O evaluare științifică a unui grup de cercetători de la Translational Genomics Research Institute (TGen) sugerează că în postmenopauză, femeile se află la un risc mai crescut de boală hepatică grasă non-alcoolică, o afecțiune cronică declanșată de excesul de grăsime acumulat la nivelul ficatului, și care nu este cauzată de alcool.     

Boala hepatică grasă non-alcoolică este o cauză des întâlnită a deteriorării hepatice și poate degenera în ciroza ficatului și poate duce chiar la deces. Este, de asemenea, una dintre principalele afecțiuni care impun nevoia transplantului de ficat. Având în vedere că aproximativ 1 din 4 persoane din lume suferă de o afecțiune din spectrul bolilor hepatice grase non-alcoolice, transplantul de ficat este o necesitate presantă. 

Mai mult, bolile hepatice grase non-alcoolice sunt adesea asociate cu alte afecțiuni, printre care obezitate, niveluri anormale de lipide în sânge și diabet de tip 2. 
Analiza cuprinde mai mult de 60 studii epidemiologice, clinice și experimentale, publicate în revista de specialitate Endocrinology, și atenționează asupra riscului mai mare de boli hepatice grase non-alcoolice în rândul femeilor aflate la postmenopauză față de cele care sunt la premenopauză.   

Ce este menopauza?

Menopauza se referă la încetarea activității ovariene, care cuprinde mai multe funcții, printre care secrețiile hormonilor sexuali feminini, și anume estrogen și progesteron, și funcția ovulatorie. Menopauza se consideră oficial instalată atunci când absența menstrelor depășește un an. 

Newsletter DOC dedicat

Vârsta de instalare a menopauzei este diferită, de la o femeie la alta. Aceasta apare atunci când numărul de foliculi din ovare este complet consumat. De obicei, vârsta minima normală pentru instalarea menopauzei este de 40 de ani. Așadar, femeile care intră la menopauză înainte de această vârstă fac parte din segmentul menopauză  prematură și, adesea, necesită investigații endocrinologice și ginecologice, și, uneori, tratament. 

Menopauza se instalează, de obicei, în mod natural, dar poate fi provocată și de anumite intervenții chirurgicale, precum histerectomia totală (îndepărtarea chirurgicală a aparatului reproducător) sau histerectomia cu ovarectomie bilaterală.  

Este important de reținut că menopauza poate apărea brusc, adică terminarea menstruației dintr-o dată, sau progresiv, care se manifestă fie prin menstre rare, care vin o dată la 2-3 luni, fie prin menstre foarte frecvente, o dată la 2-3 săptămâni. 

Simptome

Simptomele menopauzei sunt cauzate, în principal, de scăderea nivelului de estrogen din organism, și pot da următoarele manifestări:

• Modificări la nivelul părului, pielii și unghiilor, mai precis – pierderea strălucirii părului, unghii casante, piele uscată și/sau aspră
• Uscăciune vaginală, usturime la urinare, incontinență urinară
• Luarea în greutate, în special în zona abdominală
• Dureri articulare, prezența edemelor în zona mâinilor, picioarelor și feței
• Hipertensiune arterială
• Probleme de somn, insomnia, dificultăți în adormire și/sau trezire
• Tulburări de natură emoțională, manifestate prin schimbări subite de dispoziție, stare de depresie și/sau anxietate, atacuri de panică sau de supraexcitare emoțională (crize de plâns)
• Bufeuri 
• Stare de oboseală cronică, amețeli frecvente, crampe musculare, dureri de cap, senzație de amorțeală a mâinilor

Odată intrate la menopauză, femeile nu mai pot face copii. De asemenea, prin încetarea producției de estrogen și progesteron, scade dramatic și nivelul de estradiol, sau E2, un hormone endocrin produs de ovare care este principalul hormon feminin implicat în procesul de reglare a ciclurilor reproductive ale femeii. În urma acestor modificări fiziologice, nivelul de protecție oferit de hormonii feminini scade, ceea ce, în combinație cu alți factori, crește riscul pentru bolile hepatice grase non-alcoolice. 

Acest tip de boli pot degenera în afecțiuni mai grave, cum ar fi steatoza hepatică non-alcoolică, ce indică atât un proces inflamator sever în organism, precum și deprecierea celulelor hepatice, dar și prezența grăsimii la nivelul ficatului. Numărul de cazuri de steatoză hepatică, pe plan global, este foarte mare și în permanentă creștere. În rândul populației feminine, steatoza hepatică non-alcoolică este una dintre cauzele principale ale necesității transplantului de ficat, care este considerat, în prezent, cea mai bună strategie de tratament împotriva bolii, deși recurența transplantului în rândul acestui tip de pacienți este, de asemenea, crescută. 

Rata de mortalitate în rândul femeilor cu afecțiuni hepatice grase non-alcoolice este în creștere. Un număr semnificativ de femei cad pradă anumitor afecțiuni foarte grave din acest spectru, precum ciroză hepatică non-alcoolică, ceea ce sugerează că multe paciente ajung să dezvolte această boală ca o consecință a steatozei hepatice non-alcoolice. 

Metode de prevenție împotriva bolilor hepatice

Potrivit studiului, există câțiva parametri de sănătate care pot contribui la scăderea riscului de afecțiuni hepatice grase non-alcoolice, și anume normoponderabilitatea, nivelurile normale de glucoză și de insulină, precum și nivelul scăzut de colesterol LDL. Importanța unei diete alimentare sănătoase, precum și cea a mișcării fizice regulate, sunt, conform cercetătorilor, esențiale și necesită mai multă promovare, mai ales în rândul femeilor de vârsta a doua, aflate în prag de menopauză. 

În plus, femeile care se află în post menopauză pot beneficia de mai multe alternative de tratament, precum terapia de înlocuire hormonală, care dă rezultate foarte bune, alături de suplimente alimentare pe bază de acizi grași Omega-3 și alte substanțe nutraceutice, cu rol de echilibrare hormonală.

Cu toate acestea, efectele diferitelor combinații de hormoni, precum și durata terapiei, dozajul de hormoni și alți factori clinici nu sunt, în momentul de față, perfect reglementați, ceea ce poate duce, uneori, la rezultate mai puțin favorabile. Oamenii de știință sunt de părere că studiile clinice cu focus pe rezultatele acestor alternative terapeutice sunt o necesitate, pentru a putea determina dacă manipularea hormonală sau alte forme de tratament pot preveni sau chiar trata bolile hepatice grase non-alcoolice, în rândul femeilor aflate în principala categorie de risc. 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - Postmenopausal women at risk for nonalcoholic fatty liver disease, review suggests
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200817191747.htm
Studiul NAFLD and NASH in postmenopausal women: implications for diagnosis and treatment, publicat în Endocrinology, în august 2020, autori: Johanna K DiStefano et al.
https://academic.oup.com/endo/advance-article-abstract/doi/10.1210/endocr/bqaa134/5890353?redirectedFrom=fulltext