Cyberbullying-ul, asociat cu stres post-traumatic la adolescenți [studiu]

Cyberbullying-ul sau hărțuirea verbală online este un fenomen care la adolescenți este asociat cu apariția unor simptome de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) atât la victime, cât și la agresori, concluzionează un studiu¹ recent.

Dacă stresul cauzat de prea multe teme sau de prea multă muncă se poate gestiona ușor prin metode de relaxare și administrarea unor suplimente alimentare cu magneziu, vitamina B6 sau diverse extracte din plante (valeriană, roiniță etc.), când e vorba de stresul provocat de hărțuire, lucrurile sunt mult mai complicate.

Bullying-ul poate fi o hărțuire ori încercare de intimidare verbală sau fizică. În timp ce, pentru tineri, bullying-ul offline are loc în general la școală, unde poate fi rezolvat rapid de profesori și de părinți, cyberbullying-ul poate fi mult mai dificil de gestionat, deoarece atitudinea ofensatoare și agresivă față de o persoană poate oricând să ajungă la o audiență mult mai largă.

Cyberbulling-ul duce la tulburări psihice mai ales pentru victime, dar și pentru agresori

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cyberbullying-ul sau bullying-ul online, este legat de apariția a diferite tipuri de simptome de tulburare de stres post traumatic (PTSD), atât pentru victime cât și pentru făptuitori, sugerează primul studiu de acest fel, publicat online în jurnalul pediatric Archives of Disease in Childhood.

Descoperirile pe care le-au făcut i-au determinat pe cercetători să sugereze că întrebările despre cyberbullying ar trebui să devină o parte de rutină a evaluării sănătății mentale a copiilor și adolescenților.

Prevalența acțiunilor cibernetice în rândul adolescenților este considerată a fi cuprinsă între 10% și 40% și prezintă riscuri specifice, deoarece se poate face zi și noapte, în diferite contexte, este rapidă, anonimă și ajunge la o audiență largă, spun cercetătorii. 

S-a sugerat că poate exista și o anumită suprapunere între bullying-ul tradițional și cel online. Pentru a examina această presupoziție mai în amănunt și pentru a afla care ar putea fi impactul acțiunilor informatice asupra sănătății mentale a tinerilor, cercetătorii au chestionat 2218 elevi cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani din patru școli din Londra despre experiențele lor legate de intimidare și hărțuire.

Oamenii de știință implicați în studiu au apelat la un chestionar complex pentru a afla cu ce tip de intimidare s-au confruntat copiii și adolescenții, cât de des s-a întâmplat acest lucru sau cât timp a durat un episod de hărțuire. Apoi, au căutat la ei semne de PTSD folosind impactul revizuit pentru copii al scalei evenimentelor (CRIES), care are două dimensiuni: gânduri intruzive și comportamente de evitare.

Peste jumătate dintre adolescenți erau fete (55%), aproximativ o treime (34%) dintre cei analizați erau de etnie albă, iar două treimi erau de origine etnică neagră, asiatică și alte minorități. Majoritatea copiilor (80%) erau născuți în Marea Britanie.

Răspunsurile la sondaj au arătat că aproape jumătate (46%) dintre toți elevii au raportat un istoric de orice tip de intimidare: 17% ca victime, 12% ca făptuitori și 4% ca ambele. Dar implicarea în bullying-ul tradițional (1 din 3 dintre adolescenți) a fost mai frecventă decât implicarea în cyberbullying (1 din 4).

Aproximativ 13% dintre adolescenți au fost victime ale cyberbullying-ului, 8,5% au agresat online alte persoane, iar 4% au fost atât victime, cât și făptași. Aproximativ 16% dintre adolescenți au fost hărțuiți în persoană, față în față, 12% i-au intimidat ei pe alții în persoană, iar și 6,5% au fost atât victime, cât și făptași. A existat o oarecare suprapunere între ambele tipuri de intimidare, deși agresorii online puri au fost mai puțin susceptibili să fie și agresori tradiționali.

Jumătate dintre cei implicați într-un rol specific în cyberbullying au fost, de asemenea, implicați în același rol în bullying-ul tradițional: 52% dintre victimele informatice au fost, de asemenea, victime tradiționale, iar 48% dintre agresorii online au fost și agresori tradiționali.

Aproximativ 72% (1516) dintre adolescenți au finalizat evaluarea CRIES. Mai mult de o treime dintre victimele cibernetice (35%), mai mult de unul din patru (29%) dintre agresorii cibernetici și o proporție similară (28%) dintre cei care au fost și una și alta au manifestat simptome clinic semnificative pentru sindromul de stres postraumatic.

Analizele ulterioare au indicat faptul că victimele cibernetice au prezentat simptome mai grave de PTSD decât agresorii, și au experimentat mai multe gânduri intruzive și mai multe comportamente de evitare.

Acesta este un studiu observațional, deci nu poate stabili exact cauza și efectul. De asemenea, s-a bazat pe rapoarte subiective și nu a inclus o evaluare clinică completă a simptomelor suspectate de PTSD. Și, având în vedere că eșantionul a fost reprezentativ pentru adolescenții urbani din Marea Britanie, rezultatele ar putea să nu fie aplicabile în alte regiuni sau țări, avertizează cercetătorii.

Cu toate acestea, oamenii de știință sugerează că descoperirile lor au implicații importante. Părinții, profesorii și profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie conștienți de posibilele simptome ale stresului posrt-traumatic la tinerii implicați în cyberbullying. 

În ciuda faptului că cyberbullying-ul este mai puțin frecvent decât bullying-ul tradițional, este de remarcat faptul că mai mult de o treime dintre agresorii online nu au fost implicați în bullying-ul tradițional, în timp ce marea majoritate a victimelor cyberbullying-ului a fost implicată în bullying tradițional, în principal ca victime tradiționale. Acest lucru sugerează că anonimatul furnizat agresorilor online poate constitui o nouă platformă pentru intimidare, deși această constatare necesită studii suplimentare, concluzionează cercetătorii.

Bullying-ul, asociat și cu alte tulburări psihice

Un alt raport recent a prezentat dovezi că bullying-ul este o problemă complexă, care afectează sănătatea mentală a persoanelor implicate, acestea având un risc crescut de a dezvolta depresie și anxietate și de a funcționa din ce în ce mai defectuos din punct de vedere emoțional. Experiența bullying-ului pare să sporească aceste riscuri independent de alți factori biologici și de mediu. 

Mai mult decât atât, efectele negative ale bullying-ului tradițional s-au dovedit a fi de lungă durată, cercetările dezvăluind că acei copiii care sunt hărțuiți la un moment dat riscă să se confrunte cu tulburări de sănătate mentală pentru până la aproape patru decenii de la expunere. Unele exemple de probleme pe termen lung provocate de hărțuirea din copilărie pot include greutatea formării de relații cu cei din jur la maturitate, dificultăți de relaționare la serviciu și risc mai mare de șomaj. 

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMJ Journal, Archives of Disease in Childhood - Cyberbullying and post-traumatic stress symptoms in UK adolescents
https://adc.bmj.com/content/early/2020/04/15/archdischild-2019-318716
1. Studiul „Cyberbullying and post-traumatic stress symptoms in UK adolescents”, apărut în Archives of Disease in Childhood Published Online First: 23 June 2020. doi: 10.1136/archdischild-2019-318716, autori: Mateu A, Pascual-Sánchez A, Martinez-Herves M, et al.
Stopbullying.gov - Effects of Bullying on Mental Health
https://www.stopbullying.gov/blog/2019/10/25/effects-bullying-mental-health

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0