu fructe și scorțisoară pe post de desert sănătos și dietetic;
•   Chefir pe post de ingredient pentru o omletă pufoasă.

Oricum ai alege să consumi chefirul, beneficiile sale vor putea fi observate cu usurință, mai ales la nivelul sistemului digestiv. Introdu chefirul în alimentația ta și vei avea numai de câștigat.

Daca iti doresti sa te programezi la un nutritionist, nu mai amana nicio zi. Timpul si sanatatea ta sunt pretioase!

Te poti programa chiar acum, la un medic specialist, in orasul tau, pe DOC TIME.

Solutia pentru imbunatatirea starii tale de sanatate este doar la un click distanta!

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
U.S. DEPARTMENT OF AGRICULTURE: Kefir, lowfat, strawberry, LIFEWAY, https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/171301/nutrients
1. Studiul "Microbiological, technological and therapeutic properties of kefir: a natural probiotic beverage.", publicat în Brazilian Journal of Microbiology 44 (2013): 341-349, autori: Leite, Analy Machado de Oliveira, et al.
2. Studiul "Meta-analysis of the efficacy of probiotics in Helicobacter pylori eradication therapy.", publicat în World journal of gastroenterology: WJG 20.47 (2014): 18013, autori: Zhu, Rong, et al.
3. Studiul "Safety characterization and antimicrobial properties of kefir-isolated Lactobacillus kefiri.", publicat în BioMed Research International 2014 (2014), autori: Carasi, Paula, et al.
4. Studiul "Antimicrobial and healing activity of kefir and kefiran extract.", publicat în International journal of antimicrobial agents 25.5 (2005): 404-408, autori: Rodrigues, Kamila Leite, et al.
5. "Three-year low-dose menaquinone-7 supplementation helps decrease bone loss in healthy postmenopausal women.", publicat în Osteoporosis International 24.9 (2013): 2499-2507, autori: Knapen, M. H. J., et al. Studiul
6. Studiul "Vitamin K and the prevention of fractures: systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials.", publicat în Archives of internal medicine 166.12 (2006): 1256-1261, autori: Cockayne, Sarah, et al.
7. Studiul"Kefir improves bone mass and microarchitecture in an ovariectomized rat model of postmenopausal osteoporosis.", publicat în Osteoporosis International 26.2 (2015): 589-599, autori: Chen, H-L., et al.
8. Studiul "The potential role of probiotics in cancer prevention and treatment.", publicat în Nutrition and cancer 68.4 (2016): 535-544, autori: Yu, Ai-Qun, and Lianqin Li.
9. Studiul "Kefir extracts suppress in vitro proliferation of estrogen-dependent human breast cancer cells but not normal mammary epithelial cells.", publicat în Journal of medicinal food 10.3 (2007): 416-422, autori:Chen, Chujian, Hing Man Chan, and Stan Kubow.
10. Studiul "The therapeutic effect of probiotic bacteria on gastrointestinal diseases.", publicat în Adv Clin Exp Med 22.5 (2013): 759-66, autori: Sarowska, Jolanta, et al.
11. Studiul "Use of probiotics in the fight against Helicobacter pylori.", publicat în World journal of gastrointestinal pathophysiology 5.4 (2014): 384, autori: Ruggiero, Paolo.
12. Studiul "A systematic review and meta-analysis: probiotics in the treatment of irritable bowel syndrome." , publicat în BMC gastroenterology 9.1 (2009): 1-11, autori: Hoveyda, Nourieh, et al.
13. Studiul "A meta-analysis of probiotic efficacy for gastrointestinal diseases.", publicat în PloS one 7.4 (2012): e34938, autori: Ritchie, Marina L., and Tamara N. Romanuk.
14. Studiul "Kefir improves lactose digestion and tolerance in adults with lactose maldigestion.", publicat în Journal of the American Dietetic association 103.5 (2003): 582-587, autori: Hertzler, Steven R., and Shannon M. Clancy.
15. Studiul"Anti-inflammatory and anti-allergic effects of kefir in a mouse asthma model.", publicat în Immunobiology 212.8 (2007): 647-654, autori: Lee, Mee-Young, et al.
Angelakis, Emmanouil, Vicky Merhej, and Didier Raoult. "Related actions of probiotics and antibiotics on gut microbiota and weight modification." The Lancet infectious diseases 13.10 (2013): 889-899.
Messaoudi, Michaël, et al. "Beneficial psychological effects of a probiotic formulation (Lactobacillus helveticus R0052 and Bifidobacterium longum R0175) in healthy human volunteers." Gut microbes 2.4 (2011): 256-261.

16. Distinct actions of the fermented beverage kefir on host behaviour, immunity and microbiome gut-brain modules in the mouse,2020, Marcel van de Wouw, Aaron M. Walsh, Fiona Crispie,

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...