Unul dintre rolurile principale ale salivei este de a menține un pH neutru la nivelul cavității bucale, deoarece aciditatea poate fluctua în urma consumului de băuturi și alimente. Dacă pH-ul salivei scade prea mult, mucoasa bucală (țesuturile din jurul dinților și din interiorul gurii) și dinții pot avea de suferit pe termen lung.

Primul studiu cu focus pe efectele clorhexidinei, substanță frecvent întâlnită în apele de gură din comerț, a fost realizat de o echipă de cercetători americani de la University of Plymouth's Faculty of Health, condusă de medicul Raul Bescos. 

Rezultatele studiului sugerează faptul că acest ingredient din apa de gură poate afecta întreg microbiomul gurii, prin creșterea semnificativă a numărului de bacterii lactice, care scad pH-ul salivei și pot crește riscul de apariție al cariilor. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Echipa de cercetători din Plymouth le-a oferit participanților la studiu să folosească, timp de 7 zile, o apă de gură cu efect placebo, urmate de alte 7 zile cu apă de gură pe bază de clorhexidină. La finalul fiecărei etape, oamenii de știință au analizat abundența și diversitatea florei bacteriene din cavitățile bucale ale subiecților, precum și nivelul pH-ului și capacitatea salivei de neutralizare a acizilor din gură.  

Concluziile studiului au fost publicate în revista Nature și prezintă o serie de constatări cu privire la efectele clorhexidinei asupra microbiomului bucal. Așadar, cercetătorii au descoperit faptul că utilizarea apei de gură pe bază de clorhexidină, timp de 7 zile consecutive, a determinat multiplicarea speciilor de bacterii din familiile Firmicutes, Proteobacteria Bacteroidetes, TM7 și Fusobacteria. Această modificare în flora microbiană bucală a fost asociată, pe bază observațională, cu o creștere a acidității cavității bucale, cu un pH scăzut, precum și o scădere în capacitatea salivei de neutralizare a acizilor din cavitatea bucală. 

Deși clorhexidina a stimulat multiplicarea anumitor tipuri de bacterii, s-a remarcat, în ansamblu, o reducere a diversității microbiene la nivel bucal, deși oamenii de știință subliniază faptul că este nevoie de cercetări aprofundate pentru a stabili, cu exactitate, în ce măsură acest lucru influențează riscul de afecțiuni ale cavității bucale.  

Clorhexidina poate duce la creșterea tensiunii arteriale?

Cercetătorii confirmă, de asemenea, din studii anterioare, faptul că această substanță poate deregla capacitatea bacteriilor orale de a converti nitratul în nitrit, o moleculă esențială în reducerea tensiunii arteriale. Acest lucru s-a constatat în urma descoperirii unor concentrații scăzute de nitrit în salivă și în plasma sangvină, în urma folosirii apei de gură pe bază de clorhexidină, care au precedat unei creșteri semnificative a tensiunii arteriale sistolice, la persoanele care au participat la studiu.

Concluziile cercetătorilor confirmă rezultatele unor studii anterioare, conduse de aceeași universitate, care indică existența unei legături dintre tensiunea arterială scăzută și utilizarea apei de gură în igiena orală. 

De asemenea, cercetătorii atrag atenția asupra lipsei acute de resurse și informații cu privire la utilizarea produselor pe bază de clorhexidină, având în vedere faptul că apa de gură care conține această substanță este un bun de consum larg, care poate fi cumpărat fără prescripție medicală. Studiile efectuate până la acesta s-au limitat pe conexiunea dintre clorhexidină și un anumit tip de bacterii care sunt asociate cu anumite afecțiuni orale, iar majoritatea acestora au fost efectuate in vitro. 

Așadar, studiul celor de la University of Plymouth's Faculty of Health este primul care analizează în întregime impactul apei de gură pe bază de clorhexidină asupra cavității bucale, pe subiecți umani, pe o durată mai lungă de timp.

Complexitatea microbiomului oral este un subiect de cercetare relativ nou, iar importanța florei bacteriene nu este cunoscută în totalitate. Dacă, până nu demult, flora bacteriană orală era considerată nocivă, iar produsele destinate îngrijirii dinților și gingiilor erau concepute în așa fel încât să o anihileze, în prezent se lucrează în direcția înțelegerii rolului acestor bacterii în cavitatea bucală și a felului în care ne putem menține igiena orală, fără a perturba echilibrul microbiomului bucal. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - Commonly used mouthwash could make saliva significantly more acidic, change microbes
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/03/200324131851.htm
Studiul Effects of Chlorhexidine mouthwash on the oral microbiome, publican în Nature, în martie 2020, autori: Raul Bescos, Ann Ashworth, Craig Cutler, Zoe L. Brookes, Louise Belfield, Ana Rodiles, Patricia Casas-Agustench, Garry Farnham, Luke Liddle, Mia Burleigh, Desley White, Chris Easton, Mary Hickson  
https://www.nature.com/articles/s41598-020-61912-4