De la introducerea lor pe "scena" restaurantelor californiene in anii '80, microplantele sau microverdeturile au castigat multa popularitate. Aceste verdeturi aromatice cunoscute sub denumirea de microplante sunt bogate in arome si dau un plus de culoare felurilor noastre de mancare. 

In ciuda dimensiunilor mici, microplantele au un continut ridicat de nutrienti, mai mare chiar decat al legumelor ajunse la maturitate.

Ce sunt microplantele?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Microplantele (nmicrogreens) sunt structurile tinere ale unor plante diverse, care masoara aproximativ 2,5-7,5 cm in inaltime. Ele au un gust aromat si un continut concentrat de nutrienti si sunt disponibile intr-o gama variata de culori si texturi. Microplantele sunt considerate "bebelusii" plantelor, situandu-se undeva intre un germen si o frunza mica si tanara a unei plante.

Atentie: ele nu trebuie confundate cu vlastarii, structuri care nu au frunze. Vlastarii au un ciclu de crestere foarte scurt, de 2-7 zile, pe cand microplantele sunt, de obicei, recoltate la 7-21 de zile dupa germinare, o data ce au aparut primele frunze adevarate ale plantei.

Din punct de vedere al cultivarii, microplantele sunt variante foarte convenabile, deoarece le poti creste in mai multe locuri, inclusiv in aer liber, in sere si chiar pe pervazul ferestrei.

Tipuri de microplante

Microplantele pot fi crescute din mai multe tipuri diferite de seminte. Cele mai populare variante sunt produse folosindu-se seminte din urmatoarele familii de plante:

1. Familia cruciferelor (Brassicaceae): conopida, broccoli, varza, nasturel (numit si macris de balta sau nasturas), ridiche si rucola;
2. Familia Asteraceae: salata verde (laptuca), andive, cicoare, cicoare rosie;
3. Familia Apiaceae: marar, morcov, fenicul si telina;
4. Familia Amaryllidaceae: ceapa, usturoi, praz;
5. Familia Amaranthaceae: amarant, quinoa, sfecla elvetiana (mangold), sfecla rosie si spanac;
6. Familia Cucurbitaceae: pepene, castraveti si dovleac.

Cerealele precum orezul, ovazul, graul, porumbul si orzul, precum si leguminoasele cum sunt nautul, fasolea boabe si lintea sunt, uneori, cultivate ca microplante.

Specialistii spun ca microplantele variaza in ceea ce priveste gustul; ele pot avea un gust neutru, pana la un gust picant, pot varia de la un gust usor acru sau chiar amar, in functie de soiul lor. In general, aroma lor este considerata puternica si concentrata.

Beneficiile microplantelor

Microplantele contin cantitati similare si adesea cantitati mai mari din nutrientii esentiali (vitamine, minerale si compusi vegetali benefici) decat plantele mature. Drept urmare, in mod similar, microplantele pot reduce riscul urmatoarelor boli:

• Bolile cardiace: microplantele sunt o sursa buna de polifenoli, o clasa de antioxidanti corelati cu un risc mai mic de boli cardiace. Studiile realizate pe animale arata ca microplantele pot sa reduca nivelul trigliceridelor si nivelul colesterolului LDL (asa-numitul colesterol "rau").
• Boala Alzheimer: alimentele bogate in antioxidanti, inclusiv cele care contin mari cantitati de polifenoli, pot fi legate de un risc mai scazut de a face boala Alzheimer.
• Diabet: antioxidantii pot ajuta la reducerea tipului de stres care poate impiedica glucoza (zaharul) sa patrunda in celule. In studiile de laborator, microplantele de schinduf (denumit si fân grecesc) pareau sa creasca absorbtia de zahar la nivel celular cu pana la 25-44%.
• Anumite cancere: fructele si legumele bogate in antioxidanti, in special cele bogate in polifenoli, pot sa scada riscul unor variate tipuri de cancer. Microplantele bogate in polifenoli s-ar putea sa aiba efecte similare, potrivit healthline.com.

Desi aceste beneficii par promitatoare, nu uita ca numarul de studii care masoara in mod direct efectele microplantelor asupra acestor afectiuni este limitat si nu s-au descoperit efecte in randul oamenilor. Prin urmare, este nevoie de mai multe studii inainte de a fi trase concluziile.

Cum sa incluzi microplantele in dieta ta

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Exista mai multe modalitati prin care poti include microplantele in alimentatia ta. Ele pot fi incorporate intr-o varietate de preparate culinare, le poti folosi inclusiv in sandvisuri, in retete cu lipie sau in salate. De asemenea, microplantele pot fi amestecate in smoothie-uri sau in sucuri, cu ajutorul blenderului. Sucul de iarba de grau este un exemplu popular de microplante care pot fi consumate in forma lichida. O alta optiune este sa le folosesti ca decoratiuni pe pizza, in supe, omlete, retete de curry si alte preparate calde.

Sursa foto: Shutterstock