Misofonia: de ce pe unele persoane le deranjeaza anumite zgomote?

Majoritatea persoanelor își amintesc când le-a iritat un anumit sunet, spre exemplu atunci când un coleg de la locul de muncă apasă în mod repetat sistemul de închidere și deschidere al pixului, dar pentru unii oameni astfel de sunete sunt de nesuportat. Această tulburare se numește misofonie. Un nou studiu sugerează că explicația pentru această tulburare ar putea să constea în anormalitățile de la nivelul creierului.

Misofonia este o tulburare neurologică în care persoana afectată resimte o reacție puternică de disconfort, anxietate sau iritare în răspuns la sunete specifice sau mișcări repetate ale altor persoane, chiar dacă aceste sunete sau mișcări nu sunt neapărat înalte sau deranjante pentru majoritatea oamenilor. Persoanele cu misofonie pot reacționa exagerat și negativ la sunete obișnuite, cum ar fi mâncatul, sorbitul, mestecatul, sunetele făcute de respirație, tusea, strănutul sau altele de acest gen.

Reacțiile asociate cu misofonia pot varia de la o iritare ușoară sau nervozitate până la furie sau chiar panică. Această reacție puternică la sunete poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor care suferă de misofonie și poate duce la evitarea anumitor situații sau interacțiuni sociale.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apare misofonia?

Cauza exactă a misofoniei nu este încă pe deplin înțeleasă, dar se crede că poate fi legată de anumite diferențe în modul în care creierul procesează sunetele și răspunde la acestea, precum și de alte situații. Există mai multe teorii despre factorii de risc care pot contribui la dezvoltarea misofoniei, cum ar fi:

Ereditatea

Unele cercetări au sugerat că misofonia poate avea o componentă genetică, deoarece pare să existe o predispoziție familială pentru aceasta. Cu alte cuvinte, persoanele cu membri ai familiei care au misofonie pot fi mai susceptibile să dezvolte această tulburare.

Sensibilitatea auditivă crescută

Persoanele cu misofonie pot avea o sensibilitate auditivă crescută sau pot procesa sunetele într-un mod diferit în creierul lor. Acest lucru poate face ca sunete aparent obișnuite să fie percepute ca fiind mult mai deranjante sau incomode decât pentru restul oamenilor.

Asocierea traumatică a sunetelor

Unele persoane cu misofonie au raportat că sunetele declanșatoare sunt legate de experiențe traumatice sau neplăcute din trecut. Aceste experiențe pot crea o conexiune negativă între sunet și reacția emotională puternică.

Unii factori neurologici

Studiile au arătat că misofonia poate fi legată de funcționarea anormală a anumitor părți ale creierului, cum ar fi amigdala, care este implicată în procesarea emoțiilor. Această disfuncție poate contribui la reacțiile exagerate la sunete obișnuite.

Stresul și anxietatea

Stresul și anxietatea pot agrava simptomele misofoniei sau pot duce la o reacție mai intensă la sunetele declanșatoare.

Misofonia există, deși de multe ori nu este recunoscută 

Așadar, persoanele care suferă de tulburarea numită misofonie sunt profund iritate de anumite sunete, precum mestecatul, respirația sau, cum spuneam, sunetele produse de apăsarea în mod repetat a sistemului de închidere și deschidere al pixului. Acești declanșatori pot conduce la o puternică reacție de „luptă sau fugi” la persoanele care suferă de această tulburare.

„Sper că acest lucru vine ca o asigurare pentru persoanele în cauză” a declarat profesorul de neurologie cognitivă Tim Griffiths, principalul autor al unui studiu recent despre misofonie, într-un comunicat de presă al Universității Newcastle. „Și eu m-am numărat printre sceptici, până i-am văzut pe pacienții din studiul clinic și am înțeles cât de asemănătoare sunt trăsăturile” a mai adăugat acesta. 

Creierul persoanelor cu misofonie este diferit

Oamenii de știință au scanat creierele a 20 de persoane care sufereau de misofonie. Pentru comparație, au scanat și creierele a 22 de persoane sănătoase. Printre cei care sufereau de această tulburare, scanarea creierului a indicat prezența unei anormalități la nivelul mecanismului de control emoțional, care le suprasolicită creierele atunci când aud anumite sunete. 

De asemenea, scanările au arătat că activitatea cerebrală a persoanelor care suferă de această tulburare este determinată de un tipar diferit de conectivitate la nivelul lobului frontal. În mod normal, această zonă suprimă reacțiile anormale față de sunete, au explicat autorii studiului.

În plus, cercetătorii au descoperit că la persoanele care suferă de misofonie, sunetele declanșatoare au efecte fizice, precum creșterea frecvenței cardiace și transpirație. Constatările ar putea să conducă, în cele din urmă, la dezvoltarea unor tratamente pentru această tulburare, a mai spus Griffiths. De asemenea, e posibil ca studiul să-i determine pe cercetători să caute modificări cerebrale similare și în cazul altor tulburări asociate cu reacții emoționale anormale, a mai precizat acesta.

Ar putea fi nevoie de autoreglare prin neurofeedback

Asistentul de cercetare în cadrul Institutului de Neuroștiință al Universității Newcastle Sukhbinder Kumar a mai adăugat că „pentru multe persoane care suferă de misofonie, acestea sunt vești bune, întrucât, pentru prima dată, am demonstrat că există o diferență în ceea ce privește structura și funcționarea creierului”.

Kumar a precizat că persoanele care suferă de această tulburare au avut simptome foarte asemănătoare. „Cu toate acestea, sindromul nu este recunoscut în nicio schemă de diagnosticare clinică actuală. Modificările cerebrale critice identificate în cadrul studiului oferă și mai multe argumente pentru a convinge comunitatea medicală sceptică de faptul că într-adevăr este vorba despre o tulburare”, a declarat acesta într-un comunicat de presă.

„Sper să identificăm exact impactul sunetelor declanșatoare la nivel cerebral, pentru a putea fi folosit pentru tratament, spre exemplu neurofeedback, prin care persoanele pot să-și autoregleze reacțiile în funcție de activitatea cerebrală produsă”, a concluzionat Kumar.

Cum se tratează misofonia în prezent?

Tratamentul pentru misofonie poate implica mai multe strategii terapeutice și poate varia în funcție de gravitatea simptomelor și de nevoile individuale ale persoanei afectate. Iată câteva abordări care pot fi luate în considerare:

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

TCC este adesea utilizată pentru tratarea misofoniei. Această terapie îi ajută pe pacienți să înțeleagă gândurile, sentimentele și reacțiile pe care le au la sunetele declanșatoare și să dezvolte strategii pentru a face față mai bine acestor reacții. Terapia poate implica desensibilizarea sistematică, tehnici de expunere graduală la sunetele trigger și diverse trucuri și tehnici de reducere a anxietății.

Terapia de dezvoltare a abilităților de adaptare

Această terapie se concentrează pe dezvoltarea abilităților de adaptare și pe învățarea de tehnici pentru a gestiona mai bine simptomele. Aceste tehnici pot include relaxare, meditație și tehnici de combatere a stresului.

Terapia de familie

Atunci când misofonia afectează relațiile cu cei din jur, terapia de familie poate fi benefică. În timpul acestor sesiuni, membrii familiei pot învăța cum să înțeleagă și să sprijine persoana afectată.

Folosirea unor sunete de mascare

Folosirea unor sunete de mascare, precum sunetul apei curgătoare sau muzica ambientală, poate ajuta unele persoane să se concentreze mai puțin asupra sunetelor declanșatoare. Această tehnică poate fi utilă în anumite situații, cum ar fi la locul de muncă sau în medii zgomotoase. De asemenea, se pot folosi dopuri de urechi în situații de zgomote nedorite.

Managementul stresului și auto-îngrijirea

Pentru unele persoane, gestionarea stresului și adoptarea unui stil de viață sănătos pot ajuta la reducerea reacțiilor la sunetele trigger. Exercițiile fizice regulate, alimentația cât mai naturală și simplă și somnul adecvat pot contribui la creșterea capacității de a gestiona stresul și anxietatea și diminua simptomele misofoniei.

Tratament medicamentos

O analiză recentă a arătat că clasa de medicamente utilizată pentru tratarea misofoniei, raportată în studii, a fost cea a inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), precum fluoxetina sau sertralina.

Este important ca persoana afectată să lucreze cu un terapeut specializat în tratarea tulburărilor de sunet, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat și pentru a învăța strategii eficiente pentru gestionarea simptomelor. Cu ajutorul adecvat, mulți oameni pot constata o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și pot învăța să facă față mai bine sunetelor declanșatoare.

Care este prognosticul unei persoane cu misofonie?

Misofonia nu este o afecțiune periculoasă sau care să pună viața în pericol, însă afectează negativ sănătatea mintală a persoanei afectate, dispoziția și relațiile cu cei din jur. Persoanele cu misofonie au adesea și alte tulburări de sănătate mintală.

Persoanele cu misofonie severă pot simți anxietate sau chiar frică în legătură cu posibilitatea de a auzi sunete declanșatoare, ceea ce le afectează rutina sau activitățile zilnice, însă tratamentul le ajută să facă față situației și să-și îmbunătățească semnificativ calitatea vieții.

Se poate preveni misofonia?

Nu există o modalitate specifică de a preveni misofonia, deoarece cauzele exacte ale acestei tulburări nu sunt pe deplin înțelese, dar este important să se conștientizeze factorii de risc și să se ia în considerare câteva măsuri preventive generale:

Dacă ești conștient că ești mai sensibil la anumite sunete sau ai reacții disproporționate la aceste sunete, este important să cauți ajutor cât mai curând posibil, pentru că un terapeut specializat te poate ajuta cu dezvoltarea de strategii de gestionare a simptomelor.
Stresul și anxietatea pot agrava simptomele misofoniei, deci învățarea tehnicilor de gestionare a stresului și a anxietății poate contribui la reducerea intensității reacțiilor la sunetele declanșatoare.

Dacă ești afectat de misofonie, comunică deschis despre acest lucru cu cei din jur, în special cu membrii familiei sau colegii de muncă, explicându-le ce simți și cum te afectează.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard Health Publishing - Misophonia: When sounds really do make you "crazy"
https://www.health.harvard.edu/blog/misophonia-sounds-really-make-crazy-2017042111534
NCBI - A systematic review of treatments for misophonia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10276561/
Studiul „A systematic review of treatments for misophonia”, Pers Med Psychiatry. Author manuscript; available in PMC 2023 Jul 1. Published in final edited form as: Pers Med Psychiatry. 2023 Jul-Aug; 39-40: 100104, Published online 2023 May 3. doi: 10.1016/j.pmip.2023.100104, autori: Seth A. Mattson et al.
Jneurosci - The Motor Basis for Misophonia
https://www.jneurosci.org/content/41/26/5762.short
Studiul „The Motor Basis for Misophonia”, apărut Journal of Neuroscience 30 June 2021, 41 (26) 5762-5770; DOI: https://doi.org/10.1523/JNEUROSCI.0261-21.2021, autori: Timothy D. Griffiths, Sukhbinder Kumar et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0