Totul despre jogging: beneficii, mituri demontate si riscuri

De câte ori nu ai spus „De mâine mă apuc de alergat?” Jogging-ul pare a fi activitatea preferată pentru tot mai mulți dintre noi, datorită beneficiile aduse corpului, dar și stării emoționale.

Jogging-ul a aparut ca o practică de fitness în masă în America în anii 1960 sil a fost configurat ca o activitate de fitness potrivită pentru bărbații și femeile de vârstă mijlocie sedentari. Jogging-ul s-a dezvoltat ca o opțiune a efectelor negative ale obiceiurilor antrenate de stilul de viață din ce în ce mai sedentar al locuitorilor urbani și suburbani moderni industrializați. 

La 1 noiembrie 1961, Seymour Lieberman, un avocat, s-a așezat la biroul său din Houston, Texas și a scris o scrisoare către William Bowerman, profesor de educație fizică și antrenor de atletism la Universitatea din Oregon. În scrisoarea sa, el i-a cerut lui Bowerman să aprobe regimul de fitness al inimii și al corpului pe care Lieberman îl dezvoltase.

Fost sportiv de atletism de la Universitatea Loyola și membru în ședință al consiliului de conducere al Federației americane de atletism, Lieberman, în vârstă de 51 de ani, a fost un autoproclamat „conferențiar de fitness” și un susținător profund al ideii neobișnuite că exercițiul fizic este un antidot împotriva bolilor de inimă și a altor afecțiuni ale vieții de mijloc și mai târziu. „Sunt convins”, a scris Lieberman într-un articol de 10 pagini intitulat „Dansul lui Socrate”, care însoțește scrisoarea sa, „după studiu și exersare exhaustiv că acest exercițiu simplu – necesită doar cinci minute din timpul tău dimineața și alte cinci seara. – îți va prelungi viața, îți va scădea considerabil șansele de a suferi un infarct, îți va reduce greutatea, te va face la fel de musculos pe cât ai vrea să fii; pe scurt, să te facă ceea ce bărbatul american obișnuit nu este cu siguranță!"

Bazat pe observațiile despre modul în care boxerii și jucătorii de fotbal se pregătesc înainte de un meci sau de un meci, regimul lui Lieberman avea avantajul că putea fi practicat oriunde, într-un parc, pe strada, in curte, dar chiar si in spatii inchise - dormitor, sufragerie, hol, chiar și într-o cameră de hotel.

Dupa zeci de ani de practica, studii si observatii medicale putem spune ca Liebermann a avut dreptate: alergatul are o mulțime de beneficii pentru sănătatea trupului, precum și pentru bunăstarea minții. Alergatul te ajută să construiești masă musculară, reduce riscul de osteoporoza fortificând oasele, dar totodată te ajută și să slăbești, arzând caloriile în mod accelerat. Unele studii făcute recent în domeniu sugerează chiar că jogging-ul reduce riscul de cancer, de diabet, precum și pe cel de afecțiuni cardiovasculare precum infarctul sau atacul vascular cerebral.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ca în cazul oricărei alte activități populare, și în jurul jogging-ului s-au creat mai multe mituri. Iată câteva dintre cele mai comune mituri despre alergat, demontate:

Dacă alerg, cresc șansele de a face varice

Fals. Varicele sunt determinate de cauze genetice, hormonale, obezitate sau obiceiuri precum fumatul. Mișcarea chiar previne apariția acestora, ajutând la ameliorarea lor atunci când sunt dezvoltate.

Pentru a pierde din greutate, trebuie să alergi îmbrăcat cât mai gros

Fals. Este cunoscută teoria conform căreia, cu cât transpirăm mai mult, cu atât slăbim mai tare. Transpirația este modalitatea corpului de a a-și regla temperatura. Dacă temperatura corpului rămâne ridicată, transpirăm tot mai mult, corpul începând să se deshidrateze. Astfel, pierderea de greutate nu se referă la grăsimile acumulate, ci la apa pierdută prin transpirație.

Alergatul crește apetitul

Fals. Alergatul nu crește apetitul, ci poate funcționa chiar contrariul. Această activitate fizică generează endorfine, care creează o stare de bine, diminuând pofta de mâncare. Mai mult, atunci când alergăm, temperatura corpului crește, inhibând una din glandele care stimulează apetitul.

Alergatul slăbește mușchii

Fals. Dimpotrivă, ajută la fortificarea lor. În plus, crește capacitatea cardiovasculară și, în combinație cu un regim alimentar echilibrat, reduce grăsimile.

Alergatul este dăunător pentru genunchi

Fals. Există mitul potrivit căruia alergatul pune presiune pe genunchi, afectându-i, în timp. Ei bine, acest lucru nu numai că nu este adevărat, însă specialiștii susțin că anumite sporturi, printre care și joggingul și inotul, sporesc densitatea oaselor.

Pe de altă parte, există și câteva lucruri cât se poate de adevărate despre alergat – iată despre ce este vorba:

Înainte de a alerga dimineața, trebuie să iei micul dejun

Adevărat. În lipsa unui mic dejun sățios, obosești mai repede, dar crește și riscul apariției crampelor musculare și a cârceilor.

Este mai bine să alergi dimineața

Adevărat. Alergatul de dimineață stimulează metabolismul, permițând corpului să consume mai multe calorii și aducând mai multă vitalitate și energie pentru restul zilei.

Care sunt beneficiile joggingului?

Te poate ajuta să depășești faza de platou în antrenamente

Asociația Americană pentru Inimă consideră mersul pe jos cea mai populară formă de activitate fizică din SUA. Oamenii își plimbă câinii, se plimbă pe plajă, urcă scările la serviciu, fac diverse forme de mișcare.

Dar ce se întâmplă dacă mersul pe jos nu îți crește ritmul cardiac suficient de mult, pentru o perioadă mai lungă de timp? Ce se întâmplă dacă ai atins platoul? Jogging-ul este o modalitate excelentă de a-ți crește treptat intensitatea antrenamentului, astfel încât să poți minimiza riscul unei accidentări care te-ar putea lăsa pe bară câteva săptămâni.

Te poate ajuta să pierzi în greutate

Mersul pe jos, plimbările, joggingul și alergarea — toate îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară și ajută la prevenirea obezității. Dar un studiu a descoperit că, dacă vrei să accelerezi  pierderea în greutate, vei avea mai mult succes dacă alergi. Studiul nu face diferența între jogging și alergare. În schimb, s-a concentrat pe monitorizarea pierderii în greutate care s-a produs atunci când participanții alergau, în loc să meargă pe jos.

Îți poate întări sistemul imunitar

Oamenii de știință din sport au crezut o bună perioadă de timp că exercițiile intense te-ar putea epuiza și expune riscului de infecție și boală. O privire mai atentă asupra problemei indică de fapt contrariul.

Exercițiile moderate, cum ar fi joggingul, întăresc de fapt răspunsul corpului la boală. Acest lucru este valabil atât pentru bolile pe termen scurt, cum ar fi infecțiile tractului respirator superior, cât și pentru bolile pe termen lung, cum ar fi diabetul.

Are un efect pozitiv asupra rezistenței la insulină

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), peste 84 de milioane de americani au prediabet, o afecțiune care poate fi gestionată.

Rezistența la insulină este unul dintre markerii prediabetului. Celulele din corpul tău pur și simplu nu răspund la insulină, hormonul care ține sub control nivelul zahărului din sânge.

Vestea bună: o revizuire a unor cercetări a constatat că alergarea regulată sau joggingul au scăzut rezistența la insulină la participanții la studiu. Cercetătorii au observat că o scădere a grăsimii corporale și a inflamației ar putea determina îmbunătățirea rezistenței la insulină.

Te poate ajuta să te protejezi de efectele negative ale stresului

Fie că ești alergător, pasionat de Hatha yoga sau de fotbal, te confrunți uneori cu perioade de stres. Joggingul poate proteja creierul de efectele nocive ale stresului.

O revizuire din 2013 a constatat că exercițiile aerobe, cum ar fi joggingul, ar putea proteja creierul de declinul legat de îmbătrânire și stres.

Un studiu recent pe animale de la Universitatea Brigham Young a constatat că, dintre șoarecii expuși la situații stresante, cei cărora li s-a permis în mod regulat să alerge pe o roată au avut rezultate mai bune, făcând cele mai puține erori într-un labirint și demonstrând cea mai mare capacitate de a-și aminti și de a se deplasa eficient și inteligent.

Te poate ajuta să faci față depresiei

Se știe de multă vreme că exercițiile fizice îi ajută pe oameni să gestioneze simptomele depresiei. Nivelurile crescute de cortizol au fost legate de episoade depresive. Cortizolul este un hormon pe care corpul îl eliberează ca răspuns la stres.

Un studiu din 2018 a examinat nivelurile de cortizol la persoanele care sunt sub tratament pentru depresie. După 12 săptămâni de exerciții fizice consecvente, cei care au făcut mișcare regulat pe parcursul studiului au avut niveluri mai reduse de cortizol pe parcursul întregii zile.

Medicii de la Clinica Mayo sfătuiesc persoanele care au simptome de anxietate sau depresie să facă o activitate fizică care le place. Jogging-ul este doar un exemplu.

La ce riscuri te expui atunci când alergi

Jogging-ul practicat la temperaturi foarte ridicate crește riscul de insolație. De asemenea, persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, diagnosticate sau nu, pot suferi de amețeli, greață sau tahicardie în timpul alergatului – într-o asemenea situație este obligatoriu un consult de specialitate.

Jogging-ul, combinat cu deshidratarea, poate cauza o sincopă vasovagală, care duce la leșin. Pentru a reduce acest risc, e important să asigurăm organismului aportul necesar de apă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

The history of a habit: jogging as a palliative to sedentariness in 1960s America, 2015 Alan Latham

A single arm trial using passive simulated jogging for blunting acute hyperglycemia, 2021, Jose A. Adams, Jose R. Lopez, Veronica Banderas

 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0