Noi descoperiri legate de rezistenta la insulina

Rezistența la insulină joacă un rol crucial în mortalitatea în rândul pacienților diabetici, deci sunt necesare noi strategii terapeutice pentru a oferi pacienților o îngrijire mai bună și un tratament mai eficient. În rezistența la insulină, celulele încetează să mai răspundă la comenzile pe care le primesc de la hormonii care reglează depozitarea glucozei (zahărului). O echipă de cecetare a descoperit un mod de a trata rezistența la insulină și, în același timp, un mod prin care se pot evita efectele secundare, cum ar fi creșterea în greutate.

Restaurarea sensibilității la insulină poate fi o strategie eficientă pentru prevenirea și tratamentul diabetului, dar singurele medicamente cu efect de sensibilizare a insulinei de pe piața stimulează, totodată, producția de lipide (grăsimi), care poate duce la un număr mare de efecte secundare. Un studiu condus de o echipă de cercetare de la Columbia University Medical Center, indică faptul că poate fi posibil să se îmbunătățească sensibilitatea la insulină, în timp ce se evită aceste efecte adverse. 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Rezistența la insulină și încercările de a o depăși

Insulina, un hormon care este produs în pancreas, semnalizează celulelor să „apuce” glucoza, să o elimine din fluxul sangvin și să o folosească pe post de energie. Când celulele devin rezistente la insulină, glucoza se acumulează în fluxul de sânge. În cele din urmă, rezistența la insulină poate duce la prediabet și diabet.

Cercetătorii au căutat multă vreme modalități noi de a depăși rezistența la insulină, fără să declanșeze în mod eronat acumularea grăsimilor în organism, explică autorul principal al studiului, dr. Domenico Accili, însă eforturile lor anterioare nu au avut succes.

O abordare studiată a fost inhibarea unei o proteine numită FOXO1. Studiile efectuate pe animale au arătat că atunci când proteina FOXO1 este suprimată, ficatul produce mai puțină glucoză. Dar, la fel ca alți sensibilizatori la acțiunea insulinei, inhibarea proteinei FOXO1 stimulează, de asemenea, și producția de lipide.

Prin urmare, spun cercetătorii, tratamentul rezistenței la insulină cu un inhibitor care acționează asupra proteinei FOXO1 poate duce la o serie de efecte secundare nedorite, cum ar fi creșterea în greutate. Din păcate, cu sensibilizatorii insulinei care vin împreună cu proteina FOXO1, pacientul primește beneficiile la pachet cu efectele nedorite.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Potențial tratament pentru rezistența la insulină

În studiul actual, oamenii de știință au căutat un mod prin care să inhibe parțial FOXO1, astfel încât nivelurile glucozei au scăzut, dar nivelurile lipidelor au rămas neafectate. Ceea ce trebuiau să înțeleagă oamenii de știință este modul în care cele două mecanisme mediate de proteina FOXO1 diferă, astfel încât cercetătorii să poată identifica inhibitorii selectivi.

În studiile pe șoareci, cercetătorii au descoperit că FOXO1 funcționează cu o proteină numită SIN3A pentru a limita producția de lipide. Acest lucru a sugerat că dacă oamenii de știință ar putea găsi moleculele care acționează asupra producției de glucoză „la brațul” proteinei FOXO1, în timp ce lasă în pace proteina SIN3A și nu o influențează deloc, atunci cercetătorii ar putea îmbunătăți sensibilitatea la insulină și ar putea să scadă cantitatea de glucoză din sânge (glicemia) fără să crească depunerile de grăsime.

După ce au analizat un milion de molecule mici, echipa de cercetători a identificat câteva molecule care au efectele dorite în ceea ce privește celulele ficatului. Autorii studiului au mers mai departe în a caracteriza aceste trei molecule mult mai în detaliu, pentru a putea pava drumul în calea dezvoltării unei noi clase de medicamente cu efecte de sensibilizare la insulină; în acest fel, pe viitor ar putea să existe posibilitatea dezvoltării unui mod nou și mai sigur de a trata diabetul.

Ce anume cauzează rezistența la insulină?

Rezistența la insulină se dezvoltă atunci când celulele corpului devin mai puțin sensibile la acțiunea insulinei, hormonul produs de pancreas care ajută la reglarea nivelurilor de glucoză din sânge. Mai mulți factori pot contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină:
Genetica: Predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea rezistenței la insulină. Dacă ai rude apropiate cu diabet de tip 2 sau cu istoric de rezistență la insulină, riscul tău poate fi mai mare.

Stilul de viață sedentar: Lipsa activității fizice poate crește riscul de rezistență la insulină, în timp ce exercițiile fizice regulate ajută la îmbunătățirea sensibilității celulelor la insulină.

Supragreutatea și obezitatea: Depozitele excesive de grăsime, în special în zona abdominală, pot contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină. Adipocitele (celulele grase) pot produce substanțe chimice care perturbă echilibrul insulinei.

Alimentația nesănătoasă: Consumul ridicat de zaharuri și carbohidrați rafinați poate duce la creșterea nivelului de glucoză în sânge și la rezistență la insulină, în timp ce dieta bogată în fibre și bogată în legume, fructe și proteine slabe poate ajuta la prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni.

Stresul cronic: Stresul pe termen lung poate afecta sensibilitatea la insulină. Stresul eliberează hormoni precum cortizolul, care pot influența modul în care organismul gestionează glucoza.

Vârsta: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de rezistență la insulină poate crește. Acesta este, în parte, legat de modificările în metabolismul și compoziția corpului care apar odată cu îmbătrânirea.

Hormonii de creștere: Hormonii de creștere în exces pot contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină.

Unele medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi corticosteroizii, pot influența sensibilitatea la insulină.

Cum știi dacă ai rezistență la insulină?

Rezistența la insulină este o afecțiune în care celulele corpului nu răspund corespunzător la acțiunea insulinei, hormonul care ajută la reglarea nivelurilor de glucoză din sânge. Acest lucru poate duce la creșterea nivelului de glucoză în sânge și, în cele din urmă, la dezvoltarea diabetului de tip 2. Există câțiva indicatori și semne care pot sugera prezenta rezistenței la insulină:

Nivelurile ridicate ale glucozei în sânge

Dacă nivelul tău de glucoză în sânge este în mod constant mai mare decât normalul, acesta poate fi un semn al rezistenței la insulină. Glicemia normală luată pe stomacul gol ar trebui să fie sub 100 mg/dL.

Creșterea în greutate sau dificultate în pierderea kilogramelor în plus

Persoanele cu rezistență la insulină pot avea dificultăți în a pierde în greutate sau pot câștiga în greutate în special în zona abdominală.

Tulburări ale metabolismului

Rezistența la insulină poate fi asociată cu dislipidemie (nivele anormale de grăsimi în sânge, cum ar fi colesterolul ridicat și trigliceridele crescute) și cu hipertensiune arterială.

Acantoza nigricans

Acesta este un simptom fizic, caracterizat prin depunerea de piele îngroșată, de culoare închisă și aspect asemănător catifelei, care apare de obicei în zona gâtului, subrațelor, zona inghinală și a altor pliuri ale pielii. Poate fi asociat cu rezistența la insulină.

Antecedente familiale

Dacă ai rude apropiate (părinți, frați sau surori) cu diabet de tip 2 sau cu istoric de rezistență la insulină, există un risc crescut să ai și tu această problemă.

Sindromul ovarelor polichistice

În cazul femeilor, acest sindrom poate fi asociat cu rezistență la insulină. Simptomele pot include menstruație neregulată, creștere în greutate și acnee.

Ce este prediabetul și ce poți face dacă ai fost diagnosticat?

Prediabetul este o stare medicală în care nivelul de glucoză din sânge este mai mare decât normalul, dar nu suficient de mare pentru a fi considerat diabet de tip 2. Persoanele cu prediabet au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor, însă acest lucru nu este inevitabil. 

Prediabetul este un semnal de avertizare și o oportunitate de a lua măsuri pentru a preveni sau a întârzia dezvoltarea diabetului de tip 2 și pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate. Intervenția în stilul de viață reprezintă prima linie de prevenire, precum și de tratament pentru rezistența la insulină în condiții prediabetice și diabetice.

Așadar, dacă ai fost diagnosticat cu prediabet, iată ce poți face:

Schimbări în stilul de viață

Acestea sunt fundamentale pentru gestionarea prediabetului și prevenirea diabetului de tip 2. Urmează un plan de alimentație sănătoasă, bogat în legume, fructe, fibre și proteine slabe. Redu consumul de zaharuri și carbohidrați rafinați și combinațiile de carbohidrați cu grăsimi. Încearcă să pierzi în greutate dacă este necesar, deoarece chiar și o pierdere mică în greutate (de exemplu, 5-10% din greutatea corporală) poate avea un impact semnificativ asupra controlului glucozei.

Exerciții fizice regulate

Activitatea fizică ajută la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la controlul nivelurilor de glucoză. Încearcă să faci cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, înotul, mersul pe bicicletă. De asemenea, adaugă exerciții de forță pentru a crește masa musculară.

Monitorizarea nivelurilor de glucoză

Dacă ai prediabet, poate fi util să îți monitorizezi nivelurile de glucoză în sânge pentru a observa cum răspunde organismul tău la schimbările în alimentație și activitatea fizică. Discută cu medicul pentru a stabili cât de des trebuie să efectuezi aceste teste. De asemenea, urmează programul de consultații recomandat de acesta pentru a-ți monitoriza evoluția prediabetului și a ajusta planul de tratament dacă este necesar.

Gestionarea stresului

Stresul cronic poate afecta nivelurile de glucoză în sânge, deci e bine să încerci tehnici de relaxare, yoga sau orice activități care te ajută să faci față stresului: dans, drumeții, plimbări cu persoane dragi etc.

Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool

Ambele obiceiuri sunt nocive în mai multe moduri pentru organism și pot afecta în mod negativ sensibilitatea la insulină și controlul glucozei.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
NIDDK - Insulin Resistance & Prediabetes
https://www.niddk.nih.gov/health-information/diabetes/overview/what-is-diabetes/prediabetes-insulin-resistance
NCBI - Recent Advances in the Treatment of Insulin Resistance Targeting Molecular and Metabolic Pathways: Fighting a Losing Battle?
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9029454/
Studiul „Recent Advances in the Treatment of Insulin Resistance Targeting Molecular and Metabolic Pathways: Fighting a Losing Battle?”, apărut în Medicina (Kaunas). 2022 Apr; 58(4): 472. Published online 2022 Mar 25. doi: 10.3390/medicina58040472, autori: Marta Wolosowicz et al.
Cell - Selective Inhibition of FOXO1 Activator/Repressor Balance Modulates Hepatic Glucose Handling
https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(17)31139-X
Studiul „Selective Inhibition of FOXO1 Activator/Repressor Balance Modulates Hepatic Glucose Handling”, apărut în Cell, VOLUME 171, ISSUE 4, P824-835.E18, NOVEMBER 02, 2017, autori: Fanny Langlet et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0